Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Investitiile straine in Romania

economie




Investitiile straine în România







I.1. Contextul economic din România


Transformarea esentiala a economiei românesti în deceniul trecut consta în deschiderea fostului sistem socioeconomic autarhic catre restul lumii, în declansarea procesului de conectare a tarii noastre la noile evolutii ce se deruleaza pe plan european si mondial. Ponderea relatiilor comerciale ale României cu Uniunea Europeana a devenit majoritara, atât din punct de vedere al fluxurilor comerciale, cât si din cel al influxurilor de investitii straine.

Astfel, ponderea exporturilor catre U.E în totalul exporturilor românesti a crescut de la 24,8% în anul 1989 la 65,5% în anul 1999, iar ponderea importurilor din U.E reprezinta în anul 1999, 60,4% din totalul importurilor României, fata de 13,1% în anul 1989. Componentele comertului nostru exterior au înregistrat unele mutatii notabile, ponderea lor în cadrul P.I.B. crescând de la 20,9% în anul 1989 la 30,1% în anul 1999, în cazul exporturilor si respectiv de la 18,2% la 34,3%, în cazul importurilor. Statele Uniunii Europene au participat în proportie de 56,6% la acumularea stocului de investitii straine directe în România.

Ca urmare a restructurarii sectorului industrial, se observa a tendinta de crestere a competitivitatii experturilor românesti, datorita atât modificarilor structurale, cât si deprecierii monedei nationale în termeni reali. Astfel exporturile F.O.B au crescut de la 5.775 mil. $ S.U.A la 8.505 mil. $ S.U.A în 1999, rata anuala de crestere a exporturilor fiind de 5,9%. Scaderea elasticitatii de venit a importurilor a actionat în directia reducerii deficitului de cont curent. Sustinerea acestei tendinte de crestere a competitivitatii, precum si accentuarea ei prin preconizate efecte pozitive asupra economiei interne ale unor influxuri mai mari de investitii straine directe sunt situate pe linia alinierii României la criterile U.E., definite la Copenhaga.

În ultimii ani, P.I.B-ul a înregistrat scaderi semnificative, fiind în 1999 de -3,2% comparativ cu 3,9% în 1994. Aceste rezultate au fost obtinute în conditiile în care reforma s-a concentrat în special pe realizarea stabilizarii macroeconomice si crearea premizelor pentru relansarea cresterii. În acest context, masurile din sfera politicii monetare au fost predominante, fara un impact pozitiv semnificativ si de durata asupra economiei reale. Evolutiile la nivel macroeconomic au fost influentate de procesul electoral din 1996, care a frânat reforma, precum si de masurile dure luate în ultimii ani, în special în ceea ce priveste restructurarea în industrie.

Pe fondul scaderii din 1999 a volumului productiei în toate cele trei sectoare importante ale economiei, se constata o scadere a participarii industriei si constructiilor la crearea P.I.B. Un rezultat esential al perioadei de tranzitie îl reprezinta dezvoltarea sectorului privat, aportul acestuia la formarea P.I.B.-ului ajungând la 61,5% în anul 1999, fata de 16,4% în 1990. Structura P.I.B-ului ete diferita de aceea care caracterizeaza economia U.E, dar se observa o anumita tendinta de convergenta: ponderea sectorului agricol în formarea valorii adaugate brute a scazut de la 20% la începutul anilor '90 la 15,4% în anul 1999, iar ponderea sectorului industriei a coborât sub 31%, în timp ce sectorul serviciilor si constructiilor contribuia în anul 1999 cu 53,6% din valoarea adaugata bruta (comparativ cu circa 70% în U.E).

Persistenta unei rate înalte a inflatiei a fost una dintre cauzele principale ale scaderii ratei investitionale, datorita cresterii riscului în cadrul mediului de afaceri român (afectat de numeroase dificultati legate de instabilitatea si incoerenta legislativa si institutionala, de proliferarea birocratiei, de amplificarea economiei necontabilizate). Acelasi efect negativ l-a avut si diminuarea potentialului intern de economisire, generata de scaderea accentuata a veniturilor reale ale populatiei si nivelul ridicat al dobânzilor. Capacitatea redusa de retehnologizare indusa de comprimarea ratei investitionale a întretinut ritmul lent al restructurarii. Aceasta capacitate se datoreaza si volumului relativ restrâns al fluxurilor de investitii straine directe, România plasându-se în grupul statelor în tranzitie cu cele mai slabe performante în acest domeniu (stocul investitiilor straine directe pe locuitor se situeaza în jur de 240 EURO la sfârsitul anului 1999, comparativ cu 1.900 în Ungaria si 1.518 în Republica Ceha).

În 1995, Unilever a cumparat firma DERO, care se afla în proprietatea statului si care era lider pe piata detergentilor din România. La un cost de cumparare de 15 mil. EURO, (incluzând si investitiile pe care firma s-a angajat sa le faca ulterior), aceasta achizitie a crescut considerabil implicarea firmei Unilever în România.

Înca de la achizitie, Unilever a investit în relansarea operatiunilor firmei DERO. Facilitatile de productie de la Ploiesti au fost modernizate prin realizarea de investitii în trainingul personalului, echipament modern si noi metode de operare. A fost creata o noua retea de distributie si de vânzari. Marcile locale au fost relansate pentru a întâmpina standardele internationale de performanta si sprijinite printr-un puternic suport promotional.

Impactul acestei investitii în economia nationala s-a concretizat prin:

Crearea de noi locuri de munca

Au fost mentinute 400 de locuri de munca deja existente si în acelasi timp au fost create alte 600, dintre care 200 în departamentele de vânzari, administratie si marketing, iar 400 în reteaua de distributie.

Aptitudini si know-how

Aptitudinile fortei de munca, în special ale managerilor au fost îmbunatatite datorita investitiilor în pregatirea acesteia, pentru a face fata tehnologiilor moderne , s-au stabilit noi functii în departamentul de marketing si de vânzari, s-au introdus tehnici de management, împreuna cu cele mai bune practici.

