LOCUL STANDARDIZĂRII ĪN CONTEXTUL ECONOMIC ACTUAL
Dezvoltarea īntr-un ritm din ce īn ce mai rapid a tehnicii, a schimburilor comerciale si a cooperarii internationale pe multiple planuri, a necesitat stabilirea unor reguli prin care sa se realizeze o ordine īn domeniul productiei de bunuri materiale, īn vederea punerii de acord a unor elemente tehnice care apareau īn relatiile dintre producatori 17217t199r si beneficiari. Īn acest scop, au fost elaborate si aplicate īn practica anumite documente tehnice cu caracter normativ, prin care se stabilesc prescriptii pentru rezolvarea rationala, unitara si dinamica a problemelor tehnice.
Desi nu īntotdeauna īn centrul atentiei, standardele si standardizarea constituie astazi o dimensiune deloc neglijabila a noii ordini mondiale, fiind impusa, pe de o parte, de expansiunea economica pe plan mondial, iar pe de alta parte de tendintele integrationiste si de liberalizare a circulatiei marfurilor īn noua piata a Uniunii Europene. Standardizarea nu este un scop īn sine, deoarece avantajele ei sunt evidente atāt pentru producatori cāt si pentru utilizatorii de produse, ceea ce a contribuit la largirea sferei de cuprindere, precum si la cresterea nivelului de recunoastere a standardelor. Esential pentru standardizare este ca ne conduce la cel mai bun compromis īntre interesul tehnic si interesul economic, pe calea cea mai democratica, si anume prin consens. Standardizarea este simultan activitatea de elaborare si aplicare a unor reguli, fiind puternic ancorata īn prezent, dar vizeaza viitorul economiei, reflecta realitatea, dar are si un caracter de avangarda, este nationala dar tinde spre international, necesita implicarea unor specialisti, dar si a tuturor celor interesati.
Īn literature de specialitate globalizarea este abordata īn mod divers, putandu-se desprinde mai multe abordari conceptuale.
. Globalizarea este definita prin interdependentele economice dintre state, ca urmare a cresterii coeficientului de dependenta fata de economia mondiala. Ea este conceputa ca process al diminuarii taxelor vamale, al renuntarii la politica vamala si la restrictiile de circulatie a marfurilor, serviciilor, tehnologiilor si capitalurilor, pe masura dezvoltarii schimburilor economice internationale.
.Globalizarea este considerata ca factor ce determina diminuarea rolului guvernului national ca urmare a extinderii actiunii capitalului investitional international si a societatilor transnationale, ea fiind apreciata drept process de administrare a lumii de catre forte transnationale.
Cercetatorii romani, sustinatori ai ultimei conceptii, o completeaza cu ideea ca statul continua sa aiba un rol important, invocand exemplul Frantei si Marii Britanii.
. Īn Raportul Dezvoltarii Mondiale editat de Banca Mondiala īn anul 2000, globalizarea consta īn transnationalizarea pāna la supranationalizare cu deosebire īn domeniile comertului, finantelor si tehnologiilor de vārf.
Pe fondul globalizarii are loc un proces de intensificare a cooperarii si integrarii regionale. Regionalismul nu constitue o alternativa la globalizare, ci un proces complementar care faciliteaza globalizarea. Regionalismul si globalizarea sunt doua procese interdependente care se sustin reciproc, contribuind la liberalizarea relatiilor economice internationale.
Paralel cu liberalizarea circulatiei bunurilor, serviciilor, capitalurilor si persoanelor īn interiorul gruparilor regionale, asistam la un proces similar īn raporturile dintre aceste grupari si terti ceea ce favorizeaza globalizarea economiei mondiale. In afara de masurile multilaterale de liberalizare care diminueaza obstacolele īn comertul dintre tarile participante la grupari regionale si terti, se are īn vedere liberalizarea pe plan bilateral a schimburilor comerciale īntre grupari regionale.
Se īntrevede perspectiva ca toate acordurile regionale preferentiale sa evolueze spre un comert global liber, astfel īncāt , pe termen lung, sa se ajunga la o zona mondiala de comert liber.
