LUCRARE - Bugetul municipiului Resita Constituire si alocare pe destinatii

UNIVERSITATEA DE VEST TIMIsOARA

FACULTATEA DE sTIINŢE ECONOMICE

LUCRARE DE DIZERTATIE

Timisoara

UNIVERSITATEA DE VEST TIMIsOARA

FACULTATEA DE sTIINŢE ECONOMICE

LUCRARE DE DIZERTATIE

Bugetul municipiului Resita

Constituire si alocare pe destinatii

Timisoara

CUPRINS

CAPITOLUL I

Bugetele locale - componenta de bazĂ a sistemului bugetar

Realizarea arhitecturii politice si administrative a unui stat compus dintr-o multitudine de comunitati locale, conduce inevitabil la probleme legate de separarea puterilor între diferitele structuri administrative si alocarea responsabilitatilor între diverse nivele de guvernare. Astfel, întrucât administratia locala în statele democratice este fondata pe autonomie locala si descentralizare financiara, problematica administrarii si finantarii comunitatilor locale se impune ca una de o deosebita importanta.

Definirea si caracteristicile autonomiei locale

[3], fara a exclude posibilitatea de a recurge la adunari cetatenesti, referendum sau orice alta forma de participare directa a cetatenilor.

sisteme de autonomie completa, care se refera la libertatea deplina a comunitatilor locale în administrarea activitatilor, fara nici un control din partea autoritatilor centrale;

sisteme de autonomie limitata, unde comunitatile locale rezolva principalele probleme care sunt supuse unui control din partea autoritati centrale;

tutela, comunitatile locale întreprind doar actiuni de mica importanta, iar problemele locale sunt rezolvate de catre autoritatea centrala.

[6] i-a fost acordata o autonomie crescuta administratiei publice locale. Legea a acordat o serie de drepturi administratiei publice locale, cum ar fi:

[13], iar ordonatorii secundari sunt sefii institutiilor subordonate ordonatorilor principali.

în perioada 2002-2007

Respectarea principiilor autonomiei locale ar presupune descentralizarea serviciilor publice, eligibilitatea autoritatilor administratiei publice locale, legalitatea si consultarea cetatenilor în solutionarea problemelor locale de interes deosebit. Toate acestea sunt prevazute si în Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 la art. 1, alin. 1, conform caruia unitatile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse proprii pe care autoritatile administratiei publice locale le gestioneaza, potrivit atributiilor ce le revin în conditiile legii. Aceste resurse financiare ar trebui sa fie proportionale cu competentele si cu responsabilitatile ce revin autoritatilor administratiei publice locale.

Datorita implicarii tot mai accentuate a autoritatilor publice în viata economico-sociala, cheltuielile publice sunt caracterizate printr-un volum ridicat, ritm accelerat de crestere si importante modificari structurale. Factorii care influenteaza aceasta evolutie a cheltuielilor publice sunt:

2.6. Clasificarea cheltuielior publice dupa criteriul economic

2.7 Clasificarea cheltuielilor publice dupa criteriul functional

2.7.1. Cheltuielile cu servicii publice generale

2.7.3. Cheltuieli privind actiunile economice

2.7.4. Cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape

2.8. Evolutia structurala a cheltuielilor publice ale comunitatilor locale în România în perioada 2002-2006

Este de precizat ca municipiul Resita beneficiaza si de resurse naturale regenerabile, cum ar fi:

Clasificatia bugetara ce se utilizeaza pentru ordonarea veniturilor bugetelor locale este urmatoarea:

I. VENITURI CURENTE

Tabel 3.1. Evolutia veniturilor bugetului municipiului Resita în perioada 2003-2007

- RON-

Dup cum se poate observa si din reprezentarea grafica de mai jos, desi veniturile totale nominale au înregistrat o crestere continua pe parcursul perioadei analizate (de 1,97 ori), veniturile totale reale sunt în scadere, de la valoarea de 71.472.982,2 RON, în anul 2003, la 56.184.158,0 RON, în anul 2006. Dupa aceasta scadere cu 21,39%, veniturile totale reale înregistreaza o usoara crestere, la 62.051.958 RON, în anul 2007 (cu 10,44% fata de anul 2006).