Tehnologii si investitii

Unilever a îmbunatatit facilitatile de produtie, înlocuind complet faze ale procesului de productie. Alte investitii sunt planificate în urmatorii ani.

Stimularea "lantului de valoare"

A fost creata o noua retea de distribuitori, fiecare centru având propriile sale forte de vânzare si livrare.

Protejarea mediului înconjurator

Facilitatile de productie se conformeaza standardelor internationale promovate de Unilever privind mediul înconjurator. A trebuit sa se tina seama si de efectele cauzate de activitatile din anii anteriori asupra mediului înconjurator.

O gama larga de produse

Marcile locale au fost îmbunatatite pentru a oferi consumatorilor o calitate superioara.

Cresterea exporturilor

Se asteapta ca DERO sa înceapa sa exporte detergenti catre alte filiale Unilever din Europa centrala si de est.

Sprijin acordat comunitatii

Pe parcursul procesului de restructurare, Unilever a investit în recalificarea si plasarea fortei de munca, pentru a se asigura ca toate persoanele disponibilizate dispun de posibilitati alternative de angajare.




I.4. Efectele investitiilor straine directe la nivel macroeconomic


În România, volumul redus al investitiilor straine directe nu permite o evaluare semnificativa la nivel macroeconomic a firmelor cu participare de capital strain. Statisticile arata ca la nivelul anului 1994, aceste firme detineau o pondere de 3,8% în profitul net generat la nivelul economiei, 1,9% în totalul exporturilor si 2,1% în totalul impozitelor varsate, comparativ cu anul 1995, în care nu au avut loc mutatii majore, ponderile fiind de 2,7%, 1,8% si 2,2%, deci mai scazute decât în anul precedent.

O serie de elemente vizând activitatea firmelor cu capital strain în România sunt furnizate si de studiul realizat la initiativa Agentiei Române de Dezvoltare în 1993. Esantionul a fost alcatuit din firme cu participare straina de peste 500.000 de dolari. Scopul studiului a fost de a surprinde dinamica si amploarea activitatilor derulate de aceste firme în România. Inconvenientul de baza este ca studiul este realizat pe doar 2 ani (1991 si 1992), existând unele rezerve privind analiza indicatorilor macroeconomici.

Concluziile arata urmatoarele:

Cea mai mare parte a vânzarilor acestor firme au vizat piata interna (97,2% în 1991 si 93,2% în 1992), indicând prezenta unor fluxuri de investitii orientate catre satisfacerea cererii locale. Se remarca totusi si cresterea exporturilor, dar aceasta nu poate fi încadrata ca o tendinta.

Ponderea exporturilor generate de firme cu participare de capital strain în totalul exporturilor românesti s-a ridicat în 1991 la 0,8 %, iar în 1992 la 1,3%, deci se observa orientarea slaba spre export a acestor firme si participarea lor redusa la realizarea acestor exporturi, fara a uita însa baza modesta de investitii straine directe (ISD).

S-a înregistrat o variatie pozitiva a numarului de locuri de munca, în pofida masurilor de restructurare întreprinse de investitorii straini. Pe lânga locurile de munca directe, ISD au generat si un numar de slujbe indirecte, datorita efectului de multiplicare. De exemplu, firma Coca-Cola a creat în România un numar de aproximativ 2.500 de locuri de munca indirecte în reteaua de distributie si la nivelul furnizorilor, rezultând un efect de multiplicare de 1:11.

În functie de ponderea materiilor prime si a materialelor provenite de pe piata interna în totalul cheltuielilor de acest tip ale firmei si de ponderea cheltuielilor pentru servicii de transport prestate de carausii români în totalul cheltuielilor de transport ale firmei, se poate aprecia gradul de integrare a operatiunilor firmelor cu capital strain în economia româneasca. Dar rezultate studiului au fost contradictorii, nivelul primului indicator fiind în 1991 de 41,2%, iar în 1992 de 86,7%, în timp ce nivelurile celui de-al doilea indicator au fost apropiate, de 95,6% în 1991 si de 85,9% în 1992.

Activitatea firmelor cu capital strain a cunoscut o intensificare în 1992 fata de 1991.

Retinem dintre concluziile studiului ideea impactului economic modest, pe masura volumului de ISD realizate, orientarea cu precadere catre piata interna a acestor investitii, un grad ridicat de integrare în economia locala, sub rezerva totusi a analizarii a numai doi ani, 1991 si 1992.

Un alt studiu realizat pentru evaluarea posibilelor efecte ale ISD-urilor asupra profitabilitatii si productivitatii muncii în industria prelucratoare din România, arata ca în perioada 1991-1994, nu a existat o influenta a ISD-urilor în aceste directii. Explicatia ar fi ca în aceasta perioada nivelul investitiilor straine a fost scazut.

În concluzie, se poate afirma ca raportat la volumul lor actual destul de redus, investitiile straine directe nu produc efecte macroeconomice în România.

Situatia este diferita, de exemplu, în Ungaria, unde fluxurile de ISD au avut impact asupra balantei de plati, generând resurse valutare. ISD sunt si creatoare de comert, printr-o eficienta mai ridicata a productiei si exportul unei bune parti a acesteia. Dar si aici, parerile sunt împartite, alti cercetatori aratând ca impactul firmelor cu capital strain asupra contului curent a balantei de plati nu a fost pozitiv. Un alt efect se refera la impactul pozitiv al ISD asupra bugetului, odata cu dezvoltarea activitatilor respectivelor firme, cu crearea de noi locuri de munca, cu sustinerea dezvoltarii unor firme locale partenere.