Globalizarea economiei, care este un proces ireversibil, deschide noi perspective de dezvoltare, oferind mari oportunitati pentru toate tarile, atāt bogate, cāt si sarace deci implicit si Romāniei.
In Comunicatul economic al reuniunii la nivel īnalt a celor 7 de la Lyon din iunie 1996 se arata : " Īn lumea noastra interdependenta, cresterea economica si progresul sunt intim legate de procesul de globalizare. Globalizarea este un atu major pentru viitorul tarilor noastre, ca si pentru ansamblul planetei. Avantajele sale sunt numeroase: o dezvoltare fara precedent a investitiilor si schimburilor, deschiderea spre comertul international a regiunilor cele mai populate ale lumii si posibilitatea pentru un numar mai mare de tari īn curs de dezvoltre de a ameliora nivelor lor de viata, o difuzare din ce īn ce mai rapida a informatiei si inovatiei tehnologice si multiplicarea locurilor de munca pentru personalul calificat. Din toate acestea rezulta o sporire considerabila a bogatiei si prosperitatii īn lume.
Globalizarea sporeste rolul comertului international de motor al dezvoltarii. Liberalizarea schimburilor comerciale, ca rezultat al Rundei Uruguay si acordurilor multilaterale convenite sub egida OMC dupa aceasta Runda, a integrarii economice regionale si masurilor autonome de liberalizare adoptate de tara noastra, ofera noi posibilitati de promovare a cresterii economice.
Amplificarea fluxului de investitii straine permite sporirea capacitatilor de productie si de export a tarii noastre īn conditiile unei disponibilitati reduse de capital intern, dar cu avantaje comparative īn domeniul dotarii cu resurse naturale si al fortei de munca. Cresterea investitiilor straine directe largeste posibilitatile de finantare externa a investitiilor si de acces la tehnologiile performante, la metodele moderne de gestiune si la noi piete. Totodata, fluxul sporit de investitii de portofoliu ofera pentru īntreprinderi posibilitati suplimentare de acoperire a nevoilor lor de finantare pe pietele de capitaluri, īn conditii convenabile.
Globalizarea s-a repercutat īn mod favorabil asupra evolutiei economice īn tarile care au fost īn masura sa valorifice avantajele acestui proces, īndeosebi īn tarile cele mai puternic dezvoltate. Īn acelasi timp, tarile īn curs de dezvoltare si tarile īn tranzitie, care au participat la globalizare, deschizandu-si propriile piete si profitānd de liberalizarea pietelor partenerilor lor, au īnregistrat o crestere economica mai rapida. Desi Romānia a pornit pe acest nou drum odata cu celelalte tari foste comuniste, totusi ea nu a reusit sa profite, asa cum au facut-o majoritatea acestora din urma, de contextul economic mondial, rezultatul fiind una dintre cele mai mici cresteri economice din zona.
Īn runda Uruguay, Romānia si-a afirmat si consolidat vocatia de partener efectiv de negociere. Constientizarea faptului ca beneficierea de avantajle certe ale liberalizarii comertului mondial si ale perfectionarii sistemului comercial multilateral implica, īn mod corelativ, angajamente proprii si-a dobāndit o consacrare practica īn cadrul rundei. Astfel, prin participarea cu drepturi depline la rezultatele Rundei Uruguay, romāniei i se creeaza posibilitati de valorificare a unor certe avantaje care decurg din liberalizarea si ordonarea fluxurilor comerciale internationale. Un prim avantaj de amploare īl constitue sporirea posibilitatilor de acces pe pietele externe īn conditiile diminuarii pronuntate a obstacolelor tarifare si netarifare la importul tarilor partenere. Pe plan netarifar, rezultatele din Runda Uruguay determina si pentru produsele romānesti oferite la export eliminarea sau diminuarea restrictiilor cantitative, precum si aposibilitatilor de blocare, deseori artificiala, a patrunderii pe piete, prin taxe antidumping, masuri compensatorii si alte asemenea instrumente cu efecte restrictive. Noi oportunitati de sporire a schimburilor externe se deschid, totodata, prin integrarea īn īn sistemul comercial multilateral a unor domenii traditional "sensibile" - agricultura, textilele si confectiile, sau noi - serviciile, masurile investitionale, drepturile de proprietate intelectuala.
