· &nb 343h72d sp; Adam Smith 1723-1790(omul)
· &nb 343h72d sp; Teoria sentimentelor morale
· &nb 343h72d sp; Metodologia lui Adam Smith
· &nb 343h72d sp; Bogatia nationala si sfera productiva
· &nb 343h72d sp; Diviziunea muncii
· &nb 343h72d sp; Cauzele aparitiei si mecanismele diviziunii muncii
· &nb 343h72d sp; Efectele diviziunii muncii asupra bogatiei nationale
· &nb 343h72d sp; Factorii de care depinde extinderea diviziunii muncii
· &nb 343h72d sp; Limitele diviziunii muncii
Dupa operele ganditorilor Hobbes si Locke,alti autori englezi s-au aplecat asupra cercetarii enomenelor sociale.De aici s-au desprins doua principii:
1.Principiul utilitatii:Omul actioneaza pentru obtinerea de satisfactii si evitarea insatisfactiilor.
2.Principiul asocierii ideilor: Functionarea spiritului uman se explica prin actiunea fortelor care leaga ideile intre ele.
In lucrarea ,''Teoria sentimentelor morale'' se gaseste conceptia filosofica a lui Adam Smith,baza a intregului sau sistem de gandire economica.El a incercat sa defineasca,originea principiilor morale, intentionand sa demonstreze cum pot fi formulate judecati de valoare referitoare la comportamentul uman.El a inteles ca regulile morale variaza in functie de contextul istoric.
Adam Smith a evidentiat patru motivatii generale ale comportamentului uman:
-dorinta de libertate
-simtul proprietatii
-inclinatia naturala spre munca
-inclinatia naturala spre schimb
Dar, el nu a definit clar legaturile dintre aceste instincte, astfel ca teoria sa morala nu reprezinta o baza satisfacatoare pentru un studiu coerent al institutiilor sociale si al comportamentului social.Pentru a justifica locul pe care l-a atribuit egoismului in doctrina sa morala,Smith a recurs la argumentul utilitarist,conform caruia *obiectivul primordial al naturii este fericirea tuturor creaturilor rationale*.El si-a exprimat convingerea ferma in ,,Fiinta divina care- prin bunavointa si intelepciune -orienteaza si conduce vesnic imensul mecanism al universului spre producerea maximului de fericire posibila''.
Conform opiniilor utilitariste ale epocii,''placerea'' si ,'durerea'' erau factori determinanti ai dorintei si pasiunii;ele nu puteau fi percepute prin ,'ratiune' ci numai prin ,'sentimente'.Acceptand aceste opinii Smith a asezat ,'interesul personal' printre motivatiile moralmente neutre.El a prezentat libertatea concurentei ca un fundament moralmente valabil al organizarii relatiilor sociale.
Teza fundamentala a lui Adam Smith este Panegiricul libertatii economice unde spune ca este inutila reglementarea de catre autoritate a raporturilor dintre productie si consum,in scopul realizarii echilibrului.Ordinea se stabileste spontan, daca exista intre oameni concurenta.Daca,prin hazard,in cazul concurentei un dezechilibru devine amenintator,imediat se produce o miscare a preturilor.Pentru oferta mai mare decat cererea preturile vor scadea,descurajand productia.In cazul unei cereri superioare ofertei preturile vor creste,stimuland productia.Echilibrul se realizeaza de la sine. In opinia lui Smith reglementarile duc la dezechilibru intre cerere si oferta, ori la aparitia monopolurilor.
Deci, presupunand ca se mentine concurenta, fiecare individ- urmarind realizarea propriului interes- va servi (voluntar,sau involuntar) interesul general si activitatea tuturor, va asigura ordinea, armonia sociala,justitia si progresul.
Acesta a fost mesajul principal al operei marelui Smith.Timp de un peste un secol toti liberalii l-au repetat.El este invocat si astazi.
Diviziunea muncii
· &nb 343h72d sp; Marimea si evolutia capitalului
· &nb 343h72d sp; Politica economica liberala.
produsele anuale ale pamantului+produsul anual al muncii productive (marfuri cu existenta materiala sau servicii+ stocul national de metale pretioase).
Factorii de sporire a bogatiei sunt:
1.cresterea numarului muncitorilor productivi
2.cresterea productivitatii muncii(din sfera productiva)
Si intr-un caz si in altul este nevoie aproape intotdeauna de o sporire de capital.de aici rezulta ca sporirea capitalului este factorul hotarator al crearii si sporiri bogatiei oricarei natiuni.
