Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




LUCRARE - IMPORTANTA INTOCMIRII BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI LA "S.C. ROMVELO S.A." LUDUS

economie











LUCRARE DE DIPLOMĂ


IMPORTANŢA ÎNTOCMIRII BUGETULUI DE VENITURI sI CHELTUIELI LA "S.C. ROMVELO S.A." LUDUs


















CUPRINS



CAPITOLUL 1 : PREZENTAREA GENERALĂ A " SOCIETĂŢII COMERCIALE ROMVELO S.A." LUDUs.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .............4


Cadrul organizatoric.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ...................4

Cadrul general de functionare a "S.C. ROMVELO S.A." Ludus.......... ..... ...... .......4

Localizarea societatii.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .............6

Organele de decizie ale " S.C. ROMVELO S.A." Ludus.......... ..... ...... ...................7

Analiza structurii capitalului social.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...........................9

Programarea veniturilor pe anul 2007 la " S.C. ROMVELO S.A." Ludus........................29

Programarea cheltuielilor pe anul 2007 la "S.C. ROMVELO S.A." Ludus.......................38

. CADRUL ORGANIZATORIC


CADRUL GENERAL DE FUNCŢIONARE A S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs



Societatea comerciala "ROMVELO" SA LUDUs a fost înfiintata în temeiul Legii nr.15 din 1990, fiind înmatriculata la Oficiul Registrului Comertului J-26-7/1991.

Sediul social se afla la Ludus, str.1 Mai, nr.40, judetul Mures si nu are sucursale sau filiale în tara.

Societatea comerciala "ROMVELO"S.A LUDUs este organizata si functioneaza ca unitate economica cu personalitate juridica de societatea pe actiuni. Ea a fost înfiintata în actuala forma juridica prin Hotarârea Guvernului nr.1200 din data de 12 noiembrie 1990 si a fost înmatriculata la Oficiul Registrului Comertului la data de 17 ianuarie 1991.

Unitatea a luat fiinta în anul 1949, dupa nationalizarea principalelor mijloace de productie, prin comasarea mau multor ateliere particulare de activitati diferite de pe raza fostului   raion Ludus. În perioada de la înfiintare în 1965 productia fost eterogena si numai dupa acesta începe sa se prefigureze actualul obiect de activitate iar în 1970 sa se produca primele obiecte de cauciuc care vor merge la export, în Germania, Ungaria si Cuba.

Denumirea unitatii era "Fabrica Mixta de Industrie Locala" Ludus care se dezvolta în continuu pentru ca în anul 1977 în cadrul unui proces de reorganizare sa treaca în subordinea

Ministerului de Chimice, primind noua denumire "fabrica de Confectii Metalice si Articole din Cauciuc" cu sediul în Ludus.

1.1.2 LOCALIZAREA SOCIETĂŢII


Orasul Ludus este situat aproape în centrul Transilvaniei, fiind împartit de râul Mures în doua, orasul nou, unde este situat si Societatea comerciala "ROMVELO" S.A si orasul vechi, prin care trece drumul E 60 care leaga municipiile Tg Mures si Cluj Napoc 22222h720w a.

Societatea comerciala "ROMVELO" S.A LUDUs este singurul producator de anvelope si camere velo din România.Societatea are linie de cale ferata racordata la statia Ludus.

Asigurarea energiei electrice se face din sistemul national, iar aburul este produs în centrala proprie situata în incinta societatii prin folosirea drept combustibil al gazelor naturale din reteaua nationala.

Apa necesara consumului tehnologic este preluata din râul Mures, iar apa potabila este preluata de reteaua orasului Ludus.


1.1.3. ORGANELE DE DECIZIE ALE SC ROMVELO SA LUDUs


Din organigrama SC ROMVELO SA LUDUs se poate observa ca Adunarea Generala a Actionarilor decide politica ei economica si comerciala fiind organul de conducere al societatii.

Gestiunea societatii este supravegheata de actionari si de comisia de cenzori.

Organul de decizie este deci Adunarea generala a Actionarilor care la începutul exercitiului financiar aproba indicatorii economico-financiari prin intermediul Bugetului de venituri si cheltuieli care la rândul sau este analizat si avizat de Consiliul de Administratie.

Consiliul de Administratie prin intermediul presedintelui care este directorul general, transmite datele din buget directorilor executivi care conduc, urmaresc si duc la îndeplinire, prin birourile, compartimentele si formatiile de lucru din subordine, dispozitiile primite pentru realizarea indicatorilor economico-financiari în conformitate cu hotarârile Adunarii generale a Actionarilor, potrivit specificului de activitate.

La rândul lor compartimentele informeaza luna de luna Consiliului de Administratiei despre realizarea indicatorilor privind productia obtinuta, volumul desfacerilor si încadrarea în indicatorii economico-financiari stabiliti prin hotarârile Adunarii Generale a Actionarilor dupa cum urmeaza:

compartimentul comercial - prin intermediul caruia societatea aprovizioneaza procesul de productie precum si desfacerea productiei obtinute, pune la dispozitie compartimentului financiar în primul rând documentele privind aprovizionarile cu materii prime iar prin desfacerea produselor finite furnizeaza acesteia documentele privind vânzarile.

compartimentul productie - pune la dispozitie compartimentului financiar-contabil prin documentele specifice datele privind productia obtinuta

compartimentul financiar-contabil - prelucreaza informatiile primite de la cele doua compartimente reusind sa conduca o evidenta contabila corecta privind realizarea indicatorilor economico-financiar într-o anumita perioada.