O analiza obiectiva a procesului de globalizare de pāna acum , atesta faptul ca avantajele economice īnclina mai mult spre tarile dezvoltate si catre marile puteri economice unde īsi gasesc originea societatile transnationale. Īn acest sens actioneaza si mecanismul financiar mondial care prin institutiile sale F.M.I., Banca Mondiala si Organizatia Mondiala a Comertului dominate de marile puteri economice avantajeaza īntr-o proportie covārsitoare tarile dezvoltate implicate īn acordarea de credite, institutiile, societatile transnationale si statele creditoare obtin profituri ridicate.
Trei elemente majore ale deceniului trecut au devenit rampa de lansare pentru viitorul calitatii; acestea sunt : noua calitate globala - determinata de piata; noua tehnologie care determina succesul pe aceasta piata; si noile modele de afacere care definesc excelenta pentru Compania Secolului XXI. Aceste elemente au creat sase noi dimensiuni importante pentru viitorul calitatii īn Compania Secolului XXI.
Acestea sunt : calitatea īn termenii realizari de īnalta valoare pentru client īn produse si servicii, ai utilizatii cu succes a tehnologiei; a eficacitatii resurselor umane; a capabilitatii de a lucra foarte productiv cu furnizorul si cu alti parteneri de afacere importanti; si a efectului calitatii asupra leadership-ului si a managementului companiei.
Piata globala īn extinderea exploziva de azi a creat pentru fiecare organizatie cerinte enorm de diferite fata de cele de pīna acum din partea clientului, produsului, organizationale, umane si manageriale.
Este extrem de important pentru bunastarea societatii si succesul tuturor natiunilor sa recunoastem si sa īntelegem tendintele asociate acestor noi cerinte, astfel īncāt sa fim capabili sa definim si sa planificam modul īn care sa le satisfacem.
Īn continuare, vom aborda cele trei elemente majore īn plan international ale deceniului trecut care au devenit fundamentele pentru o noua vitalitate īn afaceri, educatie, īngrijirea sanatatii si administratie, si care au constituit rampa de lansare pentru viitorul calitatii.
Primul - Noua piata globala condusa de calitatea pentru client īn care companiile secolului XXI sunt puse acum sa functioneze si sa concureze;
Al doilea - Noua tehnologie care determina, tot mai mult, cerintele pentru succes pe aceasta piata;
Al treilea - Noile modele de afacere elaborate care definesc mai departe semnificatia excelentei pentru Compania Secolului XXI.
Pentru īnceput vom aborda noua piata globala condusa de calitatea pentru consumator si īn care trebuie sa functioneze si sa concureze Compania Secolului XXI.
Principala caracteristica a acestei piete este ca asteptarile si gusturile consumatorului se schimba rapid pe masura ce tot mai putini barbati si mai putine femei din lumea īntreaga doresc sa accepte sa fie tratati la nesfārsit de clasa a II-a sau a treia īn vietile lor sau prin produsele pe care le cumpara si prin serviciile pe care le folosesc sau īn practicile de munca īn care sunt implicati.
Milioane de consumatori, precum si agentii de achizitionare ai companiilor industriale cumpara acum īn diferite forme de piete comune si zone de comert din īntrega lume tot mai exigente īn ceea ce priveste cerintele pentru calitate.
Un sondaj efectuat recent privind modelele de cumparare pe pietele importante din SUA si internationale arata ca acesti consumatori fac, fara exceptie, din calitate principalul criteriu de achizitionare, īn vreme ce acum zece ani, calitatea era pe pozitia a patra sau a cincea din zece, comparativ cu pretul si alte criterii.
Dar, o schimbare īnca si mai fundamentala si rapida este aceea ca consumatorii nu īsi mai exprima conceptul "calitate", īn primul rind, prin functii, dimensiuni sau caracteristici ale unui produs sau atribute ale unui serviciu. Īn locul acestei definitii a calitatii, ei integreaza calitatea cu valoarea. Ei abordeaza calitatea drept o disciplina fundamentala a cumpararii masurata prin perceptia pe care o au īn legatura cu valoarea totala atāt a produsului sau serviciului a carui achizitionare o intentioneaza cāt si a organizatiei, livrarii si retelei de mentenanta care le furnizeaza si le sustin.
