Inflatia in teoria economica

Fenomenul inflationost s-a facut simtit in viata oamenilor inca de la inceputuri sub diverse forme,care au afectat intr-o mare masura bunul mers al vietii economice,sociale si politice.

In literatura de specialitate,inflatia se desfasoara ca fiind o crestere generalizata a preturilor in conditiile in care puterea de cumparare pe piata scade.Acest lucru se exprima in termeni monetari prin faptul ca preturile bunurilor si serviciilor cresc,cantitatea de bani(fizici si de cont)creste,iar puterea de cumparare a unei unitati monetare scade.

Putem spune deci ca inflatia ar putea fi legata in mod direct de aparitia banilor in relatiile de schimb pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii.Totusi,chiar si inainte de aparitia banilor putem vorbi de o forma primara a inflatiei,in sensul ca forma de schimb bazata pe "troc" nu permitea primirea "restului" rezultat din operatia de vanzare-cumparare,deoarece erau raporturi stabilite sub forma cutumiara intre bunuri,pe parcursul a zeci si sute de ani,fara sa se aiba in vedere elementele calitative.

Este stiut faptul ca primul obiectiv al tuturor politicilor economice a fost stabilitatea preturilor la care s-a adugat foarte repede echilibrul balantei de plati.Daca nu ar fi existat probleme legate de aceasta stabilitate a preturilor de la inceputul societatii omenesti,acest obiectiv nu ar fi stat in centrul atentiei politicilor economice promovate de toate curentele de doctrina economica.Aceasta prezenta in randul obiectivelor de politica economica ne demonstreaza ca problema stabilitatii preturilor s-a pus inaintea structurarii primelor idei si curente de doctrina economica.

In sens restrans,putem vorbi despre inflatie din momentul aparitiei banilor de hartie pusi in circulatie de bancile centrale de emisiune,ca un instrument in mana statului de a face fata cheltuielilor publice mai mari decat veniturile aferente.Principala consecinta a unei asemenea practici a fost marirea preturilor la bunurile si serviciile din economie,urmata de somaj,conflicte sociale etc.

In sens larg,pana la aparitia banilor,societatea omeneasca s-a confruntat cu o pseudoinflatie prin troc,deoarece a existat fenomenul "deprecierii" unitatilor de schimb de pe piata,in timp ce,dupa aparitia banilor,aceasta a cunoscut o inflatie prin bani(monede),datorata scaderii puterii de cumparare a detinatorilor de moneda din metal pretios prin diferite tehnici.

Pierre Bezbakh,in lucrarea sa "Inflatie,dezinflatie,deflatie" prezinta criza economica si politica din sec. al III-lea,prin care a trecut Imperiul Roman de Apus,cand majorarea preturilor marfurilor si a remunerarii fortei de munca au fost considerabile.Incercarile de refacere a stabilitatii preturilor de imparatul Dioclitian din anul 301 e.n. se soldeaza cu un esec total,chiar in conditiile pedepsei cu moartea a celor care incalcau "Edictul preturilor maximale" prin majorarea abiziva a acestora.Reforma monetara a lui Constantin (306-337 e.n.) prin care s-au pus in circulatie bani noi a dus la restabilirea increderii in acestia.Fenomenul nu este definit ca fiind inflatie,ci numai ca o maladie a economiei,in care "moneda buna" este scoasa din economie de "moneda rea".Pentru sec. al XVI-lea autorul este de parere ca nivelul preturilor a crescut cu 400%.Motivatia aparitiei acest 717n137h ei cresteri este urmatoarea:"Daca inflatia din secolul al III-lea se explica,in parte,prin penuria de metal,cea din secolul al XVI-lea isi are sursa,dimpotriva,in abundenta de aur si argint provenite din coloniile americane ale Spaniei si Portugaliei."

Incadrarea fenomenului inflationist

In acest tabel este prezentata incadrarea fenomenului inflationist in corelare cu dezvoltarea relatiilor de schimb specifice fiecarui stadiu de dezvoltare a societatii omenesti.

Definitii,concepte si clasificari ale inflatiei

In 1975,D.E.W.Laidler si M.J.Parkin definesc inflatia ca fiind "fenomenul de crestere continua a preturilor sau de depreciere continua a preturilor sau de depreciere continua a valorii banilor".Anterior,in 1963,M.Bronfenbrener si F.D.Holzman prezentasera patru definitii,preluate de H.Frisch in lucrarea sa("Teorii ale inflatiei"):

1.Inflatia este o stare de generalizare a excesului de cerere,in care "prea multi bani alearga dupa prea putine lucruri."

