Imaginea
patrimoniului intreprinderii
De exemplu
x este o datorie de incasat rezultata din vanzarea unui lot de produse finite a carei scadenta este peste 18 zile;
z este o creanta din vanzarea cu 15 luni in urma a unor produse finite catre un client rau platnic.
In bilantului functional sumele x si z si vor regasi la "Active circulante din exploatare", iar suma y la "Active circulante in afara exploatarii", deoarece primele doua creante provin dintr-o operatiune legata de obiectul de activitate al firmei, iar cealalta suma dintr-o operatie nelegata de acesta.
Figura 1 Tipurile de bilant - comparatie sintetica
|
Tipul de bilant |
Criteriul de structurare |
Structura activului |
Structura pasivului |
|
CONTABIL |
natura mijloacelor si a surselor |
Imobilizari necorporale corporale financiare Active circulante stocuri avansuri clienti capital subscris nevarsat valori mobiliare de plasament disponibilitati Conturi de regularizare |
Capital propriu capital social rezerve prime de emisiune rezultat reportat rezultatul exercitiului Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Datorii financiare furnizori fiscale sociale credite de trezorerie Conturi de regularizare |
|
Tipul de bilant |
Criteriul de structurare |
Structura activului |
Structura pasivului |
|
FUNCTIONAL |
functia careia ii este afectat un anumit mijloc, respectiv sursa |
Activ fix Activ circulant de exploatare in afara exploatarii Trezorerie activa |
Resurse permanente resurse proprii datorii financiare Datorii circulante de exploatare in afara exploatarii Trezorerie pasiva |
|
FINANCIAR |
lichiditate, exigibilitate, solvabilitate |
Active imobilizate cu durata mai mare de un an Active cu durata mai mica de un an valori de exploatare valori realizabile valori disponibile |
Capital permanent capital propriu datorii pe termen lung Datorii cu scadenta sub un an |
In bilantul financiar numele z si y se vor regasi in "Active cu durata mai mica de un an", iar suma z in "Active imobilizare cu durata mai mare de un an".
Structura clasica a bilantului contabil se poate schimba semnificativ, prin astfel de redistribuiri. Scopul acestora este de a crea o noua imagine a patrimnoiului si a surselor din care este finantat, respectiv o imagine dintr-un alt unghi:
Contul de rezultate reda sinteza tuturor veniturilor si cheltuielilor legate de activitatea de ansamblu a firmei, adica imagine baneasca a oricarei operatiuni realizata de firma si care a angajat in orice fel patrimoniul ei. Privit prin prisma directionarii in raport cu firma a fluxurilor banesti pe care le sintetizeaza, contul de rezultate este un tablou de "intrari" (venituri) - "iesiri" (cheltuieli), o balanta financiara a rezultatelor firmei.
Contul de rezultate inscrie pe de o parte cheltuielile si pe de alta parte veniturile, ambele clasificate in patru clase (fig. 2):
(i) de / din exploatare;
(ii) cota parte din eforturile privind operatiuni efectuate in comun cu alti agenti economici;
(iii) financiare
(iv) exceptionale
In ce priveste cheltuielile reprezentand consumul material circulant, in contul de rezultate se include consumul real (C):
|
C = SI + A - SF |
unde
SI stocul initial al componentei de activ circulant (materie prima, material, ambalaj, utilitati etc.);
A = aprovizionarile de peste an cu respevctiva componenta; SF = stocul final al mentionatei componente.
In ce priveste valoarea productiei stocate, ea se determina ca stoc final existent la finele anului (SF):
|
SF = SI + I - V |
Unde:
SI = stocul initial de productie stocata;
I = intrarile in magazie de productia finita din cursul anului;
V = vanzarile de peste an de productie finita.
Observatie
In categoria productie stocata se includ nu numai produse finite, ci orice alt gen de rezultate materiale care se stocheaza si sunt generate de activitatea curenta a firmei (produse intermediare, productie neterminata, produse reziduale.)
Cheltuieli
Venituri
(i) - de aprovizionare (marfuri, materii prime, furnituri consumabile, furnituri nestocabile, ambalaje);
- variatii de stoc;
- servicii externe (chirii,reparatii, asigurari, onorarii, publicitate, transport, posta);
- impozite si taxe;
- de personal (drepturi, diurne, pregatire);
- alte cheltuieli ale gestiunii curente (redevente, jetoane de prezenta);
- amortizari si provizioane;
(ii) - (fara subclase)
(iii) - dobanzi si cheltuieli asimilate;
- pierderi de curs din schimb valutar;
- cheltuieli nete din cesiunea valorilor mobiliare de plasament;
- amortismente si provizioane financiare (amortizarea imprumuturilor obligatare,provizioane pentru titluri financiare);
(iv) - din operatiuni de gestiune (amenzi fiscale sau penale, creante devenite nerambursabile);
- din operatiuni de capital (pierderea prin nerecuperarea din amortizari a oricarei imobilizari amortizabila);
- amortizari si provizioane exceptionale.
(i) - vanzari de marfuri;
- vanzarea produselor finite;
- valoarea productiei stocate;
- productia imobilizata (valoarea produselor proprii utilizate pentru propria dotare);
- venituri nete din operatiuni pe termen lung (cota parte a anului de bilant incasata pentru operatiuni extinse pe mai multi ani);
- subventii de exploatare;
- alte venituri din gestiunea curenta (redevente primite, chirii incasate din inchirierea unor capacitati de productie);
- reluari asupra amortizarilor si provizioanelor;
- transferuri de cheltuieli;
(ii) - (fara subclase)
(iii) - din participatii;
- din active circulante financiare;
- reluari din amortismente si provizioane financiare;
- transferuri de cheltuieli financiare;
- venituri nete din cesiunea valorilor mobiliare de plasament;
(iv) - din operatiuni de gestiune (penalitati incasate, donatii, degrevari de impozite);
- din operatiuni de capital (venituri din cedarea unor elemente de activ, cota parte din subventiile de investitii aferenta anului de bilant);
- reluari asupra amortizarilor si provizioanelor exceptionale
|