Având în vedere acest caracter centralizat al conducerii societatii în orice moment se poate lua o decizie privind corectarea neîncadrarile în indicatori iar prin masurile luate sa se realizeze indicatorii ecnomico - financiari trasati.


Organele de conducere ale societatii sunt prezentate în tabelul 2 al acestui studiu.

Conducerea societatii:

Consiliul de Administratie:


TABEL 1: Componenta Consiliului de Administratiei:


Nr.crt.

Nume prenume

Profesia

Functia


BORDA IOAN

Inginer

Presedinte


GRAMA EMIL

Inginer

Membru


ZAHARIA CONSTANTIN

Inginer

Membru


GALEA ELENA

Inginer

Membru


MOLDOVAN SILVIA

Subinginer

Membru


Sursa: cercetare proprie



Comisia de cenzori:


TABEL 2: Componenta Comisiei de cenzori

Nr.crt.

Nume prenume

Profesia

Functia


DOTARU MONICA

Economist

Cenzor


SZITAS LIVIA

Economist

Cenzor    independent


POPESCU VICTOR

Economist

Cenzor


RADU MIRCEA DRAGOs

Economist

Cenzor


Sursa: cercetare proprie




. ANALIZA STRUCTURII CAPITALULUI SOCIAL


Prezentarea capitalului social


Capitalul social al Societatii comerciale "ROMVELO" S.A. LUDUs a suferit o serie modificari din momentul de la înmatricularii la Oficiul Registrului Comertului de la data de 17 ianuarie 1991.La data înfiintarii societatii capitalul social subscris si varsat a fost de 287.000 lei împarti în 57.540 actiuni nominative în valoare nominala de 5000lei fiecare.

În 1992, 1993, 1994 si 1997 au avut loc o serie de majorari ale capitalului social reprezentând fie reevaluari ale activelor societatii, fie înscrierea valorii trenului în capitalul firmei.

În prezent capitalul social al Societatii comerciale " ROMVELO"S.A LUDUs este de 1.630.667,5 lei care este împartit în 652.267 actiuni cu valoare nominala de 2,5 lei pe actiune.

Societatea a participat la programul de privatizare în masa (P.P.M) desfasurat în România în anii 1995-199 în conformitate cu Legea nr.55/1995 privind Programul de privatizare în masa. La momentul respectiv principalii actionari erau F.P.S, F.P.P 3 Transilvania, si persoane fizice care au subscris certificate de proprietate la aceasta societate.

De la înfiintarea celei de a 2-a piete secundare de valori mobiliare, RASDAQ, actiunile Societatii comerciale "ROMVELO" S.A LUDUs sunt tranzactionabile astfel încât structura actionariatului a suferit frecvente modificari.

Este important de mentionat ca F.P.P 3 Transilvania a fost reorganizat în aceasta perioada si s-a transformat în Societatea de Investitii Financiare Transilvania cu sediul la Brasov.

Totusi obiectivele ale acestei societati cu privire la Societatea comerciala " ROMVELO"   S.A LUDUs nu s-a modificat importanta fiind cresterea valorii actiunilor si a dividentelor acordate anual. Fondul Proprietatii de Stat si-a vândut actiunile unui investitor privat care a mai achizitionat actiuni de pe piata secundara de valori mobiliare, astfel încât la începutul anului 2002 actionariatul se prezenta ca în tabelul urmator:



Structura capitalului social


TABEL 3: Structura capitalului social

2.1. Bugetul de venituri si cheltuieli - principalul instrument de previziune si urmarire a echilibrului financiar al întreprinderii.



Toate deciziile adoptate la nivelul întreprinderii - tehnice, economice, organizatorice, etc. au drept consecinta afectarea echilibrului financiar existent si fac necesar un nou echilibru, angajând în acest scop modificari în nivelul si structura necesarului de fonduri si a resurselor de finantare a acestora. Realizarea noii calitati ale echilibrului financiar impune fundamentarea pe un plan superior a indicatorilor financiari prin elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli.

Bugetul de venituri si cheltuieli este, deci, programul financiar al întreprinderii cu ajutorul caruia se prevad veniturile, cheltuielile si rezultatele financiare ale activitatii acestuia, fondurile proprii si cele împrumutate, relatiile cu agentii economici, cu salariatii, varsamintele la buget, etc.

Nr. rd.

Exercitiul financiar


Precedent realizat

Curent

Total

(preliminat)

Din care

Trim I

Trim II

Trim III

Trim IV

A








I. Venituri totale din care: (rd.02+rd.08+rd.09)








1. Venituri din exploatare total, din care:








a) subventii pe produse si activitati








b) subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif








c) transferuri








d) prime acordate producatorilor agricoli








e) alte venituri








2. Venituri financiare








3. Venituri exceptionale








II. Cheltuieli totale din care: (rd.11+rd.18+rd.19+rd.20+rd.21+rd.22)








1. Cheltuieli pentru exploatare, total din care:








a) cheltuieli materiale








b) cheltuieli de personal, din care:

CLASIFICAREA BUGETELOR DE VENITURI sI CHELTUIELI




În practica se poate face o clasificarea a bugetelor de venituri si cheltuieli dupa mai multe criterii ca:

1 - conceptia care sta la baza bugetarii veniturilor si cheltuielilor;

2 - obiectivul activitatii bugetare;

3 - perioada pentru care se bugeteaza veniturile si cheltuielile;

4 - dupa sfera de cuprindere a activitatii bugetate;

5 - variatia cheltuielilor si veniturilor bugetate;


T - excedentul (+) sau deficitul (-) de trezorerie;

2.1.3. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO - FINANCIARI



Componenta " Principalii indicatori economico - financiari " cuprinde indicatorii economici si financiari ce permit caracterizarea unitatii economice, permitând utilizatorului multiple modalitati de interventie si actiune pentru a asigura cresterea valorii întreprinderii, limitând la minimum dependenta unitatii si riscul daca se promoveaza si respecta exigentele bugetarii financiare.