2.Inflatia reprezinta o crestere a rezervelor banesti sau a veniturilor,fie in suma totala,fie pe cap de locuitor.

Ambele definitii sunt de tip cauzal.

In primul caz inflatia se pune in legatura cu cererea manifestata pe piata bunurilor de consum;in cel de-al doilea ea este explicata ca fiind rezultatul modificarii ofertei de bani.

In unele dezbateri recente,M.Friedman a facut cunoscuta definitia cauzala de tip monetarist:"Inflatia este pretutindeni si intotdeauna un fenomen monetar.si poate fi determinata numai de o crestere mai rapida a cantitatii de bani decat a productiei."

3.Inflatia reprezinta o crestere a nivelului preturilor avand si urmatoarele caracteristici sau conditii aditionale:este anticipata cu lipsa de precizie;duce(prin cresterea costurilor) la noi cresteri de preturi;nu sporeste gradul de ocupare a fortei de munca si nici productia reala;este mai rapida decat o asa-numita "rata inofensiva";se manifesta ca "fenomen banesc";se masoara prin preturi nete,adica prin preturi din care au fost scazute impozitele si/sau este reversibila;

4.Inflatia reprezinta o scadere a valorii banilor in raport cu alte monede,masurata prin cursurile de schimb valutar ori prin pretul aurului sau indicata de un exces de cerere pentru aur sau pentru valuta la cursurile oficiale.

Cea de-a patra definitie subliniaza rolul evolutiilor externe in evolutia nivelului general al preturilor.Inflatia se masoara prin miscarile cursului valutar,aceasta metoda fiind potrivita,in anumite situatii,pentru economiile deschise.

Aceste definitii acopera majoritatea aspectelor inflatiei,fiecare din ele scotand in evidenta atat aspecte diferite,cat si un aspect comun,si anume,acela ca inflatia se face cunoscuta prin bani si prin pret la nivelul consumatorilor si prin dezechilibre cronice la nivel macroeconomic.

Clasificari ale inflatiei

Dupa functionarea mecanismului pietei exista o inflatie deschisa si o inflatie reprimata.

Inflatia deschisa permite sistemului economic sa functioneze ca un mecanism in care preturile devin fixe.Acest tip de inflatie este in legatura directa cu insuficienta bunurilor,a serviciilor si a fortei de munca din economie,astfel incat pot sa apara speculatii pe acest fond.Inflatia reprimata este rezultatul interventiei guvernamentale in cresterea preturilor si salariilor.Prin aceasta interventie cererea de bunuri si servicii este redusa fortat (reprimata),de unde si denumirea asociata.

b)    Dupa ritmul de crestere a preturilor apare :

-inflatie taratoare,exprimata printr-un ritm mediu anual de crestere a preturilor de consum de pana la 3%;

-inflatie moderata,daca preturile respective cresc in ritm de pana la 6%;

-inflatie rapida,atunci cand respectivul ritm se apropie de 10%;

-inflatie galopanta (cu doua cifre),cand cresterea preturilor de consum depaseste 10%;

-hiperinflatia,atunci cand ritmul mediu lunar depaseste 50%.

c)    In functie de asteptarile inflationiste se manifesta o inflatie anticipata si o inflatie neanticipata.

Inflatia anticipata,comparativ cu cea neanticipata,este primita si pregatita de fiecare actor pe piata,in timp ce a doua produce urmari asupra economiilor,fortei de munca si productiei marfare fara sa fie anticipata.

d)    Dupa principalele cauze inflationiste poate exista o inflatie prin costuri si o inflatie prin cerere.

Inflatia prin cerere (demand-pull inflation) este acea inflatie care rezulta din cresterea cererii agregate.Cresterea cererii agregate este explicata de unii specialisti prin cresterea veniturilor banesti ale populatiei.

Alti specialisti apreciaza ca cererea agregata poate sa sporeasca,chiar daca oferta de moneda ramane aceeasi.La o crestere a cererii agregate,firmele vor raspunde partial prin cresterea preturilor si partial prin cresterea productiei.

Efectul inflatiei prin cerere este surprins in urmatoarea figura.

Cresterea cererii agregate este ilustrata prin deplasarea ei catre dreapta de la C_a/1 la C_a/2.In acest caz,preturile vor creste de la P₁ la P₂,iar oferta agregata va spori de la Q₁ la Q₂.Cu cat curba ofertei agregate este mai inelastica (mai apropiata de verticala imaginara),cu atat preturile vor creste mai mult,iar productia oferita va spori mai putin.Daca in economie nu exista capacitati de productie subutilizate si somajul este redus ca nivel,atunci firmele vor raspunde la cresterea cererii indeosebi prin ridicari de pret.

Figura de mai sus sugereaza o singura crestere a cererii agregate (un soc al cererii).De pilda,un astfel de soc poate fi provocat de o crestere substantiala a cheltuielilor guvernamentale.Efectul acestui soc poate fi o singura crestere a preturilor,dupa care ele vor ramane la acelasi nivel.Pentru ca inflatia sa persiste este necesara o crestere continua a cererii agregate,deci si ocrestere continua a nivelului general al preturilor de consum.De regula,o astfel de inflatie este specifica perioadelor de boom economic prelungit.

Aceasta forma de inflatie este sugerata in figura urmatoare.

IPC

Q_a/3

Q_a/1 Inflatia prin costuri

Daca guvernul mareste,de pilda,accizele la petrol,va avea loc o singura crestere a pretului petrolului si a preturilor tuturor produselor derivate.Dupa ce aceasta unda s-a propagat,preturile se vor stabiliza la acest nou nivel,iar inflatia va redeveni zero.

Daca socurile ofertei vor continua,atunci oferta agregata se va deplasa continuu catre stanga,iar inflatia va persista.Deplasarea ofertei agregate in ritmuri mai rapide ca da inflatiei un trend crescator.

Rezulta ca efectul inflatiei asupra productiei nationale si asupra ocuparii difera in cazul inflatiei prin costuri de cel al inflatiei prin cerere.Daca inflatia prin costuri antreneaza,de regula,scaderea productiei si a ocuparii,cea prin cerere conduce,dimpotriva,la sporirea acestora.

Inflatia prin cerere si inflatia prin costuri se pot manifesta simultan.Aceasta deoarece cresterile de preturi si de salarii pot fi determinate fie de cresteri ale cererii agregate,fie de factori ce duc la sporirea costurilor.Cele doua genuri de inflatie ajung sa se intrepatrunda chiar daca procesul demareaza din cauza unui singur factor(sa zicem,din cauza sporirii costurilor).Un proces inflationist prin costuri poate fi alimentat ulterior de politicile guvernamentale,de sporirea cererii agregate,prin care se cauta evitarea cresterii somajului.Invers,un proces inflationist demarat printr-un puseu de cerere agregata poate duce la consolidarea unor grupari de interese,care isi vor utiliza aceasta putere pentru a-si majora veniturile;veniturile majorate,de partea acestor unitati,vor insemna costuri mai ridicate pentru ceilalti agenti economici.

Asemenea interdependente intre cauzele inflatiei contemporane sunt puse in evidenta cu ajutorul instrumentului spirala inflationista.

P₁ C_a/1

0 Oa;Ca

Spirala inflationista

De fapt,in conditiile permanentizarii inflatiei este dificil de precizat cine si cu ce instrumente declanseaza primul puseu inflationist.

Cauzele inflatiei

inflatia prin costuri).O asemenea inflatie se declanseaza si se mentine atunci cand si acolo unde intreprinderile,guvernele,salariatii si consumatorii actioneaza parca convergent in directia cresterii costurilor.Economistul J.K.Galbraith sustine ca variatiile salariilor nominale,sporirea costurilor salariale conduc la inflatie.Spre deosebire de acesta,economista britanica Joan Robinson leaga inflatia atat de cresterea salariilor nominale,cat si de cea a profiturilor.

Efectele(costurile) inflatiei

-deficitul bugetului de stat atinge cifre colosale,finantarea sa devenind tot mai dificila.

In literatura de specialitate s-au impus insa costurile inflatiei moderate si controlate,proces inflationist care caracterizeaza tarile avansate economic si care este considerat o tinta de atins in acele tari care se confrunta cu hiperinflatie necontrolata sau controlata insuficient.

Economistii teoreticieni au identificat si trateaza sase costuri ale inflatiei moderate anticipate (corect).