În România nu se poate evalua cu precizie efectele ISD asupra bugetului. Un raport al Curtii de Conturi din 1997 evidentia faptul ca firmele cu participare de capital strain au realizat transferuri valutare catre firmele mama, reprezentând plati pentru servicii, dintre care unele greu de dovedit ca ar fi fost într-adevar furnizate, fiind astfel diminuat profitul impozabil în România, si astfel sumele datorate la bugetul de stat.

Cu exceptia a câtorva state, în care a devenit vizibila perfomanta superioara a firmelor cu capital strain si aportul lor tot mai important la realizarea agregatelor macroeconomice, pentru majoritatea tarilor cu economie în tranzitie nu se poate vorbi despre efecte de restructurare macroeconomica ale ISD.



I.5. Efectele de restructurare ale ISD la nivel microeconomic


Cele mai vizibile efecte ale ISD în tarile în tranzitie sunt cele de restructurare în plan microeconomic, iar în cazul sectoarelor care au primit un flux substantial de capital strain si în plan mezoeconomic.

Dintre tarile din centrul si estul Europei cele mai apreciabile efectele ale ISD la nivel microeconomic s-au înregistrat în Ungaria, analistii considerând experienta acesteia o lectie de urmat si pentru alte tari în tranzitie.

La nivelul firmelor locale, care au beneficiat într-o forma sau alta de ISD, se pot cel mai bine constata efectele transferului de resurse productive, în principal tehnologie si expertiza manageriala. ISD se dovedesc uneori singurul mod de a dobândi accesul la respectivele tehnologii, precum si la competentele manageriale si organizationale specifice. Pe de alta parte, absorbtia acestor abilitati este facilitata de faptul ca exista o forta de munca instruita, cu un nivel de calificare care permite adaptarea rapida la noile tehnologii si sisteme de productie. Prin prisma strategiilor transnationalelor, s-a constatat ca transferul de tehnologie este substantial în cazul acelora care au în vedere valorificarea costurilor mai reduse ale factorilor de productie si integrarea noilor centre de productie în operatiunile la scara globala sau regionala ale firmelor-mama, fapt care reclama alinierea la standardele de calitate ale acestora. Dar nici în cazul ISD care vizeaza captarea cererii locale, nu lipseste transferul de tehnologie.

Sectorul productiei de automobile din România gazduieste ambele tipuri de investitii straine, realizate uneori chiar de aceeasi firma, transferul de tehnologie existând în ambele cazuri. De altfel, productia de automobile se detaseaza ca un sector în care transferul de tehnologie si practici manageriale si organizationale este evident, constând în costuri mai scazute, în primul rând ale fortei de munca si în dimensiunea cererii locale, dar si a perspectivei sale de aderare ca membru cu drepturi depline.

Dar deocamdata nu se pot face evaluari ale impactului investitiilor straine din România la nivel de industrie, întrucât a fost prea scurt timpul scurs de la patrunderea capitalului strain pe scara larga în unele sectoare, precum industria cimentului sau a berii, pentru a permite evidentierea clara a strategiilor firmelor straine cumparatoare si a efectelor asupra firmelor achizitionate, asupra exporturilor, preturilor pe piata interna, etc.

Firmele Alcatel si Siemens au transferat tehnologii de fabricare a centralelor digitale interurbane, serviciile de telefonie mobila celulara sunt furnizate pe piata româneasca tot prin intermediul unor asocieri cu parteneri straini, investitia realizata de Daewoo la fabrica de automobile din Craiova a însemnat tehnologii moderne pentru asamblarea caroseriei si de vopsire, introducerea a 34 noi roboti industriali si a unui nou sistem informatic.

În industria berii, introducerea de tehnologi moderne a permis obtinerea unei calitatati net superioare a produsului, au fost introduse noi sisteme de comercializare si distributie. Firmele locale din acest sector, care au primit infuzie de capital strain si-au sporit vânzarile, în conditiile în care volumul total al vânzarilor pe piata s-a redus, iar numarul de furnizori a sporit.

În ceea ce priveste transferul de competente manageriale si de pregatire a fortei de munca, de exemplu, firma Colgate-Palmolive a pus în aplicare programe sustinute de pregatire a personalului pentru activitati de cercetare a pietei, management financiar, dezvoltarea resurselor umane.

Societatea mixta creata de firma Colgate-Palmolive cu întreprinderile Stela din Bucuresti si Norvea din Brasov s-a dovedit benefica pentru partenerii locali, care si-au sporit considerabil vânzarile si profiturile.


Daewoo în România


Un exemplu complex al efectelor ISD la nivel microeconomic, tocmai pentru ca investitia a avut o mare amploare si a implicat clauze contractuale complexe, îl reprezinta cel al investitiei realizata de firma Daewoo la fabrica de automobile Craiova, cu valoarea initiala de 156 mil. dolari. Aminteam anterior transferul de tehnologie din cadrul investitiei: tehnologie de provenienta suedeza pentru asamblarea caroseriei, soft pentru banca de date, achizitionat de la o firma americana, tehnologie de vopsire preluata de la concernul german Durr. Investitia a însemnat pentru partea româna o crestere a productivitatii muncii de trei ori, a calitatii produselor de patru ori. În 1996, au fost vândute pe piata româneasca aproximativ 28.000 autovehicule Cielo (dintr-un total estimat de 71.000), din care 22.000 au fost ansamblate la Craiova. Pentru cresterea vânzarilor, în a doua jumatate a anului 1996, a fost introdusa vânzarea în rate, iar scaderea vânzarilor din anul urmator, a determinat extinderea vânzarii în rate de la trei la patru-cinci ani, a redus la 25 % avansul minim si a acordat o reducere de pret la plata integrala. Firma a mai introdus un sistem de leasing, cu un avans minim de 10% si posibilitati de livrare fara gaj imobiliar sau alte garantii.