Figura 3.1. Evolutia veniturilor nominale si reale ale bugetului municipiului Resita 2003-2007

În ceea ce priveste structura veniturilor bugetului municipiului Resita, aceasta este dominata de prelevarile de la bugetul de stat, dupa cum se poate observa si din tabelul de mai jos:

Tabel nr. 3.2. Evolutia structurii veniturilor bugetului municipiului Resita 2003-2007

În fiecare an al perioadei supusa analizei, în proportie de peste 90%, resursele financiare ale bugetului municipiului Resita provin din prelevari de la bugetul de stat si din venituri curente.

Prelevarile de la bugetul de stat se mentin în fiecare an la valori de peste 70%, asigurând în jur de trei patrimi din totalul veniturilor bugetare.

Veniturile curente asigura peste 20% din fondurile colectate la bugetul local. Este de precizat si faptul ca importanta relativa a veniturilor curente este în crestere, acestea reprezentând 20,28% din totalul veniturilor bugetului local în anul 2003, pentru a ajunge la o pondere de 25,95%, în anul 2007.

Ponderea mai scazuta în totalul veniturilor bugetului local a veniturilor curente fata de cea a prelevarilor de la bugetul de stat exprima în mod elocvent dependenta financiara a autoritatilor publice locale resitene de autoritatile publice de la nivel central. Este de remarcat faptul ca ponderea prelevarilor de la bugetul de stat este peste trei ori mai mare decât a veniturilor curente!

În cadrul veniturilor curente, cele mai importante sunt veniturile fiscale, a caror contributie la asigurarea resurselor financiare ale bugetului local creste de la 14,22%, în anul 2003, la 17,96%, în anul 2007. Veniturile nefiscalesunt de asemenea în crestere, de la o pondere în totalul veniturilor bugetului local de 6,06%, în anul 2003, la o pondere de 7,99%, în anul 2007.

Veniturile din capital au o pondere neînsemnata în cadrul veniturilor totale si o evolutie oscilanta, de la 0,30%, în anul 2003, la 0,58%, în anul 2007. Valoarea minima a ponderii acestor venituri în total s-a înregistrat în anul 2005 (0,28%), iar cea maxima, în anul 2006 (0,70%).

Greutatea specifica a veniturilor cu destinatie speciala, este de asemenea, într-o continua scadere, pe parcursul perioadei supuse analizei, de la 1,35%, în anul 2003, la 0,03%, în anul 2007.

Subventiile de la bugetul de stat au avut o pondere semnificativa, de 5,98%, doar în anul 2003, când s-au primit 18. 865.596 mii lei pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap. În anii urmatori, nivelul subventiilor primite de la bugetul de stat a fost unul extrem de scazul, ponderea acestora în totalul veniturilor bugetului local fiind una nesemnificativa, de sub 1%.

De mentionat este si faptul ca, în anul 2005, împrumuturile au reprezentat 1,27% din totalul veniturilor bugetului local. Împrumutul angajat a avut o valoare de 5.525.000 mii lei, iar destinatia sa a fost de a completa finantarea publica pentru proiectul ISPA "Alimentarea cu apa, canalizare si epurare ape uzate" ce este în curs de implemntare si în prezent.

3.2.2. Analiza evolutiei si structurii veniturilor fiscale mobilizate la bugetul local

Veniturile fiscale colectate la nivelul unui buget local se pot clasifica în:

La fel ca si la nivel central, impozitele si taxele directe reprezinta partea cea mai importanta a veniturilor fiscale, ca parte constitutiva a veniturilor bugetare. Impozitele directe trebuie sa depaseasca impozitele indirecte în volum, semn al unei directionari normale a fiscalitatii si al asezarii sale în coordonatele firesti ale unei economii dinamice si ale unei descentralizari administrative si financiare reale.

Structura veniturilor fiscale pecepute de la persoanele fizice si juridice la nivelul municipiului Resita este prezentata sintetic în tabelul urmator:

Tabel nr. 3.3. Evolutia veniturilor fiscale ale bugetului municipiului Resita 2003-2007 [RON]

Desi luînd în considerare doar valorile nominale ale veniturilor fiscale, putem afirma ca acestea au înregistrat o crestere continua în perioada de analiza, evolutia valorii reale a acestora a fost una oscilanta., dupa cum se poate observa si din figura urmatoare.

