Implicatiile actualei crize financiare pentru securitatea nationala a Romaniei
Actuala criza nu este insa de natura monetara, spune Phelps. Potrivit lui Keynes, cresterea cererii interne de consum este si ea de natura sa stimuleze ocuparea fortei de munca, caci determina avansul cererii de investitii, iar intr-o situatie de criza precum cea actuala, statul este cel acre trebuie sa investeasca, pentru a crea locuri de munca.
Intr-un interviu acordat postului The Money Channel, laureatul premiului Nobel pentru economie in anul 2006, Edmund Phelps vorbeste despre criza mondiala si modalitatea de cum este afectata Romania.
La intrebarea reporterului daca ne aflam intr-un punct minim sau or mai mia avem de asteptat, acesta raspunde ca inca nu s-a ajuns acolo, deoarece vor mai urma si alte probleme in industria constructiilor, iar numarul angajatilor din domeniul bancar va continua sa scada. Revenind la problema Romaniei, Edmund Phelps raspunde la intrebarea reportului care citeaza Comisia Nationala de Prognoza, care estimeaza o crestere de cel putin 5% pe an pana in 2020. Economistul raspunde ca este o estimare foarte buna. Presupunand ca PIB-ul pe cap de locuitor este la 33% din cel din Germania sau Frantei. Deci o dublare ar insemna o crestere a productivitatii pana la 66% din nivelul al acelorasi tari. Asa ca productivitatea in Romania va creste de la 33% la 50% din nivelul productivitatii nemtesti, care de fapt nu este o tinta foarte ambitioasa. Despre piata imobiliara din Romania, Phelps sustine ca este o tendinta de supracreditare. O consecinta a profitabilitatii imprumuturilor precedente. Bancile crediteaza pana dau de bucluc, iar dupa aceea se opresc. Doar 1% din activele imobiliare sunt achizitionatre prin ipoteci, care este foarte putin. Fiind angajat al BERD, economistul isi expune parerea despre tarile din Europa Centrala si de Est. Tari precum Romania, Polonia sau Bulgaria ar trebui sa se transforme in economii inovative. Trebuie incurajata creativitatea la locul de munca pentru a infiinta companii si produse noi. Romania si Polonia vor deveni vectori de inovare la nivel mondial, in opinia economistului.
Romania este o tara a Uniunii Europene si este membru NATO, ceea ce ofera o serie de avantaje. Romania este generatoare a fenomenului de globalizare. Aceasta exporta fenomenul alaturi de marile puteri mondiale.
Daniel Daianu, profesor de economie, fost ministru de finante si actual europarlamentar din partea Partidului National Liberal, intr-un interviu acordat, vorbeste despre criza economica si modalitatea cum afecteaza securitatea Romaniei. Pana in luna noiembrie, prim-ministrul tarii, Calin Popescu Tariceanu afirma ca Romania nu este afectata de criza economica, iar daca efectele sale vor ajunge pe meleagurile romanesti intr-o forma mai diminuata, fara a produce multe pagube economiei romanesti.
Daniel Daianu afirma ca SUA se confrunta cu o recesiun tot mai probabila, iar unele tari din Uniunea Europeana au dat publicitatii ca au intrat in recesiune economica, Romania are de evitat un derapaj inflationist accentuat si se confrunta cu o adancire a deficitului extern. Un deficit bugetar superior in acest an fata de cel din 2007, cumulat cu o inflatie mai inalta, ar fi combustia pentru presiuni excesive pe leu. Riscul cel mai mare, in opinia lui Daianu ar fi sa se piarda increderea in leu, care ar putea sa aiba ca efect o conversie masiva a depozitelor/plasamentelor din lei in valuta. Daca pe parcursul anului 2008, cei din conducerea Bancii Nationale a Romaniei, recomandau populatiei care doreste sa se imprumute la banci sa o faca in euro. In luna noiembrie guvernatorul BNR recomanda populatiei sa o faca in moneda nationala sau in cea in care primeste salariul. Leul romanesc nu este o moneda de rezerva. Avem un sistem economic dual, adica se pot face depuneri si se pot acorda/contracta imprumuturi fie in moneda autohtona, fie in valuta, ceea ce complica mult sarcina BNR de a proteja stabilitatea sistemului financiar in cazul unei crize de incredere. De aceea o cadere libera a leului trebuie evitata, deprecierea leului din ultimile luni, fiind partial necesara din prima parte a anului, cand era nesanatoasa aprecierea leului. Pentru a evita o cadere libera a leului este nevoie de actiuni concrete din partea autoritatilor. Aceasta se manifesta printr-o politica monetara ferma si o executie bugetara cu un deficit cat mai mic. Astfel se impune o reexaminare a cheltuielilor bugetare. Pentru a preveni o situatie delicata, nu trebuie acceptate revendicarile salariale mai mari de o cifra si trebuie respinsa indexarea trimestriala. Trebuie evitata cu orice pret o spirala a preturilor, salariile.