În 1997 au fost realizate primele exporturi în Polonia si Rusia, urmând apoi a se exporta si în Republica Moldova, Azerbaidjan si Cehia. Conform afirmatiilor presedintelui Daewoo Automobile România, firma coreeana intentioneaza sa faca din operatiunile sale din România cel mai puternic avanpost industrial al acestei firme din estul Europei, cu o productie ce va exportata în toata Europa.

Exista si elemente care sunt imputate functionarii firmei Daewoo Automobile, legate de facilitatile de care beneficiaza aceasta investitie conform legii nr. 71/1994. Aceasta reglementare a fost anulata de ordonantele de urgenta nr. 215 si 217, anularea acestor facilitati având loc cu doi ani înaintea expirarii contractului încheiat cu guvernul român. În prezent, facilitatile cerute de firma coreeana se refera la amânarea cu trei ani a taxei pe valoarea adaugata, amânarea cu 65 de zile a platii taxei de drum, exceptarea de la plata taxei vamale si a taxei pe valoarea adaugata pentru masini, echipamente si subansamble necesare productiei, precum si a celor utilizate în alte scopuri, aceleasi obligatii ca si cele ale firmei Renault, amânarea cu trei ani a platii T.V.A pentru companiile subcontractante ale Daewoo Automobile România.

La aceasta se adauga o investitie minima de 50 mil. dolari, capital efectiv varsat în industrie, asigurarea unui grad de integrare în economia locala de 60% pâna în 1999 si exportarea a peste 50% din productia annuala. Raportul calitate-pret pe care îl pot asigura firmele românesti pentru diferite piese si subansamble s-a dovedit inacceptabil pentru partea coreeana. Încercarea de a integra fabricatia de cablaje a esuat dupa un an de zile, cablurile fiind importate din Coreea; s-a renuntat la fabricarea jentilor omologate la Roti Auto Dragasani; pneurile asimilate la fabrica din Floresti au pierdut competitia, în favoarea unor firme din Coreea, lista putând continua. Firma coreeana a încercarea aducerea în tara a 120 de producatori sud-coreeni de piese si subansamble pentru eventuale asocieri cu producatori locali, dar au existat dificultati de receptie a echipamentelor datorate modalitatii defectuoase de transmitere a documentatiei tehnice, firma fiind acuzata de continuarea importurilor din Coreea în detrimentul furnizorilor români. Pâna în 1996, gradul de integrare în productia locala a fost de numai 16%, firma angajându-se ca pâna în anul 2000, sa realizeze un grad de integrare de 60%.

Asimilarea în tara a diferitelor piese si componente s-a dovedit mai dificila decât s-a crezut la început de semnatarii contractului. La aceasta se adauga faptul ca nici obligatia de a exporta o parte din productie nu a fost respectata conform angajamentelor.

În concluzie, negocierea si încheierea unor contracte de asemenea complexitate trebuie sa se bazeze pe o foarte buna cunoastere a firmelor românesti, a firmelor straine partenere, sa prevada clar acordarea de avantaje. Aceste facilitati trebuie sa sprijine productia locala, fara a recurge la stimularea discriminatorie a importurilor.

Din analiza Consiliului Concurentei reiese ca investitia realizata de Daewoo nu a afectat segmentul de piata al automobilelor ` si ca aceasta investitie a stimulat diversificarea modalitatilor si tehnicilor de comercializare, prin sistemul de vânzare în rate si prin leasing, precum si la dezvoltarea în aval a unor firme de desfacere a automobilelor.


Trebuie mentionat ca efecte pozitive pentru tara noastra vor aduce doar investitiile directe, ce presupun transfer de tehnologie si tehnici manageriale, sub forma achizitiilor sau antreprenoriatului (greenfields). Investitiile de portofoliu ajuta mai putin în cazul României, careia îi lipsesc mecanismele finantarii externe. Într-o faza initiala, fondurile de portofoliu pot complica si mai mult situatia, crescând vulnerabilitatea unei economii de piata cu multe probleme structurale atipice. si tinând seama de aceste probleme structurale, investitiile straine directe pot gasi solutii la probleme precum identificarea sectoarelor competitive, depasirea ineficientei structurilor institutionale, oprirea risipirii de resurse în sectoarele neprofitabile, aceelerarea reformei economice.

Însa ISD nu produc numai efecte pozitive, ci si negative. Astfel, tehnologia, expertiza, accesul la noi piete pot duce la renuntarea la unele tipuri de produse realizate anterior sau la exportul pe piete traditionale. Cresterea calificarii fortei de munca poate fi însotita de reducerea numarului de angajati, iar sporirea calitatii produselor prin utilizarea unor componente importate poate duce la renuntarea la furnizorii locali, care nu se adapteaza cerintelor de calitate si la cresterea preturilor.

Este cazul firmei Renault, care a si-a redus efectivele de salariati de la 28.000 persoane la 16.000, programul de disponibilizari derulându-se pe o perioada de 5 ani, în 20 de etape. Din cei 87 de furnizori, doar 15 pot produce la nivelul exigentelor de calitate impuse de producatorul francez de automobile. În ceea ce priveste pretul, în luna decembrie a anului 1999, acesta se situa între 3.400-3.900$, datorita modificarilor aduse carburatorului si sistemului de alimentare, introducerii Euro 2, urmând ca acesta sa ajunga la aproximativ 6.000 $ (5000 Euro) pâna în 2004, când se va încheia ultima etapa a proiectului firmei Renault.

I.7. ISD în economiile în tranzitie - pozitia României în contextul regional


I.7.1. Climatul investitional în tarile în tranzitie


În perioada 1996-1999, fluxurile de ISD în Europa centrala si de est au crescut continuu, ele depasind pentru a doua oara de la trecerea la economia de piata valoarea de 20 mld. $. Exista doua modalitati de realizare a unei investitii straine directe, pe loc gol (greenfield) si prin achizitii sau fuziuni cu o firma locala (merger and acquisition). Se constata o crestere a fluxurilor de ISD realizate prin ambele modalitati, cele rezultate prin achizitii si fuziuni însumând 10 mil. $ la nivelul anului 1999.