Figura nr. 3.2. Evolutia veniturilor fiscale ale bugetului municipiului Resita 2003-2007

Figura nr. 3.4. Evolutia structurii impozitelor directe

Cel mai important impozit direct local se dovedeste a fi si în cazul municipiului Resita impozitul pe cladiri. Ponderea acestuia în totalul încasarilor din impozite indirecte depaseste în fiecare an al perioadei supuse analizei 70%. De mentionat este si faptul ca, în anul 2003, impozitul pe cladiri încasat de la persoane fizice a devansat încasarile din impozit pe cladiri de la persoanele juridice de 1,17 ori. În anul urmator, 2004, încasarile de la persoanele fizice si cele de la persoanele juridice au fost aproximativ egale. In anii urmatori, persoanele juridice au platit impozit pe cladiri într-o proportie tot mai mare fata de persoanele fizice, ajungându-se ca, în anul 2007, încasarile din impozitul pe cladiri de la persoanele fizice sa reprezinte doar 57% din încasarile din impozitul pe cladiri de la persoanele juridice.

Celelalte impozite directe au evolutii oscilante pe parcursul perioadei supuse analizei.

Impozitul pe teren reprezinta 8,54% din totalul impozitelor directe încasate la bugetul municipiului Resita în anul 2003. Dupa o usoara crestere, urmata de o scadere, atinge un maxim de 13,76% în anul 2006, pentru a înregistra un mic recul în anul 2007, ajungând la o greutate specifica de 13,20%. De mentionat este faptul ca persoanele juridice sunt principaluli contribuabili în cazul impozitului pe teren, încasarile provenind de la acestea devansând de celputin doua ori încasarile de la persoanele fizice, în fiecare an al perioadei de analiza.

Taxa pe teren are ponderi semnificative în totalul impozitelor directe doar în anii 2003 (4,42%), 2005 (5,13%) si 2007 (7,05%).

Taxa asupra mijloacelor de transport înregistraza ponderi de peste 10% pe parcursul perioadei de analiza, cu exceptia ultimului an, în care se ajunge la o pondere de 8,22%. Desi în primii trei ani ai periodei de analiza principalii contribuabili pentru taxa asupra mijloacelor de transport sunt persoanele juridice, în ultimii doi ani, 2006 si 2007, tendinta de inverseaza, majoritatea încasarilor din aceasta taxa provenind de la persoanele fizice.

Alte încasari din impozite directe au o greutate specifica redusa, situata sub nivelul de 5%.

Încasarile din impozite indirecte la bugetul municipiului Resita au evoluat în perioada de analiza în urmatoarea structura:

Tabelul nr. 3.5. Evolutia structurii impozitelor indirecte

Figura 3.5. Evolutia structurii impozitelor indirecte

În cadrul impozitelor indirecte, taxele de timbru ocupa locul cel mai important. Evolutia ponderii acestora în totalul încasarilor din impozite indirecte a crescut de la 65,37% în anul 2003, la 88,74% în anul 2005, pentru a scadea la 80,07% în anul 2007.

Taxele si tarifele pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare au de asemenea o evolutie oscilanta, greutatea specifica a acestora scazând de la 19,72%, în anul 2003, la 5,77%, în anul 2005, pentru a creste apot la nivelul de 16,51%, în anul 2007.

Impozitul pe spectacole are o importanta relativa foarte redusa în cadrul impozitelor indirecte, ponderea acestora în totalul impozitelor indirecte înregistrând valori cuprinse între 1,44%, în anul 2003 si 0,28%, în anul 2007.

O tendinta de reducere a ponderii în totalul impozitelor indirecte se înregistraza si în cazul altor încasari din impozite indirecte, de la 13,46%, în anul 2003, la 3,14%, în anul 2007.

3.2.3. Analiza evolutiei veniturilor nefiscale mobilizate la bugetul local

Veniturile nefiscale sunt acele venituri mobilizate de la regiile autonome si de la institutiile publice precum si diverse alte venituri, care revin unitatilor administrativ-teritoriale în calitatea acestora de proprietar de capitaluri avansate în procesul reproductiei economice. Aceste venituri mobilizate la nivel local sunt expresia relatiilor financiare dintre administratorii finantelor locale si institutiile publice pe de o parte, respectiv regiile autonome pe de alta parte.