Solvabilitatea patrimoniala este considerata buna atunci când rezultatul obtinut depaseste 30 , indicând ponderea surselor proprii în totalul pasivului.


Rata autonomiei financiare ( rata generala a solvabilitatii )


Gradul de   îndatorare: arata limita pâna la care agentul economic este finantat din alte surse decât fondurile proprii.


Rata profitului

Potentialul de dezvoltare crestere


Perioada de recuperare a creantelor


Perioada de rambursare a datoriilor


Rotatia stocurilor


16) Productivitatea muncii


17) Ponderea salariilor în costuri


de acestea, managerii, administratorii, directorii economici si orice alte persoane cu obligatii în gestionarea patrimoniului se fac responsabile pentru aplicarea corecta a acestor norme metodologice.

Elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli de catre fiecare entitate patrimoniala se impune ca o necesitate fireasca pentru fixarea obiectivelor imediate si de perspectiva ale unitatii, iar organizarea contabilitatii de gestiune, a cheltuielilor si veniturilor corelate cu prevederile bugetului permite compararea permanenta a marimii indicatorilor programati cu cei efectivi, amplificând rolul informatiilor contabile în procesul conducerii activitatii.


2.2. PROCESUL DE BUGETARE - PREMISELE PROCESULUI DE BUGETARE


Existenta, dezvoltarea si adaptarea la mediu a unui entitati economice genereaza o retea complexa de fluxuri financiare care o definesc în ansamblul general al economiei financiare atât la nivel microeconomic cât si la nivel macroeconomic, national si international.

Dezvoltarea unei firme trebuie sa se bazeze pe cunoasterea propriilor capacitati, puncte slabe si puncte forte dar si a mediului exterior macroeconomic.

Din toate aceste rezulta ca este absolut necesara elaborarea unei politici adecvate cu scopul de a asigura nu numai mentinerea firmei la un anumit nivel cât si pentru dezvoltarea acesteia în concordanta cu mediul economic în care exista si cu tendintele acestuia.

Pentru ca aceasta politica sa fie cât mai exacta si cât mai utila organelor   executive ale agentului economic ea trebuie sa îsi fixeze cu precizie obiectivele financiare de atins si sa dimensioneze nevoile de capital ce pot fi utilizate în conditii de rentabilitate în mod cât mai exact. De asemenea o astfel de politica trebuie sa fie orientata si spre viitor si sa încerce sa

prevada posibilitatile optime de finantare în functie de costurile existente pe pietele de materii prime, capital si produse finite pe care actioneaza societatea.

Pentru asigurarea unui echilibru dinamic atât pe termen scurt cât si pe termen lung al societatii conducerea este obligata sa acorde o atentie deosebita modului în care sunt programate si se desfasoara toate procesele financiare :

Evaluarea nevoilor de capital

Gasirea posibilitatilor de finantare

Organizarea folosirii capitalului atras în modul cel mai eficient posibil.

În conditiile unei economii de piata concurentiale, activitatea firmelor trebuie sa se desfasoare profitabil conform unei relatii de echilibru între venituri si cheltuieli. Pentru a desfasura o activitate rentabila conducerile oricarei unitati economice trebuie sa-si preconizeze cheltuielile, încasarile si platile pentru o anumita perioada de timp.

Reprezentând un instrument principal al previziunii financiare a unitatilor economice, elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli a devenit unul dintre obiectivele contabilitatii de gestiune, fapt reglementat prin Regulamentul de aplicare a legii Contabilitatii nr. 82 din 1991, republicata. În acest sens bugetul de venituri si cheltuieli se întocmeste pe feluri de activitati, iar controlul executiei bugetare se realizeaza în scopul cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor fundamentarii deciziilor privind gestiunea unitatii patrimoniale.

Planificarea finantelor unei societati comerciale se realizeaza prin intermediul bugetului activitatii firmei. Aceasta este un plan operational, pe un anumit orizont de timp, de regula un an, ce cuprinde previzionarea veniturilor si cheltuielilor unei firme, nevoile suplimentare de capital si modalitatea de finantare a acestora precum si principalii indicatori care caracterizeaza eficienta sperata.

Procesul de bugetare presupune alegerea obiectivelor concrete ale activitatilor viitoare ale firmei precum si precizarea politicilor , programelor si procedurilor menite sa asigure conditiile necesare pentru atingerea acestor obiective.

Scopul de baza al procesului de bugetare este acela de a asigura ca resursele financiare de care dispune firme sunt utilizate în mod eficient fie ca este vorba despre surse atrase de catre

societate pentru finantarea activitatii proprii, fie ca este vorba de fluxuri excedentare de capital rezultate din activitatea anterioara care sunt plasate ca investitii ale unitatii.

