Indicatorii stocurilor de marfuri
Indicatorii absoluti masoara stocurile în unitati naturale sau valorice. Ambele forme de exprimare sunt importante pentru aprecierea marimii stocurilor si a implicatiilor acestora. Astfel, stocurile în exprimare valorica, de exemplu, indica marimea imobilizarilor de fonduri, a creditelor bancare necesare pentru finantarea lor si deci, implicit, marimea dobânzilor pe care trebuie sa le suporte întreprinderea. Cu ajutorul indicatorilor absoluti pot fi exprimate atât stocurile existente la un moment dat (de exemplu, stocul initial, final etc.), cât si stocurile medii ale unei perioade anumite, calculate ca medie (aritmetica, simpla, mobila, cronologica) a stocurilor de la diferite date (momente) dintr 525u2010f -o perioada anumita.
Indicatorii absoluti, oricât de complet ar reda situatia stocurilor la un moment dat sau în cursul unei perioade, nu pot sugera aprecieri asupra caracterului normal sau anormal al stocurilor, nu pot exprima marimea lor în raport cu volumul circulatiei marfurilor.
Indicatorii relativi raspund tocmai acestor cerinte. Ei sunt rezultatul unor raporturi dintre mai multi indicatori absoluti si se pot referi la stocul existent într-un anumit moment sau la stocurile medii ale unei perioade. În acest mod, se pot calcula indicatori relativi ai stocurilor:
a) operând cu informatii referitoare la un singur moment; rezulta indicatori relativi ai stocurilor de moment (rata stocului, stocul în zile rulaj);
b) operând cu marimi medii (stocul mediu al unei perioade) pentru a obtine mai multi indicatori relativi: rata stocului mediu, stocul mediu-zile rulaj, viteza de circulatie a marfurilor, numarul de rotatii ale stocului).
Rata stocului (Rs) este un indicator relativ prin care se surprinde raportul între stocul existent la un moment dat si desfacerea din intervalul de timp urmator momentului comensurarii stocului. Pe lânga marimea raportului mentionat acest indicator reflecta si functia stocului de asigurare a activelor economice. Relatiile de calcul necesare sunt:
a) Rs = 
sau b) Rs = 
, unde:
Rs = rata stocului;
Si = stocul la momentul i, când i = 0, 1, 2,.;
D = desfacerea viitoare momentului i;
În varianta a) rata stocului se exprima în unitati, coeficienti unitari, valorile fiind cuprinse într-un interval definit de relatia:
0 
Când Rs = 0 firma nu dispune de stocuri, nu poate asigura continuitatea vânzarilor. Daca Rs = 1, marimea stocului din momentul "i" este egala cu marimea desfacerilor din perioadele viitoare acelui moment. Pentru o perioada viitoare de o zi, o luna si chiar un trimestru existenta unei asemenea marimi a ratei stocului (Rs = 1) este normala si cel mult acceptabila (pentru unele marfuri). Daca însa Rs > 1, firma se afla într-o situatie delicata. Un stoc curent mai mare decât desfacerea semestriala, anuala indica o excesiva stationare a marfurilor, o blocare a spatiilor si a resurselor financiare, o sporire a cheltuielilor de întretinere, precum si a celor cu dobânzile.
La o rata a stocului exprimata în procente rationamentele anterioare ramân valabile. În loc de 1 va fi 100 %, în loc de 0,3 - 30 %.
În general, pentru stocurile curente se urmareste o rata a stocului cât mai scazuta. Marimea optima va depinde de intensitatea influentei unuia sau altuia dintre factorii care restrictioneaza constituirea si dinamica stocurilor.
Stocul în zile rulaj arata câte zile este asigurata continuitatea desfacerilor si se exprima în marimi temporale. Relatia de calcul este:
Szr = 
, unde:
Szr = stoc zile rulaj;
Si = stocul la momentul "i", când i = 0, 1, 2,.;
dz = desfacerea medie zilnica din perioada urmatoare momentului "i".
Caracterul rational al marimii acestui indicator variaza în limite destul de largi, de la produs la produs. Pe ansamblul afacerii se urmareste înscrierea pe dimensiuni reduse.
Rata stocului mediu comensureaza raportul existent între stocul mediu al unei perioade si desfacerile din acea perioada. Relatiile de calcul sunt:
R
= 
sau R= 
, unde:
R= rata stocului mediu;
= stocul mediu din perioada respectiva;
Dp = desfacerile perioadei.
Intervalul marimii acestui este acelasi ca la rata stocului. Pentru marfurile alimentare marimea lui este subunitara, sub 100 %, la interval lunar, trimestrial, anual. În cazul marfurilor nealimentare la unele produse rata stocului mediu poate fi egala cu 1 sau cu 100% la intervalul de un trimestru si subunitara la intervale de peste un trimestru. Totdeauna rata stocului mediu este mai mica decât rata stocului mediu trimestrial, lunar, semestrial.
Stocul mediu zile rulaj arata câte zile, din perioada cercetata, stocul mediu asigura desfacerea. Relatia de calcul este:
desfacerea medie zilnica din perioada cercetata.
Deoarece se exprima în zile, cu cât numarul de zile este mai mic cu atât marfurile stationeaza mai putin sub forma de stoc si viceversa. Aceasta actiune determina o multiplicare si, respectiv, o reducere a numarului de comenzi (o scurtare, în primul caz si o marire a intervalului de reaprovizionare, în cel de-al doilea caz).
VCM = 
si b) VCM = 
, unde:
VCM = viteza de circulatie a marfurilor;
p = stocul mediu din perioada cercetata;
Dp = desfacerea din perioada cercetata;
zp = desfacerea medie zilnica din perioada
cercetata.
Dinamica acestui indicator se manifesta prin încetinire si accelerare a circulatiei marfurilor. În cazul încetinirii are loc o marire a numarului de zile, pentru ca la accelerare sa se reduca numarul de zile cât marfurile ramân sub forma de stoc. Preocuparea generala este de a mentine o viteza accelerata pentru circulatia marfurilor. Viteza reala de circulatie a marfurilor difera semnificativ de la produs la produs, de la un stadiu de circulatie a marfurilor la alt stadiu (de la comertul cu ridicata la comertul cu amanuntul), de la firma la firma. si viteza de circulatie si stocul mediu zile rulaj reflecta, pe de o parte, actiunea fiecarui factor de influentare a stocurilor, iar pe de alta parte, politica manageriala a firmei (la aprovizionare, tehnici de stocare, tehnici de vânzare).
Numarul de rotatii ale stocului mediu surprinde de câte ori s-a reînnoit stocul în decursul u ei perioade de timp (de obicei un an). Relatiile de calcul sunt:
a) NRS =
; b) NRS = 
; c) NRS = 
, unde:
NRS = numarul de rotatii ale stocului;
Dp = desfacerea din perioada cercetata;
p = stocul mediu din perioada cercetata;
T = marimea în zile a perioadei cercetate;
V = viteza de circulatie a marfurilor din perioada cercetata;
R= rata stocului mediu (din aceeasi perioada la care
se refera calcularea numarului de rotatii ale stocului).
Cu cât numarul de rotatii este mai mare, cu atât desfasurarea activitatii comerciale este mai buna. Un numar ridicat al rotatiilor favorizeaza sustinerea afacerii cu un capital mai redus.
|