Aceasta disciplina a cumpararii este exprimata īn definitii si cereri tot mai clare ale acestor consumatori pentru calitatea ca valoare care este īn mod esential perfect, accesibil si sesizabil de catre consumator īntr-un proces de vānzare care functioneaza pe principiul ca valoarea - calitate este ce spune clientul ca este pe aceasta noua piata a secolului XXI.
Īn continuare vom aborda noua tehnologie, care determina tot mai mult cerintele pentru succes pe aceasta piata. Spre deosebire de situatia mai multor ani dintre ultimii ai secolului XX, tehnologia secolului XXI nu mai circula prin lume cu pasaportul unei singure tari sau chiar al doua sau trei, ori al cātorva nume de corporatii si nu mai are vreo anumita identitate culturala sau sociala.
Īnca limitat ca domeniu de aplicare si īn acceptiunea consumatorului si a vānzatorului, Internet-ul devine rapid unul dintre exemplele importante ale acestei tehnologii care stabileste viitoarele tendinte ale calitatii pe piata secolului XXI deja discutate. Acest lucru este adevarat si pentru consumatori prin ceea ce numim comert-E (comert electronic) si pentru companii prin ceea ce numim "piata E-Business to Business".
Internet-ul devine rapid ceea ce ar putea fi descris drept metoda de "auto-servire" de alegere prin care acesti consumatori īsi elaboreaza aprecierile privind produsele si serviciile. Trei evolutii devin tot mai clare pe masura ce acest mod de a cumpara se raspāndeste pe noua piata condusa de tehnologia Internet. Aceste evolutii sunt:
● Multi- nu toti, dar tot mai multi- consumatori prefera din ce īn ce mai mult sa cumpere prin aceasta metoa de autoservire- sa īsi plaseze propriile comenzi, sa caute prin cataloage, sa gaseasca solutii la probleme. Datele disponibile arata cu claritate ca aceasta contribuie la o mai mare satisfactie a clientului pentru cumparatorii- consumatori.
si clientii industriali considera aceasta drept o oportunitate pentru a cumpara cu mai mare precizie decāt īnainte prin aceasta aboradare autoservire.
● Cānd firmele fac managementul propriei capabilitati pe Internet astfel īncāt clientii lor sa fie foarte satisfacuti; acestia sunt īndemnati sa cumpere mai mult la fiecare achizitie īn tranzactii on-line decāt pāna acum si se īntorc la voi cu regularitate. Aceasta permite scaderea cheltuielilor cu marketingul si vānzarile, precum si a costurilor si duratelor ciclurilor de productie si a imobilizarilor companiei; de asemenea, aceasta afacere prin Internet permite cresterea puternica a profitabilitatii companiei
● Internet-ul poate influenta impactul de vānzari al valorii prin calitate asupra cumparatorului- fie īn sus, fie īn jos- īntr-un grad mai mare ca pāna acum. Daca o companie nu face corect managementul on-line al acesteia si īn consecinta genereaza insatisfactie clientului si erori, informatiile circula atāt de repede īncāt aceasta insatisfactie va deteriora puternic rezultatele afacerii. Datele disponibile ne spun ca daca vreunul dintre acesti cumparatori bine informati agreeaza valoarea produsului sau serviciului tranzactionat pe internet, comunica aceasta la sase altii. Daca nu este multumit de valoare, comunica aceasta de patruzeci de ori. Pe scurt, acesta ar fi impactul valorii calitatii pe Internet si unul dintre indicatorii asteptarii legate de calitate pe aceasta piata a secolului XXI.
Concluzionānd, este clar ca efectul functionarii Internetului este de a face rapid transparenta clientilor, calitatea companiei, nu numai pentru asa numiti īncepatori, dar īn special pentru marile companii care intra īn mod activ īn operarea Internet-ului.
Cumparānd prin Internet-ul lor, clientii ocolesc canalele de informatii, ale calitatii si de marketing prin care aceste companii si-au construit cu migala vānzarea produselor lor si si-au evaluat capacitatea de marketing prin reactia clientilor la produsele lor.