"La baza bugetarii financiare anuale sta o strategie privind dezvoltarea firmei într-un interval de timp previzibil cu o acceptabila probabilitate de realizare. Vârful de lance a acestei strategii îl reprezinta studiile de marketing care pot releva dimensiunile posibile ale pietei viitoare precum si felia de piata pe care ar putea conta firma."*


CARACTERISTICILE PROCESULUI DE BUGETARE


Procesul de bugetare prezinta urmatoarele caracteristici:

2.2.2. PRINCIPIILE PROCESULUI DE BUGETARE


ISTORICUL BUGETĂRII ÎN ROMÂNIA


CAPITOLUL 3: ÎNTOCMIREA BUGETELOR DE VENITURI sI CHELTUIELI LA S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs

PROGRAMAREA VENITURILOR PE ANUL 2007 LA S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs



3.1.1. PROGRAMAREA CIFREI DE AFACERI PRIN METODA PRAGULUI DE RENTABILITATE



P1 = AT1 × rc 1


 




Unde:


P 1 este profitul dorit pentru anul urmator;

AT 1 activele totale în anul urmator;

rc 1 rata rentabilitatii economice tinta pentru anul urmator



P1 = 4.636.700× 5.2% = 243.500 lei


Din calculele specialistilor din cadrul rezulta ca pentru a acoperi cresterea cererii în aczul celor 2 categorii de produse pe baza de cauciuc respectiv anvelope si camere va fi nevoie de o crestere a cheltuielilor fixe cu 155.000 lei


Astfel: CF 1 = 2.105.000 + 155.000 = 2.260.000 lei

Cifra de afaceri previzionata pentru anul urmator se obtine dupa formule:


CA1 = (CF1 +P1) / (1-CV0/CA0)


 




unde:


CA1 = cifra de afaceri cautata pentru anul urmator capabila sa asigure profitul dorit

CF1= cheltuieli fixe prevazute pentru anul urmator

P1 = profitul dorit în anul urmator

CV0 = cheltuieli variabile totale din anul anterior

CA0 = cifra de afaceri realizata în anul anterior


CA1 = (2.260.000+243.000) / (1-4.878.000 / 7.165.000) = 7.853.000   lei


Aceasta cifra de afaceri este corespunzatoare pentru atingerea profitului dorit si poate fi acoperita în totalitate cu contracte, având în vedere ca pâna -în prezent aproape 70% din productia de camere si anvelope îsi are asigurata desfacerea.


În tabelul 6 este prezentata structura programata a cifrei de afaceri pe sortimente de produse pentru anul 2007.





TABEL 6: Structura cifrei de afaceri pe sortimente de produse în anul 2007


Sortiment

Bucati

Lei

Anvelope



Camere



Altele



Total




Sursa: cercetare proprie












GRAFIC 4. Structura cifrei de afaceri în 2007



Folosirea acestei metode pentru determinarea sumei globale a cifrei de afaceri permite si calcularea punctului mort, adica acea valoare a cifrei de afaceri sub care societatea ludusana ar înregistra pierdere. Aceasta valoare se calculeaza dupa urmatoarea formula:

CA1o = CF1 / (1-CV0 / CA0)

 






unde:


CA1o - cifra de afaceri cautata pentru anul urmator capabila sa asigure profitul 0;

CF1 - cheltuieli fixe prevazute pentru anul urmator

CV0 - cheltuieli variabile totale din anul anterior

CA0 - cifra de afaceri realizata în anul anterior


CA1o = 2.260.000 / (1-4.878.000 / 7.165.000) = 7.084.000 lei


Cifra de afaceri cuprinsa în bugetul aprobat de adunarea generala a actionarilor a S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs este superioara celei gasite prin calcularea punctului mort.

Cu toate ca profitul prognozat prin intermediul bugetului de venituri si cheltuieli este de doar 243.000 lei aceasta poate permite supravietuirea societatii si asigurarea unui minim de investitii din surse de finantare proprii.


Veniturile financiare au fost evaluate la doar 7.000 de lei pe baza veniturilor anticipate din diferentele de curs valutar aferente productiei livrata la export si din veniturile din dividentele ce îi vor reveni firmei ca urmare a rezultatelor din anul trecut înregistrate de catre reprezentantele la care S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs detine actiuni sau parti sociale.

Veniturile exceptionale au fost previzionate în mod prudent la 0 întrucât pentru anul 2007 nu se prevad venituri din operatiuni de capital, vânzari de active imobilizate s.a.m.d.


Ca o însumare veniturile totale ale S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs pentru anul 2007 sunt evaluate la 7.860.000 lei.




TABEL 7: Bugetul de venituri pe anul 2007


Nr. crt.

Indicatori

Nr.

rd.

Realizat 2006

An curent - 2007

Total

Din care

Trim. I

Trim. II

Trim. III

Trim. IV


3.2. PROGRAMAREA CHELTUIELILOR PE ANUL 2007 LA S.C. "ROMVELO" LUDUs S.A.


3.2.1. CHELUIELILE PENTRU EXPLOATARE LA S.C."ROMVELO" S.A. LUDUs ÎN ANUL 2007


Evaluarea cheltuielilor aferente veniturilor din exploatare este un proces complex care trebuie efectuat în concordanta cu evaluarea variantelor cifrei de afaceri.

O parte a cheltuielilor din exploatare, în speta cele directe, ca de exemplu cale materiale sau cele cu manopera directa, pot fi repartizate direct pe produse.

În schimb celelalte cheltuieli, denumite indirecte nu pot fi repartizate în mod direct asupra tipurilor individuale de produse obtinute în cadrul întreprinderii. Asemenea cheltuieli sunt foarte variate si cuprind de la manopera indirecta pâna la cheltuielile cu serviciile prestate de terti, administrarea generala a întreprinderii, sau Know - how cumparat.