Pâna la sfârsitul acestui an, valoarea ISD a ajuns la 110 mld. $, aceste investitii fiind concentrate în principal în patru tari: Polonia (30 mld. $), Ungaria (19 mld. $), Rusia (17 mld. $), Republica Ceha (16 mld. $)., totalizând aproximativ trei patrimi din stocul de ISD acumulat de Europa centrala si de est. Aceste fluxuri de investitii provin în principal din tarile U.E. în proportie de 60% si din S.U.A, în proportie de 16%, cele din S.U.A îndreptându-se în principal înspre Croatia, Ucraina si Rusia.



Fig. I.7.1 Europa centrala si de est: provenienta ISD pe zone geografice, 1999a

Sursa: UNCTAD, baza de date FDI/TNC

a valori estimate


Fig. I.7.2 Europa centrala si de est: compozitia industriala a ISD, 1999a


a valori estimate

Asteptarile initiale legate de atragerea unui volum spectaculos de ISD în Europa centrala si de est, asteptari localizate atât la nivelul tarilor din regiune, cât si la nivelul comunitatii internationale a oamenilor de afaceri aveau la baza doua argumente majore: spatiul de influenta ex-sovietica constituia o piata uriasa, deschisa odata cu declansarea proceselor de reforma, iar raportul pret-calitate în ce priveste forta de munca constituia un avantaj comparativ pentru aceste state. La acestea se adauga si argumentul dotarii cu resurse naturale. Dar, aparitia statelor cu economie în tranzitie pe piata internationala a ISD ca potentiale tari receptoare nu a determinat mutatii majore pe piata respectiva.

Concluzia care se desprinde în urma studiului efectuat de serviciul de consultanta în domeniul investitiilor straine din cadrul Bancii Mondiale este ca în atragerea de ISD, tarile cu economie de piata în tranzitie concureaza, în principal, unele cu altele.

Conform informatiilor furnizate de rapoartele anuale asupra ISD elaborate de UNCTAD, stocul de ISD în economiile în tranzitie în valoare de 46 mld.$ nu reprezenta la sfârsitul anului 1996 nici macar 1,5% din totalul mondial. Mai mult, evolutia fluxurilor anuale nu a fost continuu crescatoare, 1996 reprezentând un an în care intrarile de ISD în economiile în tranzitie au constituit singura componenta a fluxurilor mondiale de investitii, fiind de 12 mld. $.

O prezentare a nivelului investitional din unele tari din centrul si estul Europei este cuprinsa în tabelul urmator.


Europa centrala si de est: ISD în perioada 1993-1999 (mil.$)


}ara







1999a


Albania









Belarus









Bosnia-Hertegovina









Bulgaria









Croatia









Republica Ceha









Estonia









Ungaria









Letonia









Lituania









Macedonia









Republica Moldova









Polonia









România









Rusia









Slovacia









Slovenia









Ucraina









Total-Europa centrala si de est









Sursa: World Investment Report, 2000, pag. 228

avalori estimate


În cele ce urmeaza sunt prezentati alti indicatori ai ISD (ISD raportat la numarul de locuitori si P.I.B., stocul de ISD, stocul raportat la P.I.B) în principalele tari cu economie în tranzitie.



}ara

ISD (mil.$)

ISD/loc.($)

ISD/PIB (%)

Stocul de ISD (%)

Stoc/PIB (%)










Bulgaria









Croatia









Republica Ceha









Ungaria









Polonia









România









Slovacia









Slovenia









Rusia









Sursa: UN/ECE, bazate pe balantele nationale de plati


O mare parte a ISD este asociata direct cu privatizarea. Achizitiile straine in cadrul acestui proces au generat aproximativ jumatate din stocul de ISD al tarilor central si est europene.

În Ungaria, privatizarea a permis atragerea a aproximativ 18 mld.$ în 8 ani, respectiv un volum pe locuitor de departe cel mai ridicat dintre tarile din regiune. Valoarea ISD din privatizare a fost de 27% din stocul de ISD la începutul lui 1994, de 37% în 1995 si de 48% în 1996. Aceasta arata ca privatizarea a contribuit într-o mare masura la succesul înregistrat de Ungaria ca lider regional în atragerea de ISD. Faptul poate fi explicat prin aceea ca Ungaria este tara care a declansat cel mai timpuriu privatizarea cu participarea investitorilor straini, epuizându-si cele mai atractive oferte.

Practic numai exista nici o distinctie între investitorii locali si straini, asa cum era la început. Conform diagnosticului COFACE, reformele structurale au fost cele care au atras investitiile straine, surse ale unei productivitati crescute, favorabile exporturilor. În aceasta tara, ISD au înregistrat cel mai ridicat procent de crestere, de 8,1% în perioada 1990-1996.

Desi cea mai mare parte dintre investitorii straini sunt multumiti de rezultatele obtinute, dificultatile au survenit în ceea ce priveste fixarea tarifelor pentru serviciile publice. Investitiile importante fac obiectul unor scutiri fiscale mai generoase daca se realizeaza într-o zona defavorizata.

Daca luam în considerare cifra de 2,5 mld. $ avansata pentru valoarea fluxului de ISD în Ungaria în 1997, putem vorbi de o plafonare a acestor fluxuri în aceasta tara, la un nivel de invidiat de alte tari din regiune. În 1997, 65% din veniturile rezultate din privatizare au provenit din partea investitorilor straini. În 1995, statul ungar a declansat procesul de privatizare a sectorului energetic, astfel încât pâna în 1996, companiile straine de electricitate si gaz investisera aproximativ 2 mld.$. Investitorii straini achizitionasera toate cele 5 companii regionale de distributie a gazelor si detineau actiuni în cele 6 firme regionale furnizoare de elctricitate.