Diviziunea muncii
Crearea ,marimea si evolutia bogatiei oricarei natiuni depind-in ultima instanta si in mod hotaritor - de volumul de munca depusa in sfera productiva si de productivitatea acestei munci.Potrivit conceptiei lui Adam Smith, productivitatea muncii depinde de diviziunea muncii.
Problematica diviziunii muncii l-a preocupat pe Adam Smith inca din prima perioada a activitatii sale didactice.Istoria dezvoltarii societatii umane demonstreza ca diviziunea muncii a aparut ca urmare a cresterii nevoilor de consum si a dezvoltarii fortelor productive.Totodata, se apreciaza ca diviziunea muncii a fost cauza initiala si esentiala a aparitiei productiei de marfuri si reprezinta conditia fundamentala a mentinerii ei.
Inclinatia spre schimb -apreciaza Adam Smith-este inerenta naturii umane''este comuna tuturor oamenilor si nu se gaseste la alta specie de animale''.
Adam Smith este categoric in afirmatia ca din »inclinarea spre troc» se naste diviziunea muncii.
Diviziunea muncii este factorul social care diferentiaza-in mod hotarator-indivizii din societatea noastra.Ea ii face pe oameni sa fie solidari unii cu alti, sa-si fie folositori unii altora, sa intre in relatii interesate de schimb.Cu cit diviziunea muncii este mai dezvoltata, oamenii mai specializati si deosebirile dintre ei mai mari, cu atat ei sunt mai strans legati prin relatii de schimb si mai folositori unii altora.
Efectele diviziunii muncii asupra bogatiei nationale
Diviziunea muncii,apreciaza Smith,este factorul principal care mareste cantitatea de munca a societatii,ii sporeste productivitatea si-prin urmare-asiguracresterea bogatiei nationale.
Diviziunea muncii asigura:
1.cresterea indemanarii fiecarui lucrator in parte
2.economisirea timpului, care de obicei se pierde prin trecerea de la un fel de munca la altul.
3.inventarea unui numar mare de masini,care usureaza si reduc munca,facand pe un singur om capabil de a produce cat productia mai multor oameni.
Efectul direct al diviziunii muncii este cresterea productivitatii lucratorului specializat.
Inclinatia spre schimb->diviziunea muncii->cresterea productivitatii-->sporirea bogatiei
Factorii de care depinde extinderea diviziunii muncii
In tratarea acestei probleme ,Smith este consecvent ideii ca diviziunea muncii decurge din schimbul de activitati.El apreciaza ca dezvoltarea si extensiunea diviziunii muncii sunt determinate-direct proportional- de doi factori esentiali:extensiunea pietei si acumularea prealabila a capitalului.
1.Extensiunea pietei
Posibilitatea de a schimba pricinuieste diviziunea muncii,tot asa intinderea acestei diviziunii este intotdeauna limitata de intinderea pietei.
Dimensiunile pietei depind de mai multe imprejurari cum ar fi;
-numarul populatiei dintr-un anumit teritoriu
-densitatea populatiei pe spatiul respectiv
-pozitia geografica a localitatii
-infrastructura zonei respective
-nivelul de dezvoltare atins si faza ciclului in care se afla economia zonei.
2.Acumularea prealabila a capitalului
In conceptia lui Adam Smith, acumularea prealabila a capitalului, este premisa initiala pentru extinderea diviziunii muncii.Capitalul acumulat si volumul acestei acumulari determina numarul populatiei ocupate,in mod direct proportional.Cu cat capitalul este mai mare, cu atat se pot atrage in productie mai multe brate de munca si diviziunea muncii se adanceste. Odata cu aceasta, bogatia nationala creata va fi mai mare si va creste mai rapid.
Limitele diviziunii muncii
Clasicul englez solicita cu energie interventia statului pentru a asigura populatiei un anumit nivel de instructie.El a consacrat 38 de pagini problemelor de educatie a tineretului si a persoanelor de toate varstele.Adam Smith atrage atentia ca diformitatea si infirmitatea mintala este asemenea bolilor respingatoare si contagioase,deoarece,''altereaza cu timpul,insasi puterea de percepere a paturilor inferioare ale populatiei'',iar poporul nu mai servestecu nimic la apararea societatii.
Gheorghe Popescu, Evolutia gandiriii economice
|