Programarea cheltuielilor directe


Cp = Cpo×(Cr sal + P) / 100

 




Unde:


Cp - cheltuielile cu personalul

Cr sal - cresterea salariala

P - cresterea procentuala   a numarului de salariati


P = 20 / 243× 100 = 8 (%)

Cp = (20+8) × 4.516.400 = 4.908.500 lei

Restul cheltuielilor cu personalul au fost calculate în conformitate cu legile în vigoare iar defalcarile pe trimestre s-au realizat pe baza programului de productie înaintat de departamentul tehnic.


Programarea cheltuielilor indirecte


Cheltuielile indirecte sunt foarte variate, de la simplele cheltuieli de administrare a sectiilor si departamentelor de productie si coordonare a activitatii firmei pâna la cele de cercetare - dezvoltare sau conducere a activitatii întregii entitati economice.

Pentru activitatea de control si supraveghere a activitatii generale de la nivelul fiecarei unitati de productive se produc cheltuieli materiale si de personal. Ca si alte categorii de cheltuieli acestea trebuie minimizate fapt care se poate realiza doar prin reorganizarea întregului proces de realizare a produsului final.

Activitatile specializate ce gestiunea calitatii, serviciul tehnic sau cel de marketing sunt consumatoare de resurse materiale, financiare si umane care trebuie evidentiate în bugete proprii de tipuri de cheltuieli. Acestea trebuie colectate în final si adunate în cadrul diferitelor tipuri de cheltuieli la nivelul firmei.

De asemenea pe baza lor poate fi determinata eficienta activitatilor desfasurate de diferitele departamente ale firmei. Pentru o bugetare cât mai corecta a necesarului de resurse din cadrul acestor departamente este utila fixarea unor obiective precise pentru fiecare departament si precizarea operatiunilor de efectuat pentru atingerea lor. Pornind de la aceste date se poate trece la o dimensionare corecta a necesarului de resurse pentru fiecare compartiment.

Cheltuielile indirecte includ de asemenea cheltuielile cu amortizarea si cu provizioanele.

Cheltuielile cu amortizarea

Amortismentul reprezinta pentru firma în acelasi timp o cheltuiala cât si o sursa de finantare a investitiilor pentru pastrarea sau chiar dezvoltarea unitatii. Valoarea lui influenteaza marimea profitului impozabil, deci veniturile finale realizate de firma. În România pot fi utilizate în conformitate cu prevederile legale 3 regimuri de amortizare:

Regimul liniar

Regimul degresiv

Regimul accelerat

În timp ce amortizarea liniara se produce prin trecerea pe cheltuieli a unor sume fixe, lunar pe toata durata normala de utilizare a mijlocului fix în celelalte 2 variante valoarea mijlocului fix este amortizata mai rapid.

În cazul amortizarii degresive cotele de amortizare sunt multiplicate cu un factor cuprins între 1,5 si 2,5, iar în cazul amortizarii accelerate în primul an sunt incluse pe cheltuieli în primul an de functionare 50 de procente din valoarea de intrare a mijlocului fix iar în anii urmatori valoarea ramasa este amortizata liniar.

Potrivit legislatiei românesti regimul amortizarii accelerate poate fi aprobat numai de catre Ministerul Finantelor la propunerea adunarii generale a actionarilor în care scop sa se solicite o documentatie de fundamentare. Aceasta trebuie sa cuprinda datele de prezentare ale firmei solicitante, indicatorii de eficienta economica si trebuie sa întruneasca un punctaj pentru fiecare indicator în parte.

Calcularea amortismentului de catre o firma se poate efectua utilizând una din urmatoarele 2 metode:

Metoda analitica

Metoda globala

Metoda analitica este utilizata în special de firmele noi sau cele care prevad o crestere substantiala a fondurilor fixe. În acest scop, întreaga masa a fondurilor fixe se ordoneaza pe grupe în functie de câte durate de amortizare distincte exista, adica cote de amortizare diferite si pentru fiecare se calculeaza amortismentul anual aferent.

Amortismentul total anual pe firma se stabileste prin însumarea amortismentelor anuale ale tuturor categoriilor de mijloace fixe.

La firmele vechi la care cresterile de fonduri fixe sunt relativ modeste nedeterminând   modificari de structura pentru anul urmator programarea amortismentului anual se face mai simplu prin metoda globala. Aceasta este si cazul S.C. "ROMVELO" S.A. Ludus.

Pentru anul anterior se determina o cota medie de amortizare ca raport între suma întregului amortisment al firmei si masa fondurilor fixe existente.

Valoarea totala a fondurilor fixe prevazute a fi în functiune în anul de calcul se înmultesc cu cota medie anuala de amortizare din anul anterior.

Pentru aceasta se folosesc urmatoarele formule.

a = Ao / Vro


 





3.2.2. CHELTUIELILE FINANCIARE LA S.C. "ROMVELO" S.A. LUDUs ÎN ANUL 2007


Cheltuielile financiare cuprinse în cadrul Bugetului de Venituri si Cheltuieli sunt doar acele cheltuieli care sunt previzibile, deci care se pot previziona. Ele nu includ si pierderile

3.2.3. CHELTUIELILE EXCEPŢIONALE LA S.C. "ROMVELO" S.A. Ludus ÎN ANUL 2007


Cheltuielile exceptionale sunt acele cheltuieli care survin în afara desfasurarii activitatii curente unei entitati economice.

În cadrul Bugetului de Venituri si Cheltuieli pot fi cuprinse doar acele cheltuieli care sunt certe:

Acestea pot fi grupate:

Amenzi si penabilitati datorate în viitor pentru fapte petrecute în trecut. Pentru a putea fi prevazuta în Bugetului de Venituri si Cheltuieli acestea trebuie sa aiba la baza un act final al unei autoritati de stat care obliga firma la plata amenzii sau penalitati si aceste sume sa nu fie imputabile unui angajat.