Desi nu exista date similare pentru alte tari din centrul si estul Europei, se presupune ca privatizarea a fost un factor important de crestere a procentului de ISD în Republica Ceha între 1991-1993, determinând de asemenea si boom-ul investitional din Polonia. În Cehia, din valoarea de aproximativ 2,5 mld.$ a intrarilor de ISD, înregistrate în 1995, 1,5 mld. mld, deci peste jumatate au rezultat dintr-o singura afacere de privatizare, cea a vânzarii unei parti a companiei cehe de telecomunicatii SPT Telecom unui consortiu de firme olandezo-elvetian, pe ansamblu aproximativ trei sferturi din valoarea ISD provenind din procesul de privatizare.

Un rol important îl are IPA (Investment Promoting Agency), ce poate încuraja investitorii straini sa cumpere întreprinderi aflate în proprietatea statului, dar se pune problema cum pot mentine aceste investitii înca din primele etape ale privatizarii.

Înca din anul 1990, autoritatile din Polonia au încurajat investitorii straini, însa uneori au dat prioritate capitalului autohton. Legea din 1991, amendata în 1996, autorizeaza prezenta ISD sub forma de S.R.L, S.A cu capital polonez sau sub forma de reprezentanta. Investitorii straini se plâng mai ales de instabilitatea cadrului juridic si financiar, nivelul ridicat la impozitelor directe, subdezvoltarea infrastructurilor, slabiciunea sistemului bancar, dificultati în obtinerea creditelor. Investitorii straini pot transfera, în totalitate sumele cuvenite cu titlu de participare la beneficii. Situatia este similara si pentru sumele provenite din cesiunea de actiuni sau parti sociale pentru partile primite în caz de lichidare a societii sau de expropriere.

Amploarea fluxurilor de investitii îi permit Poloniei sa-si modernizeze reteaua industriala si sa-si acopere deficitele conturilor externe. Rata de crestere a ISD în perioada 1990-1996 a fost de 6,1%. Investitorii straini au fost atrasi în special de marimea considerabila a pietei interne, a doua ca dimensiune dupa Rusia în termenii P.I.B.

Legislatia în vigoare din Slovacia este foarte liberala, investitorii straini putând sa posede 100% dintr-o societate locala, sa repatrieze beneficiile si redeventele, sa recruteze personalul pentru S.R.L-uri, sa achizitioneze bunuri imobiliare. Din anul 1998, guvernul a introdus si stimulente fiscale, care au fost apoi suprimate în 1999, mentinându-se doar scutirile de taxe vamale si T.V.A pentru aportul de tehnologie. Aceste masuri duc la o reducere cu 75% a impozitelor pe primii 5 ani pentru societatile care beneficiaza de conditia ca investitia straina directa sa fie de 200 mil.de coroane, precum si la scutire totala timp de 10 ani pentru investitiile de cel putin 1 mld. de coroane.

Dar, principalele obstacole întâmpinate de investitorii straini sunt existenta unei structuri economice insuficient diversificata si întârzierea restructurarii retelei industriale. Relansarea reformelor structurale ar trebui totusi sa faciliteze acoperirea nevoii de finantare prin investitii straine.

În Cehia, legea nu face distinctie între investitorii locali si cei straini. Pentru a atrage investitii în special în industrie, guvernul a acordat în 1998 o serie de stimulente de ordin fiscal si vamal fiecarui proiect ce genereaza cel putin 25 mil. $ pe timp de 5 ani. Se considera ca acest prag ar trebui sa coboare la valoarea de 10 mil.$. Legea devizelor garanteaza transferul veniturilor, lichidarea investitiei, etc.Fragilitatea stabilitatii politice a noului guvern social-democrat si precaritatea acordului politic risca sa afecteze ritmul deja lent al reformelor structurale si sa limiteze fluxurile de investitii straine. În pofida anumitor progrese, opacitatea pietei financiare continua sa exercite o anumita neîncredere în rândul investitorilor.

Fluxul de ISD în Cehia a fost în 1999 de 5,1 mld.$, depasind nivelul din 1998, situatia fiind determinata de ritmul privatizarii, guvernul ceh urmând exemplul Ungariei, care a înregistrat succese considerabile.

Slovenia va trebui sa se deschida investitorilor internationali, ea fiind vulnerabila la miscarile de neîncredere a pietelor de capital. Investitiile mai mari de 10 mil. ECU sunt supuse unei autorizari guvernamentale prealabile. Strainii nu pot detine proprietati imobiliare, însa sunt în curs de pregatire unele modificari legislative.

Slovenia are cel mai ridicat nivel de trai din grupul tarilor Europei centrale si de est, având un P.I.B pe locuitor de 9.161 $ în anul 1997. Rata de crestere a ISD în perioada 1990-1996 a fost de 7,8%.

În Rusia, absenta consensului politic asupra reformelor, insuficienta cadrului institutional si juridic si neîncrederea agentilor economici contribuie la slabirea investitiilor si la fuga de capital. Avantajele fiscale si vamale au fost permise de la începutul anului 1998, dar numai în sectorul automobilelor.

Ameliorarea climatului pentru investitiile straine directe este dezbatuta în Consiliul Consultativ pentru Investitii Straine. Rusia se remarca totusi ca fiind incapabila sa realizeze reforma fiscala necesara si de a crea un cadru juridic stabil. Justapunerea unor niveluri de competenta ale autoritatilor federale, regionale si locale determina o interpretare libera a acestor prevederi legale, ceea ce genereaza discriminari de tratament. Rata de crestere a investitiilor în perioada 1990-1996 a fost de -13,2% pe an.

Conform diagnosticului COFACE, pe termen scurt, România prezinta un risc moderat, iar pe termen mediu, un risc ridicat. În România situatia se mentine dificila, existând doua probleme majore.