Romania trebuie sa continue reformele structurale, sa aloce resurse publice importante pentru modernizarea educatiei, infrastructurii, si sa fie pregatita sa initieze masuri dure daca va fi cazul.
Reprezentantul Romaniei la FNI, Mohai Tanasescu afirma ' Este limpede ca acesta criza din Statele Unite afecteaza intreaga lume. Este o criza care se raspandeste. Cu o viteza mai mare sau mai mica, asta depinde de expunerea pe acre o are fiecare tara pe piata americana, dar se raspandeste. Pentru America, aceasta criza inseamna o corectie, mai ales daca ne gandim la piata imobiliara. Dupa interventia statului la AIG, Fannie Mae, Freddie Mac, sau interventia din martie in preluarea Bear Stearns, asistam la formarea unui alt tip de relatie dintre stat si mediul privat. Aceasta va conduce la o noua redefinire a numarului de banci din sistemul international, unele vor fuziona, altele vor disparea. Se va desemna o noua harta a sistemului financiar global'.
'Romania este si ea legata de criza de pe pietele externe, nu putem spune ca e izolata, neafectata, dar nu este implicata direct. Sistemul bancar roman inca este solid, din moment ce bancile-mama nu au avut expunere spre America. Dar criza de lichiditati la nivel global persista, si este o nervozitate pentru fiecare in a-si gasi locul in acest context. Astfel, fluxurile financiare catre Romania se vor diminua si va incetini de asemenea creditarea, consumul si implicit cresterea economica', astfel sustine M. Tanasescu despre criza economica modul cum este in Romania.
'Pietele au reactionat foarte dur la aceste schimbari. Ceea ce s-a intamplat la Moscova are o dubla explicatie. Pe langa neincrederea investitorilor, asa cum comenteaza analistii strainni, prabusirea bursei a venit si ca urmare a razboiului cu Georgia si a exodului de fluxuri financiare. Statul a trebuit sa intervina pentru a stopa aceasta hemoragie. In orice caz, asistam la o turbulenta globala', a mai afirmat fostul ministru de finante. El afirma ca o incetinire a cresterii economice ar fi de dorit.
Dupa parerea lui Tanasescu 'avansul economiei sa se coreleze pana la o crestere de 5% sau 6%. Dar asta nu depinde si de noul Guvern, de programul cu care ar veni. Exista o expectatie ca fundamentele economice sa se consolideze. De exemplu, o incetinire a ritmului de creditare va conduce la o diminuare a deficitului de cont curent, care este la un nivel foarte ridicat, de 14% din PIB. Desigur, politica fiscala va trebui sa fie prudenta, corelata cu politicile monetare. Aceast este de fapt un raspuns responsabil in aceasta situatie: politicile publice trebuie sa fie mai prudente, sa nu constituie un plus de risc fata de riscurile deja existente'.
'In ceea ce priveste interventia BNR in sistemul bancar, guvernatorul declara, acum cateva luni, ca in eventualitatea in care unele socuri externe se vor produce in sistemul bancar romanesc, Banca Centrala va pune la dispozitie lichiditati'. Asa este cazul atacului de pe piata de capital, a unor banci straine. Acesti speculanti au crezut ca vor cumpara valuta la un pret mai bun si o vor vinde la un pret mai mare decat la cumparare. In aceasta situatie BNR a intervenit pe piata, ducand la aprecierea leului.
Liviu Voinea, director de cercetare al Grupului de Economie Aplicata, afirma ca actuala criza este o lectie buna. 'Crizele de pe pietele externe ar putea afecta, dar nu imediat, lichiditatile bancilor locale, in conditiile in care bancile-mama din Europa nu ar mai putea acorda finantari, ca urmare a expunerii pe piata americana. Mai degraba, putem invata o lectie foarte clara despre riscurile acestor investitii financiare si despre faptul ca nu ne putem bate joc de economiile populatiei. De aceea, pilonul II de pensii obligatorii trebuie sa aiba un randament minim garantat pentru ca, dupa doua sau cinci crize, sa nu ne trezim ca nu mai avem bani de pensie. Noi am tot spus asta de un an de zile, dar contextul actual e o dovada in plus asupra a ceea ce s-ar putea intampla'.
Cresterea economica prognozata pentru 2009 de peste 8% nu este credibila deoarece, in opinia lui Daniel Daianu aceasta crestere va fi de 5% sau 6%. 'Mai raman si amenintarile inflatiei, chiar daca pretul la titei a scazut, el este considerabil mai mare faaa de acum patru ani. Bancile locale nu au probleme de lichiditati si nici bancile-mamma nu au expunere mare pe ipotecarele din America. In Romania e o situatie ironica, caci sistemul nostru e atat de simplu, atat de putin sofisticat, incat nu putem fi afectati direct. Nu facem apel la derivative, nu avem instrumente financiare inovatoare'.
Flotin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afacei Romani, spune ca Romania va fi afectata, dar inca nu a venit valul spre noi, a ajuns de abia in Europa. 'Va fi afectata prin prisma resursei numita bani. Banul se scumpeste si se rareste, iar de aici, toate implicatiile si efectele de consecinta. Cred ca toate tarile vor fi afectate mai mult sau mai putin, proportional cu participarea pe pietele americane'. San sa pentru Romania este ca, paradoxal, Bursa nu conteaza in Romania.
Juan Fernandez-Ansola, reprezentant FMI pentru Romania si Bulgaria, precizeaza ca 'Actualul mediu extern este foarte dificil pentru Romania: in tarile dezvoltate are loc un proces de reducere a indatorarii, care are implicatii profunde pentru pietele emergente. Intr-un asemenea context, autortatile trebuie sa dea pietelor un semnal clar ca politicile salariale si fiscale sunt adaptate in mod realist'.
O deteriorare a economiei globale provocata de criza financiara este cea mai mare amenintare la adresa securtatii mondiale, pentru ca va reduce la saracie si la resentimente sute de milioane de oameni, arata un raport al unei organizatii neguvernamentale britanice, publicat in luna noiembrie. Desfiintarea unui numar mare de locuri de munca va accentua saracia, va spori numarul de imbolnaviri si va duce la cresterea numarului de oameni care nu se pot alimenta in mod adecvt in tarile in curs de dezvoltare. Acest lucru va influenta negativ sistemele de securitate sociala, care nu vor mai face fata, arata raportul de evaluare a securitatii la nivelul redactat de Oxford Research Group.
Pentru a evita adancirea diviziunilor pe plan mondial, este nevoie de un angajament pentru emancipare si dreptate sociala, inclusiv comert corect, anularea datoriilor, reducerea radicala a emisiunilor de dioxid de carbon si investitii in resurse regenerabile de energie. Vointa de a implementa aceste politici risca sa fie slabita de dificultatile financiare pe care le vor avea Guvernele in urmatori cativa ani. Alegerea pe care o vom face in urmatoarele luni va determina daca lumea devine mai pasnica sau mai putin pasnica in urmatorii 10 ani.
Sterian Elena- Andreea
Bibliografie
www.bloombiyy.ro
www.newin.ro
Foreign Policy Romania, numarul noiembrie/decembrie 2008
|