Donatii si subventii ce se vor acorda în viitor, suplimentar fata de valorile care pot fi deduse în mod legal. În acest caz pentru a fi incluse în Bugetului de Venituri si Cheltuieli trebuie întocmita o documentatie amanuntita prin care sa se elimine orice posibilitate de evaziune fiscala.

Pierderile provenite de la debitorii declarati îndoielnici de catre instanta


Fata de anul 2006 cheltuielile exceptionale au crescut de mai bine de 2 ori. Principala cauza a acestei cresteri o reprezinta cresterea penalitatilor pentru datoriile istorice fata de bugetul de stat si fata de bugetul asigurarilor sociale de stat.

Pentru anul 2007 au fost prevazute cheltuieli în acest sens în valoare de 113.800 de lei .Repartizarea acestora pe trimestre s-a facut în felul urmator:


Trimestrul I - 0 lei

Trimestrul II - 103.800 de lei

Trimestrul III- 10000 de lei

Trimestrul IV - 0 lei

Pentru primul trimestru al anului 2007 nu au fost prevazute varsaminte în contul acestor datorii deoarece cererea foarte scazuta din lunile decembrie - ianuarie se repercuteaza negativ asupra încasarilor firmei pe întreaga durata a acestei perioade.

Pentru trimestrul I este prevazuta chiar o pierdere de 73.100 de lei.

Sarcina maxima cade pe seama trimestrului Ii în care este disponibilizat în acest scop peste 100.000 de lei. Nu a fost împartita aceasta sarcina si pe celelalte trimestre în mod egal pentru a scapa cât mai repede posibil de aceasta problema si a reduce penalitatile aferente.

Astfel ramâne pentru trimestrul III doar 10.000 de lei care pot fi acoperiti usor din profiturile perioadei respective.



TABEL 8: Bugetul de cheltuieli pe anul 2007





Rezultatul brut al exercitiului financiar 2007 prevazut în bugetul de venituri si cheltuieli este de 389.700 lei repartizat dupa cum urmeaza:


Trimestrul I - 73.100 de lei

Trimestrul II - 108.400 de lei

Trimestrul III- 140.200 de lei

Trimestrul IV - 68.000 de lei


CAPITOLUL 4: CONCLUZII sI PROPUNERI



Piata pe care activeaza S.C."ROMVELO" S.A. Ludus este într-o continua scadere la nivel local si international. Productia de camere auto care este în una din principalele ramuri aducatoare de profit continua scaderea atât la nivel local cât mai ales la nivel international.

Tot mai multi constructori de automobile trec la echiparea produselor lor cu anvelope fara camera.

Productia S.C."ROMVELO" S.A. Ludus se adreseaza în acest moment doar masinilor de productie interna cu vechime de peste 5 ani care au fost echipate din constructie cu astfel de anvelope.

Consideram ca singurele directii în care se întrevad cresteri substantiale ale cererii sunt cea a anvelopelor si camerelor moto si velo.

si în aceste domenii cererea provine de pe piata Comunitatii Europene unde principala problema de patrundere o reprezinta calitatea produselor oferita la export.

În acest sens ar trebui intensificata prospectarea pietei europene.

Din analiza datelor de la " S.C. ROMVELO S.A." Ludus, în ultimii ani s-a observat o reîntoarcere   a transportului velo în Europa occidentala atât sub presiunea organizatiilor neguvernamentale ecologiste cât si ca urmare a aparitiei Mountain bike - urilor ca mijloc de transport si de recreere în acelasi timp.

Pentru aceasta piata S.C."ROMVELO" S.A. Ludus ar trebui sa vina cu un set nou de produse sau sa-si adapteze produsele existente.

În opinia noastra, pentru transportul velo urban produsele clasice sunt corespunzatoare dar în ceea ce priveste Mountain bike - urile trebuie sa vina mereu cu produse noi atât din punct de vedere calitativ cât si din punctul de vedere al designului.

În domeniul moto produsele firmei ar putea avea o potentiala piata de desfacere în tari precum Germania, Austria, Italia, Elvetia, Franta sau Anglia unde motocrosul si motociclismul tip enduro sunt sporturi aproape de masa.

Problema este gasirea niselor pe aceste piete dar si a canalelor de distribuire a acestor produse. Patrunderea pe aceste piete necesita certificarea produselor la standardele europene în domeniu dar ar permite cresterea substantiala a profitului atât pe termen scurt cât si pe termen lung.

În ceea ce priveste nivelul costurilor acestea s-ar putea reduce atât prin renegocierea preturilor de achizitionare a materiilor prime si a materialelor cât si prin reducerea consumului si a pierderilor din cadrul sistemului de productie.

Unitatea detine masini si utilaje tehnologice care îi permit sa execute repere si produse diverse din lemn, mase plastice, caiciuc si metale dar nivelul dotarilor tehnologice este din perioada anilor 1960-1975 iar unele utilaje au mai mult de 40 de ani vechime în exploatare.

Punctul nostru de vedere cu privire la nivelul tehnologic existent costurile de fabricatie ale produselor S.C."ROMVELO" S.A. Ludus sunt superioare celor din import în special cele provenind din Comunitatea Europeana ba chiar si cele din China. Produsele au consumuri energetice si de manopera ridicate, pierderile tehnologice sunt mai mari iar calitatea este fluctuanta, fiind influentata de competenta factorului uman.

O posibila solutie este retehnologizarea unitatii dar în acest moment lipsesc sursele de finantare.