Dinamica fluxurilor de ISD în România în perioada 1993-1999 (mil.$)

Sursa: Word Investment Report, 2000, pg. 228


. În ce priveste fluxurile de ISD rezultate din achizitii si fuziuni, România se afla în 1999 în topul primelor 10 tari din centrul si estul Europei, fiind depasita de Polonia, Republica Ceha, Croatia, Bulgaria si Ungaria. A fost înregistrat un ritm negativ de crestere a ISD între 1990-1996, acesta fiind de -7,5% pe an.


Provenienta pe continente a capitalului strain în companiile românesti în perioada decembrie 1990-iunie 1999


Continent

Nr. de companii mixte


Capitalizare ($)


Total





Europa





-E.U





-Alte state





Asia





America de Nord





America de Sud





Africa





Oceania





Sursa: Investitia straina în România. Sinteza statistica, nr. 29


În ce priveste impactul socurilor externe asupra tarilor analizate, acesta se refera în principal la doua aspecte, criza financiara si economica din Rusia si razboiul din Iugoslavia, în special conflictul din Kosovo. Criza economica din Rusia a determinat scaderea indicilor bursieri, deprecierea monedelor, reducerea rezervelor internationale, aceste elemente ducând indirect la cresterea neîncrederii investitorilor straini. Cele mai afectate au tarile din sud-estul Europei, cum ar fi Bulgaria si Croatia, unde fluxurile de ISD au scazut considerabil.

Unul dintre efectele conflictului din Kosovo a fost cresterea neîncrederii investitorilor straini si încetinirea programelor de privatizare în sud-estul Europei. Nici una dintre aceste tari nu a reusit sa atraga fluxuri importante de ISD, înregistrând esecuri în vânzarea unor proprietati de stat. Analizând situatia ISD în prima jumatate a anului 1999, se constata ca ele reflecta decizii luate înainte de acest conflict, deci impactul asupra ISD nu poate fi evaluat cu precizie.

Astfel, în Croatia ritmul ISD a fost lent, dar nu a continuat sa scada pe perioada conflictului. Tot acum, consortiul grec OTE împreuna cu cel danez KPN din domeniul telecomunicatiilor au cumparat 51% din actiunile companiei bulgare BTC pentru 500 mil.$. Tot în acesta perioada, firma Automobile Dacia S.A. din România a semnat un contract cu firma Renault pentru vânzarea a 51% din actiunile sale. În octombrie, 31% din compania croata HT, aflata în proprietatea statului a fost vânduta catre Deutche Telekom pentru 850 mil.$. Succesul acestor privatizari arata ca investitorii strategici nu si-au pierdut interesul în aceasta regiune.

Criza din Rusia s-a resimtit în România prin efecte negative asupra comertului. În 1998, investitiile de portofoliu au scazut la 130 mil.$, în comparatie cu 883 mil.$ în 1997. Activitatea Bursei de Valori Bucuresti s-a diminuat la aproape jumatate din nivelul normal. Pe lânga investitiile straine directe si cele de capital, valoarea altor tipuri de investitii a scazut de la 557 mil.$ în 1997 la minus 354 mil.$ în 1998, fapt ce arata fuga de capital strain. ISD au crescut de la1.224 mil. în 1997 la 2.040 mil.$ în 1998 datorita unei singure tranzactii si anume vânzarea a 30% din actiunile Romtelecom operatorului grec OTE, vânzare care a generat aproximativ jumatate din valoarea ISD. Razboiul din Iugoslavia a accentuat fuga de capital din România, însa efectele asupra ISD nu pot fi înca masurate (Mugur Isarescu, pg. 60 si 62, 2000).

Avantajele tarilor din regiune, care la început pareau foarte clare, în principal forta de munca bine pregatita si relativ ieftina, dimensiunea mare a pietei, existenta unei infrastructuri de comunicatii si industriala s-au diminuat în fata dificultatilor întâmpinate în aceste tari.

Dintre factorii care frâneaza patrunderea capitalului strain în regiune se pot distinge factori cu caracter general si factori specifici. Din prima categorie fac parte:

disfunctionalitatile sau lipsa de claritate a unor prevederi legale;

modul birocratic de organizare si operare a institutiilor guvernamentale, în special a celor abilitate cu coordonarea acestui domeniu.

Dintre factori specifici se pot mentiona:

accesul dificil la credite pe termen mediu si lung;

subdezvoltarea infrastructurii bancare;

existenta unor supraefective de forta de munca;

productivitatea redusa a muncii;

penuria de specialisti si manageri;

existenta coruptiei si criminalitatii.

În viitor, fluxurile de ISD în aceste tari vor fi influentate de urmatorii factori:

credibilitatea politicilor de macrostabilizare, întarita deja prin încheierea unor acorduri stand-by cu F.M.I de catre majoritatea tarilor;

capacitatea de a sustine cresterea economica;

extinderea procesului de privatizare;

dezvoltarea infrastructurii, încurajata deja de o serie de acorduri de creditare încheiate cu B.E.R.D, B.I.R.D, etc;

reducerea nivelului datoriei externe în cazul tarilor foarte îndatorate, precum Polonia, Ungaria, Bulgaria;

deschiderea mai larga a pietelor vestice pentru produsele est-europene, ca urmare a aplicarii prevederilor din acordurile de asociere cu tarile membre ale A.E.L.S si cu U.E sau ca urmare a extinderii perioadei de acordare a clauzei natiunii celei mai favorizate de catre S.U.A.;

asigurarea liberei circulatii a marfurilor în tarile din centrul si estul Europei, ca urmare a încheierii unor acorduri de liber schimb bi si multilaterale, cum este cazul C.E.F.T.A. (Ana Bal, 1997, pg. 162-163).

"Semnalul verde" pentru majorarea fluxurilor de investitii în regiune l-ar putea reprezenta decizia de deschidere a negocierilor privind aderarea la U.E.