Aceasta echivaleaza cu a le cere marilor companii sa reinventeze atāt managementul marketingului cāt si pe cel al calitatii, atunci cānd īncep sa utilizeze Internet-ul. Cheia pentru a īndeplini aceasta cerinta rezida īn eficacitatea cu care companiile dezvolta si instaleaza noile si puternicile procese asociate calitatii, a caror aliniere la cerintele calitative ale Internet-ului constituie fundamentul pentru īmbunatatirea performantei necesare īn domeniul calitatii.
Astfel patrundem īn cea de-a treia dintre directiile de dezvoltare internationala care au devenit rampa de lansare pentru viitorul calitatii. Aceasta directie se refera la noile modele de afacere care au aparut pentru a defini īn continuare semnificatia excelentei pentru Compania Secolului XXI pe aceasta noua piata globala si cu aceste cerinte ale noii tehnologii pe care le-am abordat.
Noile modele de afacere. Modelul la care vom face referire este cel al unei companii a carei valoare de afacere se afla īn modul īn care firma recunoaste, construieste, masoara si furnizeaza cu eficacitate leadership-ul direct si management pentru ceea ce se numea odata resursa "intangibila", tot asa cum a fost īn mod traditional cazul cu resursele ei "tangibile".
Aceste resurse "intangibile" ale unei companii includ:
. denumirea sa de marca si calitatea pe care o furnizeaza sub aceasta denumire;
. procesele sale de management;
. capitalul sau intelectual- Know-how-ul si tehnologia sa;
.relatiile sale cu clientii, parteneriatul cu furnizorii si aliantele cu altii;
. īndemānarile si atitudinile resursei sale umane.
Considerate īmpreuna acestea sunt acum la fel de importante pentru un leadership puternic si management īn linie si masuratori pe cāt au fost de importante īn mod traditional pentru acest management īn linie cladirile si masinile fizice si resursele financiar contabile "tangibile".
Putem afirma īn concluzie ca aceste trei mari directii de dezvoltare internationala- noua piata globala, noua tehnologie si noile modele de afacere-reprezinta rampa de lansare pentru a defini viitorul calitatii īn noul mileniu.
Politica de promovare a calitatii reprezinta o componenta esentiala a politicii de dezvoltare a competitivitatii industriei. Ea se adreseaza simultan īntreprinderilor , autoritatilor publice si consumatorilor si vizeaza stabilirea cadrului global de referinta necesar pentru dezvoltarea acelor conditii tehnice si politice care sunt indispensabile pentru ameliorarea calitatii produselor si serviciilor , a competitivitatii intreprinderilor europene si a calitatii vietii cetatenilor.
Pentru īntreprinderile producatoare si prestatoare aceasta politica īnseamna orientarea lor spre CALITATE .Ea implica necesitatea unor investitii sporite in timp, instruire si dezbateri (prealabile proceselor decizionale), precum si o implicare mai consistenta īn aplicarea metodelor , tehnicilor si instrumentelor specifice Managementului prin Calitate Totala (TQM).
Pentru autoritatile publice aceasta politica īnseamna capacitatea lor de-a orienta īntr-o singura directie numeroasele si diversele initiative si actiuni ale diferitelor organizatii.Simpla existenta a unei axe politice orientative clare este de natura sa confere tuturor initiativelor si actiunilor avānd aceasta orientare o eficienta superioara , o mai buna vizibilitate si un important efect dinamizant. Pentru consumatorii aceasta politica īnseamna actiuni si mijloace vizānd o mult mai buna informare, educare si instruire a tuturor cetatenilor (in calitatea lor de consumatori) in scopul implicarii lor mai directe in functionarea si dezvoltarea pietei.
Conceptul de calitate poate fi privit prin prisma : realizarii de īnalta valoare pentru client materializata īn produse si servicii ;utilizarii cu succes a tehnologiei ;eficacitatii resurselor umane ;capabilitatii de a lucra foarte productiv cu furnizorii si cu alti parteneri importanti de afacere ; integrarii aspectelor economice ale calitatii īn sistemele financiar-contabile ; efectului calitatii asupra leadership-ului si managementului companiei īnsasi.
O īnalta valoare pentru client asociata calitatii, pe aceste piete extrem de exigente ale secolului XXI, īnseamna sa concepi, realizezi si vinzi produse care sunt recunoscute atāt de catre consumatori cāt si de catre cumparatorii industriali ca :
● perfecte esential īn atingerea asteptarilor clientilor privind performanta, serviciul, caracteristicile si aspectele economice ca si īn ceea ce priveste procesul tranzactional de aprovizionare si service,
● accesibile pentru utilizarea intentionata a produsului,
● avānd calitatea usor de determinat de catre client- o cerinta fiind rapid amplificata de efectul Internet-ului asupra autoservirii clientului.
Privite īn ansamblu, acestea constituie asteptari pentru ceea ce denumesc "satisfactie completa clientului" secolului XXI.
Impactul acestora este reflectat īn faptul ca un numar tot mai mare de firme nu īsi mai focalizeaza programele calitate preponderent pe reducerea defectelor sau a lucrurilor care merg rau pentru clientii lor. Aceasta este abordarea traditionala pentru īmbunatatirea calitatii si constituie un nivel de īnceput pentru initiative eficace. Accentul tot mai mare pe care īl pun astazi aceste companii pe construirea programelor calitate ale companiei prin integrarea si conectarea tuturor proceselor de lucru asociate calitatii de-a lungul īntregului lant generator de valoare pentru clientii lor, astfel īncāt sa se antreneze īntregul potential al companiei si al furnizorilor si celorlalti parteneri ai ei īn cresterea valorii produsului pentru clientii lor, cu efect asupra īmbunatatirii vānzarilor si cresterii veniturilor. Īn trecut valoarea si disciplina valorii erau complet integrate cu calitatea atāt īn ceea ce priveste aplicarea cāt si orientarea, īnsa timp ele au intrat īn divergenta de cānd calitatea a īnceput sa se focalizeze mai mult pe produs īn vreme ce disciplina valorii a ramas focalizata pe utilizator si client. Aceasta reconectare a calitatii la valoare pentru clienti a fost inevitabila.
Domeniile de interes ale impactului calitatii asupra utilizarii cu succes a tehnologiei sunt:
. noua volatilitate a pietelor de azi īn care companiile care odinioara se puteau astepta la leadership pe termen lung de pe urma investitililor īn produse bazate pe noi tehnologii, acum īsi vad suprematia diluata la cāteva luni sau la cāteva saptamāni. Satisfacerea cererii, care decurge de aici, de produse de īnalt nivel tehnologic care sa iasa tot mai repede pe piata, depinde acum de succesul companiei īn dezvoltarea si utilizarea de procese asociate calitatii care sa conduca la durate mai scurte ale ciclului de lansare a produselor noi si care, īn acelasi timp, sa permita o disciplina completa a calitatii vizānd asigurarea performantei de calitate pentru client a produsului;
. recunoasterea si satisfacerea acestei cereri devine o cheie fundamentala pentru realizarea de reduceri semnificative ale duratei ciclului la proiectarea si dezvoltarea produsului, īn productie, īn selectarea si integrarea furnizorilor si īn distribuirea si serviciile cerute de industriile de īnalta tehnologie;
. domeniul īn care se exprima accentul pus pe tehnologie de calitatea secolului XXI se refera la cererea de calitate mult mai mare a datelor- ceea ce firesc, numim integritatea datelor. Acest domeniu se focalizeaza pe instalarea si operarea proceselor de īmbunatatire a integritatii datelor, a tehnologiei electronice a informatiilor si comunicatiilor, a carei inovare cu succes este importanta ca o baza nu numai pentru activitatea Internet, abordata mai sus, dar si pentru alte forme de tehnologie electronica a informatiilor.
Companiile au īnvatat o multime de lucruri īn ultimii cātiva ani despre necesitatea de a face managementul tehnologiei electronice a informatiilor din experienta lor cu instalatiile software EDI, ERP si Intranet. Ele au devenit foarte practice īn legatura cu managementul calitatii; acesta presupune acum īn mod realist sa se obtina rezultatele corecte, la timp si rapid amortizate din informatiile electronice fara ca mai īntāi sa trebuie sa treca printr-o perioada īn care iesirea de baza este sa obtii mai repede ca īnainte date de integritate scazuta.