Problema din punct de vedere financiar porneste de la nivelul redus al rentabilitatii economice.

Pentru anul în curs este prevazuta o rentabilitate economica de doar 4,5% ca raport dintre profitul brut si valoarea totala a activelor sau de 10,2% ca raport dintre profitul brut si capitalul permanent.

Aceste valori nu sunt satisfacatoare atât timp cât dobânda bancara în acest an s-a situat pâna în prezent la peste 22% astfel încât pentru orice investitor este mai rentabil un plasament bancar.

Conform Ordinului Ministerului Finantelor nr. 616 din 28 martie 2000 - pentru aplicarea Normelor Metodologice referitoare la întocmirea Bugetului de Venituri si Cheltuieli de catre Regiile autonome si societatile comerciale publicat în Monitorul Oficial al României partea 1 nr.

7 din 2000 ar fi trebuit sa se înfiinteze în cadrul fiecarei Directii Generale a Finantelor Publice judetene un birou de avizare a bugetelor agentilor economici.

Cu toate ca actul normativ sus amintit prevede obligativitatea întocmirii bugetului anual de venituri si cheltuieli pentru orice agent economic nu prevede organele de control care sa verifice întocmirea si corectitudinea acestuia.

De asemenea datele din bugetele agentilor economici nu sunt centralizate si astfel informatiile cuprinse în ele nu pot fi utilizate la nivel national pentru programarea cât mai corecta a veniturilor statului.

În acest moment nu toti agentii economici întocmesc bugetele de venituri si cheltuieli iar cei care întocmesc le utilizeaza doar în interiorul societatii.

Presiuni pentru întocmirea de astfel de documente de previziune pot veni din partea actionarilor care doresc sa cunoasca modul în care conducerile întreprinderilor în care au investit vad dezvoltarea în anul urmator a firmei sau din partea organismelor de reglementare a pietelor de capital din România.

În cazul S.C."ROMVELO" S.A. Ludus acestia sunt cei 2 factori care duc la întocmirea cât mai corecta a Bugetului de Venituri si Cheltuieli anual.

Inflatia este un fenomen complex generat de acuze multiple si care a afectat si afecteaza în continuare economia României. În esenta inflatia este caracterizata prin procesul cresterii continue a preturilor într-o anumita perioada de timp. Existenta unui mediu inflationist distorsioneaza deciziile implicate atât în elaborarea câr si în realizarea bugetelor.

De aceea în etapa de elaborare a bugetelor este necesar ca evaluarea veniturilor si a cheltuielilor sa se faca luându-se în considerare indicii de preturi prognozati pentru domeniul în care activeaza întreprinderea respectiva.

În lipsa acestor indicii se poate opera cu indicele mediu al inflatiei estimat pentru perioada considerata.

Totusi nu se recomanda o aplicare mecanica a unui asemenea indice la venituri si cheltuieli deoarece:

se pot prognoza venituri care nu se vor realiza ca urmare a unor preturi de vânzare necompetitive, atât datorita cererii solvabile cât si posibilei concurente.




costurile directe sunt mai sensibile la inflatie fata de cele indirecte. Costurile directe cresc înainte ca majorarea preturilor de vânzare sa fie posibila fapt ce poate conduce la scaderea disponibilului si implicit a profitului asteptat.

În cazul S.C."ROMVELO" S.A. Ludus dimensionarea cheltuielilor si a ceviturilor se face doar partial în functie de valoarea contractelor pe care le-a încheiat societatea.

Doar activitatea din primele 2 trimestre este evaluata în acest fel restul fiind prognozat pe baza evolutiei din anul anterior.

În ceea ce priveste cheltuielile acestea rezulta din consumurile specifice ale unitatii ceea ce permite o buna calculatie a costurilor.

Totusi departamentul contabilitate aplica în mod prea simplu si direct indicele de inflatie fara a încerca sa detalieze influenta acestuia asupra costului final al productiei.



















AUTORITATEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE   ANEXA 1

CENTRALE SAU LOCALE.......... ..... ...... ...................

Agentul economic.......... ..... ...... .......... ..... ...... ......

Sediul adresa.......... ..... ...... .......... ..... ...... ............

Codul fiscal.......... ..... ...... .......... ..... ...... ................



BUGETUL ACTIVITĂŢII GENERALE





Indicatori


Nr. rând

Preliminat

realizat

în anul precedent

Prevederile anului curent

Total

din care:

Trimestrul


I


II


III


IV

I. VENITURI TOTALE

din care:

( rd. 02 + rd. 12 + rd. 13 )










. Venituri din exploatare

din care:








a) Venituri din activitatea de baza








b) Venituri din alte activitati








c) Venituri din surse bugetare

din care:








- subventii pentru produse si activitati








- subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si de tarif








- transferuri








- prime acordate de la bugetul de stat








- alte sume primite de la bugetul de stat








d) Venituri din fonduri speciale








Venituri financiare








Venituri exceptionale









II. CHELTUIELI TOTALE

din care:

( rd. 15 + rd. 33 + rd. 34 )
















. Cheltuieli pentru exploatare - total

din care:








a) Cheltuieli materiale








b) Cheltuieli cu personalul

din care:








- salarii brute








- contributie la asigurarile sociale de stat








- ajutor de somaj








- contributie la asigurari sociale, conform legii 145








- alte cheltuieli cu personalul








c) Cheltuieli de exploatare privind amortizarea si provizioanele








d) Cheltuieli prevazute de legea bugetului de stat,

din care:








- transferuri sau subventii








e) Cheltuieli de protocol








f) Cheltuieli de reclama si publicitate








g) Cheltuieli cu sponsorizarea








h) Tichete de masa








i) Alte cheltuieli

din care:








- taxe pentru activitatea de exploatare a resurselor universale








- redeventa din concesionarea bunurilor publice








Cheltuieli financiare








Cheltuieli exceptionale








III. REZULTATUL BRUT- PROFIT PIERDERE








IV. FOND DE REZERVĂ








V. ALTE CHELTUIELI DEDUCTIBILE STABILITE POTRIVIT LEGII








VI. ACOPERIREA PIERDERILOR DIN ANII PRECEDENŢI








VII. IMPOZIT PE PROFIT








VIII. PROFITUL DE REPARTIZAT,

din care:








. Fondul de participare a salariatilor la profit

din care:








- cota managerului la regii autonome








. Varsaminte la buget din profitul net al regiilor autonome si al institutelor nationale de cercetare dezvoltare








Surse proprii din finantare,

din care:








- cota de participare la profit a administratorilor








. Alte repartizari prevazute de lege

din care:








- cota managerului la societatile comerciale








- dividende cuvenite statului








- dividende cuvenite altor actionari








IX. SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR

din care:








. Surse proprii








. Alocatii de la buget








. Credite bancare:








- interne








- externe








. Alte surse








X. CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

din care:








. Investitii, inclusiv investitii în curs la finele anului








. Rambursari de rate aferente creditelor pentru investitii:








- interne








- externe








XI. REZERVE

din care:








Rezerve legale








Rezerve statutare








Alte rezerve











AUTORITATEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE   ANEXA 2

CENTRALE SAU LOCALE.......... ..... ...... .....................

Agentul economic.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......

Sediul adresa.......... ..... ...... .......... ..... ...... .............

Codul fiscal.......... ..... ...... .......... ..... ...... .................



BUGETUL ACTIVITĂŢII DE TRZORERIE





Explicatii

Nr. rând

Anul precedent

Corelatii cu bilantul contabil

Total an curent

din care

Previziuni

Trimestrul


I


II


III


IV












Cifra de afaceri










Productia stocata










Productia imobilizata










Subventii de exploatare










Alte venituri din exploatare si provizioane










Total venituri din exploatare










Cheltuieli privind marfurile, materiile prime si materialele consumabile










Energie, combustibil










Salarii directe










Alte cheltuieli directe










Total cheltuieli variabile











Marja bruta ( venit din exploatare - cheltuieli variabile )










Cheltuieli fixe cu forta de munca










Impozite, taxe si varsaminte asimilate










Amortizari si provizioane










Alte cheltuieli fixe










Total cheltuieli fixe










Rezultatul din exploatare ( +










Venituri financiare










Cheltuieli financiare










Rezultatul financiar ( +










Venituri exceptionale










Cheltuieli exceptionale










Rezultatul exceptional










Rezultatul brut al exercitiului










Impozit pe profit










Rezultatul net al exercitiului










Flux de numerar










Profit sau pierdere










Amortizare inclusa în costuri










Variatia stocurilor










Variatia creantelor










Variatia furnizorilor si clientilor creditori










Variatia altor elemente de activ










Variatia altor pasive










Flux de numerar din activitatea de exploatare










Sume din vânzarea activelor si mijloacelor fixe










Achizitii de imobilizari corporale










Cheltuieli pentru imobilizari corporale si necorporale executate în regie proprie










Flux de numerar din activitatea de investitii










Variatia împrumuturilor , din care:










- credite pe termen scurt de primit










- restituiri de credite pe termen scurt










- credite pe termen mediu si lung de primit










- restituiri de credite pe termen mediu si lung











Subventii primite pentru investitii










Dividende de platit










Flux de numerar din activitatea financiara










Disponibilitati banesti la începutul perioadei










Flux de numerar net










Disponibilitati banesti la sfârsitul perioadei































AUTORITATEA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ANEXA 3

CENTRALE SAU LOCALE.......... ..... ...... ..................

Agentul economic.......... ..... ...... .......... ..... ...... .....

Sediul adresa.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...........

Codul fiscal.......... ..... ...... .......... ..... ...... ................



ÎMPRUMUT GARANTAT DE STAT




Exercitiul financiar


Specificatie

Nr. rând

Realizat în anul precedent

Preliminari

an curent

total

din care:

Trim.

I

Trim.

II

Trim.

III

Trim.

IV

A








Soldul împrumutului

la începutul perioadei








Intrari din împrumuturi








Plati aferente împrumuturilor

( rd. 5 + rd. 7 )








din care:

- plati restante

( rd. 6 + rd. 8 )








Rambursari de capital








din care:

- plati restante








Dobânzi, comisioane, spete bancare








din care:

- plati restante








Soldul împrumutului la sfârsitul perioadei

( rd. 1 + rd. 2 - rd. 5 )




































6. RUS, IOAN - " Contabilitate de gestiune" Ed. Dimitrie Cantemir Târgu- Mures 2002

- " Ordinul Ministerului Finantelor nr. 616 din 28

martie 2000 - preambul"

- " Ordinul Ministerului Finantelor nr. 616 din 28

martie 2000 - pentru aplicarea Normelor Metodologice referitoare la întocmirea Bugetului

de Venituri si Cheltuieli de catre Regiile Autonome

si societatile comerciale, publicat în Monitorul

Oficial al României partea 1 nr. 7 din 2000"

- " Legea 82 1991, Legea Contabilitatii modificata

prin O. G. 61



Document Info


Accesari: 2710
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )