INTRODUCERE ĪN FONDURILE STRUCTURALE
CUPRINS
I. CADRUL GENERAL AL IMPLEMENTĂRII FONDURILOR STRUCTURALE
1.1. Logica programarii __________ ______ ____ _ _________ 2
2.2. Programele Operationale sub Obiectivul "Convergenta"______ 16
2.3. Organizarea institutionala pentru gestionarea asistentei structurale __ __
REFERINŢE
I. CADRUL GENERAL AL IMPLEMENTĂRII FONDURILOR STRUCTURALE
Acest capitol va va ajuta sa va familiarizati cu documentele de programare la nivel european si national.
Cititorii vor fi capabili:
sa identifice categoria documentelor de programare
sa īnteleaga si sa explice modul de implementare al fondurilor structurale si de coeziune
1.1. Logica programarii
Definitii:
Program: "un set de pasi de urmat sau de scopuri de īndeplinit", care implica stabilirea obiectivelor, a rezultatelor asteptate si a impactului.
Proiect: un set de activitati īntreprinse īntr-o perioada de timp determinata, avānd obiective precise, un buget clar definit si un anumit nivel de performanta ce trebuie atins.
Asemenea "ciclului de viata al proiectului", politicile publice si programele urmeaza īn evolutia lor trasee similare, numite cicluri de viata.
Inter-dependenta dintre politici - programe - proiecte, exprimata de cele trei cercuri concentrice din diagrama, arata conditionalitatea dintre obiectivele acestora, pe cele trei cāmpuri de actiune.
Implementarea fondurilor structurale si de coeziune urmeaza aceeasi logica a obiectivelor si se organizeaza dupa aceleasi cicluri de viata.
Pe acest traseu, primul pas īl reprezinta identificarea si formularea documentelor de programare.
1.2. Documentele de programare
Prioritatile la nivel european care trebuiesc avute īn vedere pentru programarea interventiilor īn perioada 2007-2013 sunt cuprinse īn documentul numit Orientarile strategice comunitare (CSG), realizat de Comisia Europeana si aprobat de Consiliul de Ministri al UE.
Potrivit acestuia, interventiile structurale trebuie sa fie astfel programate īncāt sa contribuie la īndeplinirea Strategiei Lisabona (2000/2005) si Goteborg (2001). Directiile majore indicate de CSG privesc cresterea economica si competivitatea, dezvoltarea teritoriala, dezvoltarea urbana si capacitatea administrativa.
Un Regulament General stabileste obiectivele fondurilor pentru perioada 2007 - 2013.
La nivelul statelor membre, fondurile structurale si de coeziune au misiunea de a co-finanta programele nationale si regionale pregatite de autoritatile nationale, pe acele categorii de interventii care sunt conforme cu CSG si cu Regulamentul General.
Pentru a utiliza asistenta structurala, Statele Membre trebuie sa pregateasca Programe Operationale (PO), care sunt negociate cu Comisia Europeana si īn final aprobate de aceasta.
Potrivit Regulamentului General, Programul Operational este definit astfel:
"un document depus de Statul Membru si adoptat de Comisie, care stabileste o strategie de dezvoltare pe baza unui set coerent de prioritati, pe care urmeaza sa o puna īn aplicare cu ajutorul unui Fond sau īn cazul Obiectivului "Convergenta", cu ajutorul Fondului de Coeziune si al Fondului European de Dezvoltare Regionala"
PO - urile se afla īn centrul interventiilor structurale. Pregatirea lor urmareste o anume ierarhie īn programare, prezentata īn diagrama de mai jos.
Ierarhia documentelor de programare
Ierarhia documentelor rezulta din prevederile regulamentului, care impune reguli clare privind coerenta īntre obiectivele strategice europene pe de o parte si prioritatile si obiectivele nationale pe de alta parte, precum si cerinte de conformare cu alte politici si reglementari comunitare si nationale.
La nivel national, documentele de programare sunt de doua feluri:
1.3. Structurile institutionale
PO-urile
sunt gestionate si implementate de structuri numite Autoritati
de Management (AM).
AM-urile pot delega implementarea unor operatiuni altor organisme, numite Organisme Intermediare (OI).
Structuri separate si independente realizeaza certificarea cheltuielilor si platile catre beneficiari (Autoritatea de Certificare), precum si activitatile de audit (Autoritatea de Audit). Schema de mai jos prezinta structura generala de management.
O structura ne-permanenta numita Comitetul de Monitorizare este numita pentru fiecare PO cu scopul de a monitoriza activitatile specifice ale acelui PO, inclusiv sa ia decizii privind criteriile de selectie a proiectelor.