Concluziile ce se desprind din cele prezentate se refera în principal la urmatoarele aspecte:

Se poate afirma ca, pe de o parte nivelul ISD în tarile din centrul si estul Europei nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor, fiind pe ansamblu scazut, iar pe de alta parte, fenomenul investitional extern în aceste tari are o puternica componenta conjuncturala, respectiv investitiile realizate în procesul de privatizare. Odata epuizate oportunitatile oferite de procesul de privatizare, pe termen scurt, se estimeaza fluxuri si mai modeste de ISD. Pe ansamblul regiunii, mediul economic în schimbare nu a convins investitorii straini, acestia fiind mai degraba atrasi de oportunitatile oferite de achizitionarea unor activitati tentante, cum ar fi telecomunicatiile, sectorul energetic, sectorul bancar.

ISD sunt în mod obiectiv necesare acestor state, dat fiind stadiul incipient de dezvoltare a avantajelor lor competitive, mostenirea unor structuri economice distorsionate, optiunea lor pentru economia de piata si aruncarea firmelor nationale în competitia dura de pe plan international. Repunerea pe baze privatizate a economiei, în conditiile unui capital autohton insuficient, aflat în formare, implica cu necesitate prezenta investitorilor straini în procesul de privatizare.

Constientizarea nevoii de ISD a dus la liberalizarea regimului juridic specific si la adoptarea unor sisteme de stimulente, care sunt de natura exclusiv fiscala. Politicile vizând ISD s-au mentinut la un prim nivel de elaborare, ramânând în esenta politici pasive, de asteptare a investitorilor (Anda Mazilu, 1999, pg. 241).

Analizând sfera privatizarilor cu capital strain în tarile cu economie în tranzitie, trebuie spus ca trecând peste unele etape ale acestui proces, aceste state au trecut destul de rapid la privatizarea unor activitati rezervate în mod traditional statului, cum ar fi productia si distributia de energie si gaze, telecomunicatiile, etc.



I.7.2 Politici active de atragere a ISD în tarile cu economie în tranzitie


Cunoscut fiind faptul ca politicile active de atragere a ISD pot, pe de o parte, majora volumul intrarilor, iar pe de alta parte, pot optimiza raportul benefici-costuri pentru economiile gazda, se pune problema în ce masura statele în tranzitie pot pune în aplicare astfel de politici.

Utilizarea acestor politici de statele post-comuniste este necesara si recomandabila, dar posibilitatea acestor state de a pune în aplicare astfel de politici într-o maniera coerenta este limitata, iar în cazul unora chiar inexistenta.

Se considera necesara recurgerea la politici directionate de atragere a ISD din cel putin doua motive. Primul se refera la expunerea brutala a fostelor tari comuniste, cu structuri economice distorsionate, ce odata cu deschiderea economica, impune consolidarea tehnologica, manageriala si financiara a acelor grupari de activitati economice, care si-au dovedit capacitatea de a genera avantaje competitive. A doua motivatie pentru recurgerea la politici directionale îl constituie necesitatea dezvoltarii anumitor domenii, cum ar fi de exemplu infrastructura.

De aceste politici se ocupa agentiile de promovare a investitiilor straine, iar pâna în prezent doar doua agentii, din Ungaria si România, si-au propus la un moment dat atragerea directionata a ISD. Ungaria si-a propus sa depaseasca nivelul stimularii pasive a unor ramuri prin crearea la sfârsitul anului 1993 a Agentiei Ungare pentru Dezvoltarea Comertului si Investitiilor. Aceasta are în vedere atragerea ISD , în special a celor pe "loc gol", în patru sectoare prioritare: piese pentru automobile, prelucrarea maselor plastice, industria alimentara si turismul. Sunt utilizate tehnici de abordare directa cu precadere a a investitorilor din tarile cu potential mare de investire, precum Germania, Italia, Austria, Olanda, Marea Britanie.

În România, a fost creata în septembrie 1992 Agentia Româna de Dezvoltare, ce îsi propunea aplicarea tehnicilor de atragere directionala în anumite industrii selectate. Printre sectoarele prioritare a ARD se numarau: industria textila, de confectii si tricotaje, industria de pielarie si încaltaminte, industria mobilei, electronica si electrotehnica, echipamente pentru tehnica de calcul si birotica, mijloace de transport, industria agroalimentara, masini agricole si echipamente pentru industria agroalimentara, îngrasaminte chimice, turism.

Dar functionarea agentiilor de promovare investitionala, ca un prim pas în punerea în aplicare a unor politici active în domeniu de catre tarile în tranzitie, s-a dovedit nesigura si lipsita de suport din partea guvernelor, de care, de altfel, sunt direct legate. Studiul elaborat de Comisia Economica a ONU pentru Europa si FIAS, serviciu de consultanta din cadrul Bancii Mondiale, a aratat ca aceste institutii nu dispun de atributii clare si nu pot oferi servicii reale investitorilor straini. Ele sunt lipsite de autoritate în relatiile cu institutiile guvernamentale. Majoritatea acestor agentii s-au constituit si au functionat pe baza asistentei externe, astfel încât încetarea acestei asistente ar duce în unele cazuri la desfiintarea lor.

Mecanismele economice si institutionale nu au atins înca în tarile din centrul si estul Europei maturitatea necesara practicarii cu profesionalism a respectivelor politici. Parerile privind acest subiect sunt împartite. Cei mai multi analisti împartasesc recomandarile facute de FIAS, potrivit carora tarile aflate în afara grupului care concentreaza cea mai mare parte a ISD din regiune nu trebuie sa dedice timp si fonduri atragerii directionale, ci mai degraba, trebuie sa se concentreze asupra asigurarii stabilitatii si functionalitatii economiilor lor. Alti analisti considera ca fiecare stat trebuie sa aplice o politica nationala în acest domeniu, chiar daca acest fapt poate duce la esecuri, cauzate de mentalitatea mostenita din perioada comunista.



Document Info


Accesari: 6119
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )