Interventia în criza
Cunoasterea comuna si realitatea pe care aceasta o legitimeaza ca fiind circumscrisa conceptului de "criza", ne creaza o imagine inadecvata si chiar incompleta a ceea ce înseamna în acceptiunea stiintifica "situatie de criza".
Astfel, criza pare sa fie înteleasa doar în termeni de "drama, panica, haos, criza economica" (Coulshed,1993), în termeni care creioneaza o situatie cu caracter de urgenta, ceea ce limiteaza sau chiar "deturneaza" întelegerea situatiilor de acest gen, si implicit, aplicarea modelelor de interventie în acest context.
Formulat în principal de Erich Lindemann si Gerald Caplan în anii '40 si '50, conceptul de "criza" urmareste sa ilustreze modul în care "individul reactioneaza la situatiile psihologic aleatorii (idem).
Aparitia unui sentiment de pierdere pe care îl poate resimti un individ la un moment dat, sentiment asociat cu anumite schimbari în stilul de viata sau alte modificari accidentale, pot crea un sentiment de neajutorare, de panica, o stare în care pare ca toate vechile strategii de functionare si scheme de lucru nu mai sunt valabile, asa cum se întampla anterior. Se poate vorbi atunci de o criza la nivel individual.
Aceasta determinare cauzala se reflect& 747l1124h #259; în modul în care patru autori au studiat si definit criza:
Pop. L. (2002), Dictionar de politici sociale, Editura Expert, Bucuresti.
Coulshed, V. (1993), Practica asistentei sociale, Editura Alternative, Bucuresti.
Sandu, A. (2003), Tehnici in asistenta sociala, Editura Lumen, Iasi
|