Comitetul de Monitorizare este format din reprezentati ai factorilor de interes pentru PO-ul respectiv. AM asigura secretariatul pentru lucrarile Comitetului de Monitorizare.
1.4. Functiile cheie
Functiile cheie, īn acord cu ciclul de viata al asistentei structurale, sunt:
- management
- programare
- implementare
- monitorizare si evaluare
- management financiar & control
Responsabilitatile principale, atribuite pe diferitele functii si pe tipurile de institutii prezentate mai sus, sunt dupa cum urmeaza:
Autoritatea de Management (AM):
Management: asigura selectia proiectelor pentru finantare, verifica realizarea activitatilore co-finantate, asigura sistemul electronic de īnregistrare si stocare a datelor si a evidentelor contabile (SMIS), asigura evaluarea implementarii PO, pregateste raportul anual de implementare, īl īnainteaza CE si raspunde observatiilor formulate de catre CE.
Informare si publicitate: AM este responsabilul cu cerintele de informare si publicitate.
Programare: conduce realizarea PO si detalierea (īn formatul Programului Complement), asigura revizuirea PO dupa evaluarea intermediara si o īnainteaza catre CE.
Implementarea axelor prioritare: poate fi delegata catre una sau mai multe Organisme Intermediare, dar AM ramāne īn continuare responsabila de implementarea corecta a operatiunilor.
Monitorizare si evaluare: pregateste activitatea Comitetului de Monitorizare si furnizeaza documentele, asigura conditiile pentru monitorizarea PO.
Management financiar si control: hotaraste procedurile pentru asigurarea pistei de audit pentru documente, se asigura ca Autoritatea de Certificare primeste toate informatiile despre procedurile si verificarile realizate de AM, certifica declaratiile de cheltuieli si primeste ordinele de plata.
Organismul de Implementare (OI):
Implementare: pregateste si organizeaza Apelurile la propuneri, evalueaza si selecteaza proiectele, semneaza contractele.
Informare si publicitate: OI are responsabilitati delegate de creare si implementare a
Planului de Actiune pentru Comunicare.
Management financiar si control: are responsabilitati delegate de catre AM, privind certificarea declaratiilor de cheltuieli si primirea cererilor de plata.
Autoritatea de Certificare (include Fondul National):
Management financiar si control: furnizeaza CE estimarile privind platile ce urmeaza sa fie facute catre beneficiari, certifica declaratiile de cheltuieli si īnainteaza documente de plata intermediare si finale catre CE, asigura informatii adecvate despre proceduri si verificari, monitorizeaza sumele recuperabile si retrase, conduce verificari, primeste plītile de la CNSR, ESF si CF, face platile catre beneficiari.
Autoritatea de Audit (sub autoritatea Curtii Romāne de Conturi):
Management financiar si control: crearea strategiei de audit, realizarea auditului pentru sistemul de management si control a PO-urilor, auditul operatiunilor prin esantionare sau prin sondaj, realizarea raportului anual de control, a declaratiei pentru īncheierea partiala si finala a PO-urilor.
Comitetul de Monitorizare:
Management: aproba raportul anual si pe cel final, propune AM orice revizie sau examinare a PO, īmbunatateste coordonarea si managementul financiar, aproba propunerile de amendare a deciziilor CE privind contributiile din partea Fondurilor.
Informare si publicitate: aproba Planul de Actiune pentru Comunicare.
Implementare: aproba si revizuieste criteriile de selectie ale operatiunilor.
Monitorizare si evaluare: evalueaza progresul īn implementarea PO, examineaza rezultatele implementarii si se asigura, īmpreuna cu AM, de calitatea implementarii.
1.5. Proceduri de lucru
Procedurile detaliate pentru fiecare functie din ciclul de asistenta structurala si pentru fiecare PO sunt prezentate īn Manuale specifice. Reglementarile Europene ofera indicatii generale pentru functii specifice, dar procedurile trebuiesc īntocmite de autoritatea responsabila din partea Statului Membru.
Aceasta reprezinta o abordare diferita fata de asistenta pre-aderare, īn cazul careia īntregul proces este descris īntr-un un singur Manual: "Ghid practic pentru Phare, ISPA si SAPARD", care este realizat de Comisie.
Manualele sunt īn acest moment īn diferite faze de pregatirela institutiile romāne responsabile, adica la Autoritatile de Management ale OP-urilor si la Autoritatea de Management pentru Cadrul de Suport Comunitar, Autoritatea de Audit si Autoritatea de Certificare.
Auditul preliminar al fiecarei institutii responsabile cu o anumita functie din ciclul de asistenta structurala va cerceta īn primul rānd calitatea managementului si a sistemului de control prezent. Aceste sisteme trebuiesc descrise īn Manuale.
Schema de mai jos prezinta tipurile de Manuale si relatiile dintre ele.
1.6. Cine sunt actorii?
Actorii implicati īn implementarea fondurilor structurale si de coeziune sunt de doua tipuri:
de partea finantatorilor: institutiile create pentru a gestiona programele operationale
de partea beneficiarilor: potentialii beneficiari carora le sunt adresate aceste programe.
Organismele ce īndeplinesc diferite functii de partea finantatorilor sunt unitati nou create sau deja existente īn cadrul autoritatilor publice, locale sau centrale, cum ar fi: Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei si Comertului, Agentia Nationala pentru Īntreprinderi Mici si Mijlocii, Agentia Nationala pentru Turism s.a.
Institutiile de partea beneficiarilor ocupa o īntreaga gama de entitati legale:
identificati categoria documentelor de programare romānesti
īntelegeti si explicati continutul cheie al fiecarui document de programare pregatit de Romānia
īntelegeti cadrul institutional pentru implementarea asistentei structurale īn Romānia.
2.1. Cadrul National Strategic de Referinta 2007-2013
2.2. Programe Operationale sub Obiectivul Convergenta
2.3. Organizarea institutionala pentru gestionarea asistentei structurale.
2.1. Cadrul National Strategic de Referinta 2007-2013 (CNSR)
CNSR provine din Planul National de Dezvoltare (PND), care reprezinta un instrument pentru directionarea resurselor nationale, europene si de alte tipuri, care sunt disponibile Romāniei [8].
Obiectivul cheie al Cadrului National Strategic de Referinta 2007-2013 este de a evidentia orientarea strategica a politicilor publice romānesti īn domeniul economic si cel social, de a sublinia dimensiunea lor teritoriala si de a le armoniza cu politicile europene relevante - īn mod special cu politica de coeziune si cu Strategia Lisabona.
CNSR identifica si prioritizeaza investitiile publice care se califica pentru asistenta comunitara īn cadrul politicii europene de coeziune sociala si economica si īntocmeste un plan strategic multi-anual precum si programarea financiara. Documentul a fost creat īn parteneriat cu institutiile interesate, utilizānd si exercitiul consultarii publice.
Īn acord cu (8), Romānia se confrunta cu probleme majore īn urmatoarele arii:
Dezvoltarea infrastructurii: calitatea slaba a apei si acoperirea teritoriala neadecvata cu apa potabila, managementul apelor uzate si al deseurilor, drumuri, linii de cale ferata, facilitati de transport aerian neadecvate si lipsa legaturilor aeriene īntre orasele mici, toate acestea inhiba dezvoltarea. La acestea se adauga: nivelul scazut de interes fata de problemele mediului, utilizarea nerationala a energiei si gestionarea defectuoasa a mediului natural.
Competivitatea economica: productivitatea scazuta, echipamentele si tehnologiile de productie depasite, antreprenoriat putin dezvoltat, mediul de afaceri problematic, infrastructura de suport a afacerilor neadecvata, accesul greu la finantari si investitii C&D si IT&C insuficiente, toate acestea īmpiedica dezvoltarea afacerilor.
Capitalul uman: competente ce nu se armonizeaza cu o economie moderna, importanta scazuta oferita educatiei si formarii profesionale, educatia teoretica necoordonata cu cerintele mediului de afaceri, inegalitatea de sanse ce conduce la excluderea sociala a membrilor grupurilor vulnerabile, a femeilor, a persoanelor cu handicap si a persoanelor de etnie roma, profesori slab calificati ce dispun de resurse inadecvate.
Capacitatea administrativa: servicii publice de slaba calitate, serviciile publice guvernamentale greu accesibile si neprietenoase, cazuri de coruptie, ineficienta si lipsa de eficacitate īn utilizarea fondurilor UE.
Dimensiunea teritoriala: disparitati regionale ce cresc masiv datorita restructurarii industriale, disparitati semnificative īntre mediul rural si cel urban, īn special īntre Bucuresti si regiunea Ilfov si restul tarii, zone rurale īn continuare puternic dependente de agricultura, cu infrastructura si servicii pentru afaceri inexistente sau foarte slab dezvoltate, la care se adauga infrastructura slab dezvoltata īn zonele urbane.
Pentru a raspunde problemelor identificate mai sus, CNSR prevede urmatoarele obiective globale:
2.1.1.
Prioritatile nationale
Prioritatile nationale au fost evidentiate cu scopul de a le aborda īntr-o strategie nationala, care sa urmeze totodata liniile directoare europene pentru politicile de coeziune, Strategia Lisabona si alte politici europene, asa cum au fost stabilite pentru perioada 2007-2013.
Au fost formulate cinci prioritati, dupa cum urmeaza:
Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene: retele rutiere, feroviare si de navigatie pe Dunare, accesibilitate marita si inter-conectivitate a soselelor nationale, regionale si locale, a liniilor feroviare, a aeroporturilor si a serviciilor fluviale si legaturi īmbunatatile cu rutele trans-europene, īmbunatatirea infrastructurii de mediu, īn special cea a apei potabile si a gestionarii deseurilor, eficientizarea domeniului energetic pe īntregul ciclu - transportul, aprovizionarea si consumul de energie, īmbunatatirea managementului mediului natural si a utilizarii resurselor naturale.
Cresterea pe termen lung a competivitatii economice: realizarea unei baze antreprenoriale si de afaceri dinamice si productive, oferirea de asistenta pentru pornirea si dezvoltarea afacerilor, consultanta si servicii pentru IMM-uri, asistenta pentru inovare si C&D analizānd oportunitatile de pe piata, cresterea accesului la finantari īn domeniul IT&C .
Dezvoltarea si utilizarea eficienta a capitalului uman al Romāniei: asigurarea unei educatii de calitate, īmbunatatirea managementului resurselor umane pentru a raspunde economiei romānesti īn dezvoltare si expansiunii globale, modernizarea educatiei si a formarii profesionale - educatie, sisteme si infrastructura pentru formare de calitate pentru a dezvolta adaptabilitatea, spiritul antreprenorial si formarea continua, abordarea excluderii sociale cu includerea femeilor si a grupurilor vulnerabile, promovarea romilor si a minoritatilor etnice, īmbunatatirea sistemului de sanatate publica si a serviciilor aferente.
CNSR poate fi sintetizat prin urmatorul grafic:
PO-urile trebuie sa respecte legislatia de mediu, iar pregatirea lor include evaluarea ex-ante strategica de mediu (ESM). Aceasta este reglementata de OG 1076/2004, care transpune Directiva UE 2001/42 privind ESM.
Unele operatiuni specifice de mediu din cadrul PO-urilor si unele proiecte majore de mediu, co-finantate de Fondul de coeziune, vor avea un impact major asupra mediului. Dezvoltarea durabila va opera ca o tema generala asupra tuturor programelor si proiectelor, nu numai asupra celor cu impact major. Proiectele care vor fi finantate prin intermediul PO-urilor vor necesita evaluari ale impactului asupra mediului, daca acesta exista.
Politici de concurenta si ajutorul de stat
Programele operationale au fost dezvoltate tinānd cont de reglementarile comunitare privind ajutorul de stat. Prevederile articolelor 87 si 88 ale Tratatului UE, cu referire la regulile de concurenta, vor fi respectate īn totalitate, avānd īn vedere ca asistenta structurala furnizeaza finantare publica pentru beneficiari.
Consiliul Concurentei va trebui sa asigure asistenta Autoritatilor de Management ale PO si Organismelor Intermediare, pentru a realiza schemele de ajutor de stat si a īntocmi notificarile catre Coimisia Europeana.
Īn acord cu cerintele Regulamentului general, fiecare PO contine o lista indicativa a schemelor de ajutor propuse sub incidenta articolului 87 al Tratatului UE. AM-urile au responsabilitatea sa asigure conformitatea cu reglementarile nationale referitoare la ajutorul de stat īn timpul procesului de implementare. Rapoartele anuale de implementare a OP-urilor trebuie sa descrie masurile luate pentru a asigura conformitatea tuturor operatiilor cu regulile privind ajutorul de stat.
Achizitiile publice
Proiectele finantate prin PO-uri vor īncheia contracte de furnizare pentru bunurile, serviciile si lucrarile necesare, īn conformitate cu legislatia nationala si europeana privind achizitiile publice. Licitatiile pentru atribuirea contractelor vor fi anuntate publicitate īn mass-media nationala si īn Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene, īn acord cu legea achizitiilor publice. Licitatiile vor desemna cea mai buna oferta pentru cea mai buna utilizare a fondurilor publice.
Egalitatea sanselor
Programele operationale vor asigura sanse egale si participare echitabila a femeilor si a barbatilor īn operatiuni, precum si la beneficiile ce decurg din implementarea operatiunilor.
Principiul se aplica si pentru grupurile vulnerabile, tineri si minoritati etnice, īn special romi, persoane cu dizabilitati si persoane cu dificultati de īnvatare.
Agentia Nationala pentru Egalitatea sanselor va asista AM-urile si Comitetele de Monitorizare a PO-urilor īn abordarea satisfacatoare a acestei politici generale cheie.
2.1.3. Alocarea fondurilor structurale si de coeziune
Totalul fondurilor structurale si de coeziune alocat Romāniei este de 17.264 miliarde de euro, dintre care 11.115 miliarde de euro vor fi alocate sub obiectivul Convergenta FEDR si FSE, iar 5.755 miliarde euro Fondului de Coeziune si 394 milioane euro sub Obiectivul Cooperare Europeana Teritoriala.
Diagrama de mai jos indica alocarea pe Programe Operationale a fondurilor structurale si a Fondului de Coeziune sub obiectivul "Convergenta".
Co-finantarea
Statele membre trebuie sa adauge propria contributie financiara nationala la cea oferita de UE, īn acord cu principiile "aditionalitatii" si "co-finantarii" care guverneaza implementarea fondurilor structurale si de coeziune. Cerinta este stipulata īn mod clar īn Regulamentul General al fondurilor structurale si de coeziune.
Rata finantarii comunitare maxime oferita Romāniei este de 85% din totalul PO, pentru toate cele trei fonduri: ERDF, ESF .
Sub Obiectivul "Convergenta", aceasta conduce la o contributie nationala estimata la 4.4 miliarde de euro, ce poate fi realizata atāt din fonduri publice cāt si private.
Co-finantarea publica va fi asigurata din bugetul de stat si din bugetele locale ale autoritatilor publice locale. Pentru a asigura co-finantarea necesara, guvernul Romāniei intentioneaza sa reduca pe cāt posibil contributia din bugetele locale (la circa 2 % din īntreaga co-finantare publica), avānd īn vedere capacitatea financiara scazuta a multora dintre autoritatile locale.
Co-finantarea privata va fi necesara pentru proiectele promovate de beneficiari privati, cum ar fi IMM-urile.
2.1.5. Pre-finantarea
Managementul financiar īn cazul fondurilor structurale se bazeaza pe rambursare. Procesul presupune īntāi realizarea cheltuieilor, apoi certificarea si īn final rambursarea. Experienta unor State Membre a aratat ca, adesea, promotorii proiectelor au fost incapabili sa gaseasca resursele financiare necesare pentru a-si finanta proiectele. Aceasta a condus la imposibilitatea demararii proiectelor sau la īntārzierea lor.
Romānia intentioneaza sa utilizeze o parte a fondurilor de pre-finantare asigurate de CE ca avans la semnarea PO-urilor, pentru a pre-finanta anumite operatiuni. Ministerul Finantelor Publice si Autoritatile de Management vor hotarī ce operatiuni si ce tip de beneficiari vor primi pre-finantarile si īn ce masura.
PO-urile sunt implementate pe axe prioritare, care sunt detaliate pe operatiuni (sau operatii).
O scurta descriere a fiecarui PO, a axelor sale prioritare si a tipurilor de operatiuni ce vor fi implementate este prezentata mai jos.
Programele operationale sectoriale (POS) sunt īn urmatoarele arii:
- competivitate economica
- transport
- mediu
- capacitate administrativa
- dezvoltarea resurselor umane
Programul orientat teritorial se numeste Programul Operational Regional (POR)
Resursele pentru asistenta tehnica sunt asigurate, īn anumite limite, chiar de catre o axa speciala de asistenta tehnica a fiecarui PO. Aceasta sustine pregatirea, managementul, monitorizarea, evaluarea, informarea si controlul activitatilor PO-urilor. Activitatile de dezvoltare a capacitatii administrative pentru implementarea instrumentelor structurale sunt gestionate de un PO special. Asadar, va exista un PO national pentru Asistenta Tehnica (PO AT), plus axe de asistenta tehnica īn fiecare PO.
PO AT si axele prioritare Asistenta Tehnica din cadrul fiecarui PO vor fi gestionate īn acelasi mod ca orice alt PO sau axa prioritara.
Obiectivul general al POS Competivitate [10] este acela de a creste productivitatea companiilor romānesti pāna la aprox. 55% din media productivitatii UE pāna īn 2015. Aceasta tinta reprezinta o crestere medie anuala de aprox. 5.5%.a PIB-ului pe angajat.
Axele prioritare sunt:
Axa prioritara 1: Un sistem de productie inovativ: asistenta pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor, pentru activitati si produse inovative, adoptarea standardelor internationale, servicii de suport pentru afaceri si infrastructura, acces la finantari si la inginerii financiare pentru situatii de tip "market failure" (deficit de piata).
Axa prioritara 2: Cercetare si dezvoltare pentru competivitate: sprijin pentru activitati de cercetare si dezvoltare, de tip infrastructura si capacitati.
Axa prioritara 3: ICT pentru sectoarele publice si private: asistenta pentru infrastructura ICT īn caz de deficit de piata si īn procese sociale si administrative, asistenta pentru dezvoltarea afacerilor de tip e-bussiness, inter-operabilitate bazata pe GIS
Axa prioritara 4: Eficienta energetica crescuta si dezvoltare durabila a sistemului energetic: asistenta pentru marirea eficientei energetice, utilizarea surselor de energie regenerabila, si reducerea impactului activitatii din sectorul energetic asupra mediului.
Axa prioritara 5: Romānia ca destinatie atractiva pentru turisti si oameni de afaceri: asistenta pentru promovarea Romāniei ca destinatie turistica si de afaceri, atractiva
Axa prioritara 6: Asistenta tehnica.
POS COMPET va fi gestionat de Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Economiei si Comertului.
Operatiunile din cadrul axelor prioritare vor fi implementate de AM si de urmatoarele Organisme Intermediare, dupa cum urmeaza:
Pentru axa prioritara 1: Agentia Nationala pentru Īntreprinderi Mici si Mijlocii
Pentru axa prioritara 2: Ministerul Educatiei si Cercetarii (Departamentul Cercetare)
Pentru axa prioritara 3: Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei
Pentru axa prioritara 4: Ministerul Economiei si Comertului (Directia Generala de Politica Energetica)
Pentru axa prioritara 5: Autoritatea Nationala pentru Turism
Pentru axa prioritara 6: Autoritatea de Management
Obiectivul general pentru PO Transport [11] este acela de a promova un sistem de transport sigur, rapid si eficient īn Romānia, fapt care va facilita mobilitatea la standarde europene a populatiei si a marfurilor la nivel national si international.
PO Transport va fi implementat pe 5 axe prioritare, dupa cum urmeaza:
Axa prioritara 1: Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T: asistenta pentru īmbunatatirea sigurantei si calitatii transportului catre destinatiile principale, la nivel national si european, atāt pentru pasageri cāt si pentru marfuri, pe autostrazi si pentru īmbunatatirea infrastructurii cailor ferate si a transportului fluvial, inter-operabilitate.
Axa prioritara 2: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii transportului national īn afara axelor prioritare TEN-T: asistenta pentru modernizarea/dezvoltarea infrastructurii drumurilor, cailor ferate, transportului fluvial si a celui aerian localizate īn reteaua nationala, īn afara axelor prioritare TEN-T.
Axa prioritara 3: Cresterea numarului de pasageri īn retelele feroviare TEN-T: asistenta pentru promovarea unei balante echilibrate īntre diferitele mijloace de transport.
Axa prioritara 4: Dezvoltarea durabila a sectorului transporturi: asistenta pentru implementarea principiilor de dezvoltare durabila īn sectorul transporturilor īn Romānia - nivel marit de siguranta, minimalizarea efectelor adverse asupra mediului, transport combinat.
Axa prioritara 5: Asistenta Tehnica.
POS TRANS va fi gestionat de Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
Obiectivul general al PO Mediu [12] este acela de a īnbunatati calitatea mediului si a standardului de viata al cetatenilor, orientāndu-se īn particular spre īndeplinirea acquis-ului de mediu prin 5 axe prioritare.
Axa prioritara 1: Extinderea si modernizarea infrastructurii apelor si deseurilor de apa: asistenta pentru furnizarea serviciilor adecvate de apa si canalizare, calitatea apei potabile īn toate zonele urbane si īmbunatatirea calitatii cursurilor de apa.
Axa prioritara 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al apelor si reabilitarea vechilor bombe ecologice: asistenta pentru conectarea la serviciile publice de canalizare, reducerea cantitatii de deseuri depozitate īn gropi de gunoi, cresterea cantitatii de deseuri reciclate si reutilizate si reducerea numarului de bombe ecologice.
Axa prioritara 3: Īmbunatatirea sistemelor municipale de īncalzire īn zonele prioritare selectate: asistenta pentru reducerea emisiilor poluante de la centralele termice locale, a nivelului de poluanti din sol, īmbunatatirea conditiilor de sanatate a populatiei din zonele de interes.
Axa prioritara 4: Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii: asistenta pentru protejarea diversitatii biologice īn habitatele naturale, a speciilor florei si faunei si asigurarea managementului durabil al ariilor protejate.
Axa prioritara 5: Implementarea infrastructurii adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale īn ariile cele mai vulnerabile: asistenta pentru un management durabil a inundatiilor īn ariile cele mai vulnerabile, protectia si reabilitarea coastei Marii Negre.
Axa prioritara 6: Asistenta Tehnica.
POS ENV va fi gestionata de Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor.
Operatiunile vor fi implementate de AM si de Agentiile Regionale de Protectie a Mediului, constituite ca Organisme de Implementare la nivel regional.
Obiectivul general al PO Capacitate Administrativa [13] este de a īmbunatati formularea si implementarea politicilor publice īn anumite domenii care au un efect direct asupra coeziunii economice si sociale īn Romānia.
Exista 3 axe prioritare:
Axa prioritara 1: Īntarirea interventiei politicilor publice īn administratia centrala: asistenta pentru dezvoltarea capacitatii administrative īn formularea propunerilor de politici publice si corelarea lor cu planificarea strategica, implementarea sistemului de management al performantei, introducerea practicilor de evaluare, rationalizarea structurii administrative centrale.
Axa prioritara 2: Dezvoltarea capacitatii pentru īmbunatatirea performantei serviciilor administratiei locale: asistenta pentru implementarea reformei manageriale la nivel local, cu precadere a planificarii strategice, a managementului resurselor umane, a managementului performantei, a activitatilor de evaluare si īmbunatatirea calitatii serviciilor publice furnizate.
Axa prioritara 3: Asistenta Tehnica.
POS CA va fi gestionata de un AM din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.
Obiectivul general al POS DRU [14] este de a mari participarea pe piata muncii a fortei de munca īnalt calificate si adaptabile si de a asigura incluziunea sociala a persoanelor ce fac parte din grupurile vulnerabile, romi si alte minoritati etnice.
POS DRU va fi implementat dupa urmatoarele axe:
Axa prioritara 1: Educatie si training ca suport pentru dezvoltarea unei societati bazate pe cunoastere: asistenta pentru dezvoltarea unor modalitati flexibile de īnvatare continua, modernizarea educatiei si cresterea calitatii ei si a formarii continue pentru a satisface cerintele societatii bazate pe cunoastere si a economie de piata, modernizarea sistemelor de educatie si formare, a programelor si introducerea unui sistem de asigurare a calitatii.
Axa prioritara 2: Corelarea formarii continue cu piata muncii: asistenta pentru dezvoltarea abilitatilor si a competentelor, cresterea ratei angajarilor resurselor umane pe perioada īntregului ciclu de viata, abordarea īnvatarii continue.
Axa prioritara 3: Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a companiilor.
Axa prioritara 4: Modernizarea Serviciului Public de Angajare (SPA): asistenta pentru diversificarea si dezvoltarea serviciilor oferite de SPA.
Axa prioritara 5: Promovarea masurilor active de angajare a fortei de munca
Axa prioritara 6: Promovarea incluziunii sociale
Axele prioritare 3,5 si 6 vor ajuta indivizii sa-si mareasca sansele pentru angajare si de a se adapta repede la schimbare, vor sustine dezvoltarea spiritului antreprenorial si promovarea incluziunii sociale si a egalitatii de sanse. Aceste axe prioritare vor fi implementate la nivel regional, avāndu-se īn vedere existenta unor disparitati īntre regiuni īn ceea ce priveste rata somajului si detaliilor specifice (somaj de lunga durata/structural/munca la negru, incluzānd zonele rurale), diferitele culturi antreprenoriale, diversele rate ale saraciei, problemele specifice ale etnicilor romi, īmbunatatirea pozitiei femeii pe piata muncii, etc.
Axa prioritara 7: Asistenta Tehnica
POS DRU va fi gestionat de Autoritatea de Management constituita īn cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
Ministerul Educatiei si Cercetarii (Departamenul Educatie) si Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca au fost desemnate Organisme Intermediare.
Programul Operational Regional (POR)
Axele prioritare ce vor fi urmate sunt urmatoarele:
Axa prioritara 1: Infrastructura publica regionala si locala īmbunatatita: asistenta pentru īmbunatatirea infrastructurii īn transport - retele de drumuri locale si judetene, infrastructura educatiei locale si regionale, servicii de sanatate, infrastructura sociala si publica, cu accent pe regiunile cele mai slab dezvoltate.
Axa prioritara 3: Dezvoltarea turismului local si regional: asistenta pentru restaurarea/dezvoltarea/īmbunatatirea bunurilor istorice, naturale si culturale din toate regiunile, si din regiunile cu potential turistic din ariile mai izolate.
Axa prioritara 4: Dezvoltare urbana durabila: asistenta pentru regenerarea/revitalizarea oraselor mici si mijlocii, si a anumitor regiuni din marile orase - "zonele de actiune urbana", prin finantarea proiectelor de regenerare urbana integrate care au īn vedere reabilitarea cladirilor si a centrelor urbane, spatiile publice, mediul de afaceri si facilitatile, calitatea vietii, incluziunea sociala, actiunile DRU.