Progresul accentuat al calitatii software a fost una dintre realizarile importante ale ultimilor ani. Impactul asupra performantei, al planificarii, echipamentului, aplicarii, integrarii, respectarii termenelor, aspectelor economice, utilizarii cu succes a instalatiilor complete pentru informatii si comunicari fac din aceasta una dintre zonele cheie pentru accentul pus pe calitate pe masura ce valorificam noile oportunitati pentru calitate ale secolului XXI.
Domeniul pentru a defini viitorul calitatii īn noul mileniu se refera la relatia calitatii cu eficacitatea resurselor umane. Un numar tot mai mare de barbati si femei care apartin fortei de munca a īnceputului de secol XXI aduc un potential nou pentru īmbunatatirea calitatii muncii īn organizatie. Aceasta se pune īn practica acolo unde exista sprijin si recunoastere adevarate pentru procesele care īncurajeaza īmbunatatirea fundamentala a afacerii rezultānd din utilizarea cunostintelor, īndemānarilor si aptitudinilor acestor barbati si acestor femei īn rezolvarea democratica a problemelor calitatii, īn recunoasterea valorii lucrului īn echipa.
Aceasta trece mult dincolo de abordarea anilor de īnceput denumita adeseori "īmputernicirea muncitorilor", care, de regula, īnseamna o crestere graduala īn responsabilitatile unor posturi fara a se opera si schimbarile adevarate īn management si resurse alcatuind baza īmbunatatirii reale. Accentul pus pe leaderschip-ul asociat noii calitati consta din crearea puterii unui climat de īncredere, transparenta si comunicare onesta vizīnd sa īncurajeze ceea ce se poate numi "īntreprinzatori individuali pentru calitate". Aceasta īnseamna sa li se ofere barbatilor si femeilor care alcatuiesc forta de munca īntreaga oportunitate sa-si dezvolte propriile forme de analiza a calitatii si de lucru īn echipa.
Exista mereu o cale mai buna si de regula, persoanele cele mai calificate pentru a le gasi sunt cele aflate cel mai aproape de activitatea īn cauza.
Elementul cheie pentru a realiza acest lucru astazi este īntarirea neīntrerupta a proceselor, instrumentelor, resurselor si strategiilor care ajuta pe fiecare angajat al companiei sa gīndeasca, sa īnvete, sa actioneze si sa decida īn legatura cu modul īn care el, atāt individual, cīt si ca parte a unei echipe, poate contribui la furnizarea unei calitati īmbunatatite pentru clienti, care sa raspunda nevoii tot mai mari de valoare, precum si la realizarea acestei calitati īntr-un mod care sa ajute companiile lor sa faca fata cu succes noilor presiuni extraordinare ale competitiei care exista la toate nivelurile afacerii de azi.
Capabilitatea de a constitui noi parteneriate puternice, īn ceea ce priveste calitatea, cu furnizorii ca si cu alte organizatii care sunt importante pentru succesul si dezvoltarea companiei reprezinta un deziderat al oricarei firme.
Flexibilitatea furnizorilor, dorinta si putinta de a valorifica reteaua de valoare a companiei, se dovedeste a fi unul dintre elementele cheie pentru succesul cresterii si reīnnoirii calitatii, acum, īn secolul XXI.
Aceasta presupune īnlocuirea abordarii trecutului - caracterizata prin "stoarcerea furnizorului aflat la o lungime de brat" - cu abordarea de cooperare completa si deschisa ceruta de conditiile de afaceri - rapid schimbatoare, tot mai volatile, imprevizibile ale pietei globale. Ele creaza nevoia de a elabora strategii pentru furnizorii cheie, importanti ai afacerii mai abordabile si mai eficace, mergānd de la concepte de furnizare serviciu complet si integrarea unui numar tot mai mare de componente la un singur furnizor, pīna la livrari just-in-time vizānd reducerea duratei ciclului de livrare īntre companiile globale si organizatiile furnizoare.
Aceste relatii includ, de asemenea, noi forme de cooperare cu organizatii care sunt, īn anumite domenii, concurenti puternici. Procese asociate calitatii puse īn comun acum permit o mai buna utilizare īn comun a resurselor si fac posibile costuri mai scazute si cu eficienta mai mare īn fabricarea, punerea pe piata si distributia īn comun ale anumitor componente si materiale, mentionānd īn acelasi timp concurenta acerba la nivelul produsului finit īn cele mai multe segmente ale afacerii cu aceasta organizatie care īi este partener īn altele.
Un real interes īl reprezinta evolutia rapida a sistemelor de management financiar-contabil ale unui numar tot mai mare de companii globale īn sensul integrarii formale a aspectelor economice ale calitatii cu ceilalti indicatori cheie de afacere ai activitatii de management.
Motorul acestei evolutii este noua presiune economica extraordinara pentru costuri tot mai mari ale companiei si preturi tot mai mici pentru clienti, rezultīnd din mediul extrem de concurential īn ceea ce priveste calitatea pentru client, abordat mai sus. Ni-l putem imagina ca o presa creata de asteptarile pentru valoare ale clientului de azi ale carei puternice falci se īnchid pe taria afacerii a numeroase companii de azi.
Una dintre falci preseaza tot mai mult īn sus asupra costurilor companiei, īn ciuda eforturilor acesteia de a le tine sub control la niveluri mai scazute; cealalta falca preseaza la fel de puternic īn jos asupra pretului catre client. Datele ne arata ca unul dintre motivele importante ale acestei situatii este ca elementele de cost pe care companiile le-au inclus īn sistemele lor financiare si de cost s-au referit mai ales la cele asociate operatiunilor, vīnzarii si productiei īn vreme ce aspectele economice ale calitatii erau tratate īntr-un mod foarte nesistematic - daca erau īn vreun fel abordate.
Nu exista nici un indicator al costului livrarii de satisfactie completa pentru client, chiar daca datele de care dispunem arata ca pentru anumite companii acesta īnsuma pīna la 20% din venituri - mare parte din acestea fiind consumata cu defectele de ordin calitativ. Datele ne mai arata si ca aceasta pondere este de 5% sau mai putin din venituri - si mult mai putine defecte - īn companiile care au pus īn mod sistematic accent pe valoarea adaugata prin calitate si pe integrarea aspectelor economice ale calitatii īn structura a companiei.
Aceasta integrare a aspectelor economice ale calitatii cu alti indicatori cheie ai activitatii manageriale a afacerii īnseamna ca aceste companii ale secolului XXI nu se mai limiteaza la indicatorii contabili traditionali īn planificarea strategica de vārf a īmbunatatirii produsului si serviciului, pentru leadership-ul valorii prin calitate si leadership-ul costului corect pe care de asemenea, īl asigura.
Un numar tot mai mare de companii de vārf la nivel mondial īsi construiesc activitatile īn jurul noului sistem de afacere aratat mai sus si care trece de la focalizarea trecuta pe managementul calitatii la focalizarea pe calitatea managementului. Aceasta presupune alinierea domeniilor marketing, tehnologie, informatii pentru productie si financiar de-a lungul īntregului lant generator de valoare al companiei cu oportunitatile de leadership furnizate de pietele pentru client ale secolului XXI.
Aceasta aliniere se refera la construirea de poduri īntre diversele insule de īmbunatatire ale calitatii care exista īn fiecare organizatie - sa faca din managementul resurselor calitatii o suma, nu o diferenta si baza concurentiala pentru valoarea prin calitate pentru client, alinierea cu cerintele pietei, parteneriatul cu furnizorul, orientarea calitatii catre noua tehnologie si oportunitatile pentru aspectele economice ale calitatii oferite de noua calitate a secolului XXI.
Cresterea continua a cererii de valoare prin calitate completa pentru client a cumparatorului face din ea o imensa oportunitate concurentiala pentru organizatiile cu leadership īn calitatea totala de clasa mondiala.
Obtinerea acestui rezultat cere mai mult decāt sa dezvolti noi tehnici privind calitatea īn programe sau sa furnizezi noi proiecte privind calitatea pentru modul īn care face compania afaceri. Este nevoie de un accent fara compromis pe excelenta la toate nivelurile procesului privind calitatea īn īntreaga companie si de-a lungul īntregii activitati.
|