Axa prioritara 5: Asistenta Tehnica
POR va fi gestionat de Autoritatea de Management din cadrul Ministerul Integrarii Europene, īmpreuna cu cele 8 Agentii Regionale de Dezvoltare, care joaca rolul de Organisme Intermediare.
Obiectivul general al PO Asistenta Tehnica [16] este acela de a asigura asistenta pentru coordonarea si implementarea eficace si eficienta a Instrumentelor Structurale īn Romānia.
PO Asistenta Tehnica este implementata pe urmatoarele axe prioritare:
Axa prioritara 1: Asistenta pentru implementarea instrumentelor structurale si coordonarea programelor: asistenta pentru cresterea capacitatii administrative īn vederea implementarii eficiente si eficace a interventiilor structurale, a ratei de absorbtie a fondurilor īn perioada 2007-2013 si pregatirea viitoarelor interventii ale instrumentelor structurale.
Axa prioritara 2: Devoltarea continua si asistenta pentru functionarea Sistemului Unic de Management al Informatiei (SMIS): asistenta pentru functionarea sistemului si dezvoltarea sa ulterioara, astfel īncāt sa permita accesul la informatie a tuturor institutiilor implicate īn procesul gestionarii interventiilor FS si pentru a facilita un management corect al asistentei structurale europene.
Axa prioritara 3: Diseminarea informatiei si promovarea instrumentelor structurale: asistenta pentru informarea potentialilor aplicanti despre oportunitati si pentru promovarea publica a obiectivelor intrumentelor structurale si a Planului National de Dezvoltare, pentru asigurarea transparentei rolului instrumentelor structurale europene.
Axa prioritara 4: Asistenta Tehnica pentru PO AT
POAT va fi gestionat de Departamentul pentru Asistenta Tehnica deja existent din cadrul Ministerului Finantelor Publice.
2.3. Organizarea institutionala pentru gestionarea asistentei structurale
Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar din cadrul Ministerului Finantelor Publice va deveni Autoritatea Nationala pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ANCIS) si va reprezenta statul īn relatia cu Comunitatea Europeana. ANCIS va coordona functionarea pe coordonatele institutionale, legale si procedurale si va raporta guvernului. ANCIS va coordona si īntreg procesul de evaluare prin Unitatea Centrala de Evaluare. Responsabilitatile institutiilor romānesti sunt stabilite de HG 497/2004 cu amendamentele ulterioare.
Coordonarea implementarii CNSR va fi realizata de urmatoarele structuri:
Managementul PO-urilor (preluat de Autoritatile de Management si Organismele Intermediare) a fost stabilit prin HG 497/2004 cu amendamentele ulterioare.
Managementul Financiar si Controlul pentru toate PO-urile va fi realizat de catre Autoritatea de Certificare, structura īnfiintata īn cadrul Ministerului de Finante Publice. Structura include Fondul National existent. O unitate separata a Fondului National va fi responsabila cu platile de la FEDR, FSE si FC si cu transferul transelor de plati catre beneficiarii de fonduri.
Autoritatea de Audit a fost organizata pe lānga Curtea de Conturi a Romāniei, ca organism autonom.
REFERINŢE
COUNCIL REGULATION (EC) No 1083/2006 of 11 July 2006 laying down general provisions on the European Regional Development Fund, the European Social Fund and the Cohesion Fund and repealing Regulation (EC) No 1260/1999.
REGULATION (EC) No 1080/2006 OF the European Parliament and of the Council of 5 July 2006 on the European Regional Development Fund and repealing Regulation (EC) No 1783/1999
REGULATION (EC) No 1081/2006 of the European Parliament and of the Council of 5 July 2006 on the European Social Fund and repealing Regulation (EC) No 1784/1999
Council Regulation (EC) No 1084/2006 of 11 July 2006 establishing a Cohesion Fund and repealing Regulation (EC) No 1164/94
REGULATION (EC) No 1082/2006 of the European Parliament and of the Council of 5 July 2006 on a European grouping of territorial cooperation (EGTC)
Impact study 1: Analysis of absorption capacity of the EU Funds in Romania, collection PAIS III, European Institute of Romania, 2006
OP Implementation Guidance Manual, version 1 - November 2005
The National Strategic Reference Framework, draft April 2006, www.mfinante.ro
Communication from the Commission - Cohesion policy in support of growth and jobs: Community Strategic Guidelines, 2007 - 2013
OP Competitiveness, draft June 2006, www.minind.ro
OP Transport, ww.mt.ro
OP Environment, www.mappn.ro
OP Administrative Capacity, www.mai.ro
OP Human Resources Development, www.mmps.ro
Regional OP, www.mie.ro
OPTA. www.mfinante.ro
|