Veniturile nefiscale cuprind:

varsaminte de la institutiile publice, ce au în vedere alte venituri privind circulatia pe drumurile publice, venituri din prestari de servicii si alte venituri de la institutiile publice;

diverse venituri, cum ar fi: venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri, venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, restituiri de fonduri din finantarea bugetara locala a anilor precedenti, venituri din concesiuni si închirieri, încasari din alte surse.

Evolutia veniturilor nefiscale mobilizate la bugetul municipiului Resita a fost urmatoarea:

Tabelul nr. 3.6. Evolutia veniturilor nefiscale

Figura 3.6. Evolutia veniturilor nefiscale

Dupa cum se poate observa, desi evolutia valorilor nominale ale veniturilor nefiscale încasate la bugetul local al municipiului Resita este una crescatoare, înregistrându-se o crestere de 2,59 ori din anul 2003 si pâna în anul 2007, veniturile nefiscale în expresie reala au o evolutie oscilanta: de la o valoare de 4.330.886 RON în anul 2003, la 3.948.744 RON în anul 2005 si la 4.958.462 RON, în anul 2007.

Din punct de vedere al structurii veniturilor nefiscale, ponderea covârsitoare o au veniturile diverse, cu ponderi cuprinse între 96,20% (în anul 2003) si 73,97% (în anul 2007).

Tabelul nr. 3.7. Structura veniturilor nefiscale

Figura nr. 3.7. Structura veniturilor nefiscale

În pofida progreselor care s-au facut în ultimii ani, în România înca nu se poate vorbi de o autonomie locala reala. Bugetele locale depind foarte mult de resursele pe care le primesc de la nivel central, proportia acestora din urma depasind 50% în cele mai multe cazuri. Foarte putine comunitati locale sunt cele care reusesc sa realizeze venituri proprii suficiente. În acelasi timp echilibrarea bugetelor locale este o necesitate. În prezent, o mare parte a comunitatilor locale românesti au un pronuntat caracter de ruralitate, ceea ce nu le permite sa realizeze destule venituri. În plus, având în vedere ca România doreste sa se integreze în Europa, nu trebuie uitat faptul ca principii ca cel al solidaritatii si al eliminarii dezechilibrelor existente între zone sau localitati sunt principii adoptate de Uniunea Europeana si pe care trebuie sa ni le asumam.

Modul în care echilibrarea se realizeaza însa, stârneste discutii aprinse în fiecare an, pâna în prezent negasindu-se o formula optima în acest sens. Cele mai multe suspiciuni sunt legate de repartizarea acestor sume catre judete în conditiile în care nu exista prevederi legale clare care sa o reglementeze, existând influente de natura politica, dar si economica. O solutie cu care au fost de acord atât reprezentanti ai comunitatilor localitatilor dezvoltate cât si ai celor care realizeaza venituri insuficiente a fost ca un procent mai mare din impozitul pe venit sa ramâna pe plan local, în acest caz numarul localitatilor care ar avea nevoie de sume pentru echilibrare micsorându-se în mod evident.

Cresterea veniturilor pe plan local prin aceasta modalitate ar reprezenta o solutie si în cazul descentralizarii. Desi considerata în sine un lucru pozitiv si în deplin acord cu procesul democratic implementarea descentralizarii a ridicat probleme, cele mai importante fiind neasigurarea resurselor financiare necesare precum si inexistenta unei pregatiri anterioare. Aceste aspecte duc catre o singura concluzie si aceea este lipsa unei strategii clare si de comuna cunoastere în privinta descentralizarii.

Nu exista înca o viziune nationala initiata de autoritatile centrale în consultare cu cele locale dar nici strategii de dezvoltare locala în conformitate cu problemele punctuale sesizate.

Insuficienta fondurilor este si o cauza dar si un motiv pentru elaborarea unor politici publice locale corespunzatoare. În spiritul acestei idei, autoritatile locale în cooperare cu cele nationale si inclusiv pe baza sprijinului acestora, ar trebui sa aiba în vedere o proiectie bugetara multianuala.

Tocmai din acest motiv devine imperativ necesara deprinderea membrilor consiliilor locale si respectiv judetene cu practici si tehnici de management local ca si cu particularitatile de elaborare a politicilor publice locale.

Chiar daca statul asigura înca importante resurse, în cea mai mare proportie acestea au destinatie speciala, ceea ce nu permite comunitatilor locale sa aiba libertate în gestionarea fondurilor. În acest caz marirea cotei din impozitul pe venit reprezinta o solutie în sensul unei mai largi autonomii care sa permita autoritatilor locale sa cheltuiasca în functie de propriile necesitati.

În acelasi timp, responsabilitatea pentru asigurarea unor venituri locale suficiente nu trebuie sa apartina în mare masura autoritatilor centrale. Autoritatile locale ar trebui sa fie preocupate în primul rând de gasirea unor solutii de suplimentare a veniturilor pe plan local si abia apoi de obtinere unor fonduri sporite de la nivel central.

Ponderea mai scazuta în totalul veniturilor bugetului local a veniturilor curente fata de cea a prelevarilor de la bugetul de stat exprima în mod elocvent dependenta financiara a autoritatilor publice locale resitene de autoritatile publice de la nivel central. Este de remarcat faptul ca ponderea prelevarilor de la bugetul de stat este peste trei ori mai mare decât a veniturilor curente!

În cadrul veniturilor curente, cele mai importante sunt veniturile fiscale, a caror contributie la asigurarea resurselor financiare ale bugetului local creste de la 14,22%, în anul 2003, la 17,96%, în anul 2007. Veniturile nefiscalesunt de asemenea în crestere, de la o pondere în totalul veniturilor bugetului local de 6,06%, în anul 2003, la o pondere de 7,99%, în anul 2007.

Veniturile din capital au o pondere neînsemnata în cadrul veniturilor totale si o evolutie oscilanta, de la 0,30%, în anul 2003, la 0,58%, în anul 2007. Valoarea minima a ponderii acestor venituri în total s-a înregistrat în anul 2005 (0,28%), iar cea maxima, în anul 2006 (0,70%).

Greutatea specifica a veniturilor cu destinatie speciala, este de asemenea, într-o continua scadere, pe parcursul perioadei supuse analizei, de la 1,35%, în anul 2003, la 0,03%, în anul 2007.

Subventiile de la bugetul de stat au avut o pondere semnificativa, de 5,98%, doar în anul 2003,   când s-au primit 18. 865.596 mii lei pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap. În anii urmatori, nivelul subventiilor primite de la bugetul de stat a fost unul extrem de scazul, ponderea acestora în totalul veniturilor bugetului local fiind una nesemnificativa, de sub 1%.

De mentionat este si faptul ca, în anul 2005, împrumuturile au reprezentat 1,27% din totalul veniturilor bugetului local. Împrumutul angajat a avut o valoare de 5.525.000 mii lei, iar destinatia sa a fost de a completa finantarea publica pentru proiectul ISPA "Alimentarea cu apa, canalizare si epurare ape uzate"   ce este în curs de implemntare si în prezent.

Dupa cum se poate observa si din figura de mai jos, desi valorile nominale ale cheltuielilor bugetului municipiului Resita sunt în continua crestere, de la 31.551.214 RON, în anul 2003, la 62.046.862 RON, în anul 2007 (de 1,97 ori), cheltuielile în expresie reala, exprimate în preturile anului 2007, înregistreaza o reducere treptata, de la 71.482.517 RON, în anul 2003, la 56.546.599 RON, în anul 2006 (de 1,26 ori), pentru ca în anul urmator sa creasca la 62.046.862 RON.

Un alt interes vadit manifestat este acela pentru nevoile cu caracter social, în speta pentru îmbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei si a calitatii vietii fiecarui individ. Acest lucru poate fi evidentiat prin poderea cea mai importanta pe o au cheltuielile social-culturale, reprezentând, în fiecare an al perioadei de analiza, peste 50% din totalul cheltuielilor efectuate de autoritatile publice locale resitene. Greutatea specifica a cheltuielilor social-culturale creste de la 53,26%, în anul 2003, la 64,41%, în anul 2004, pentru a scadea apoi treptat, pâna la valoarea de 55,20%, în anul 2007.

O evolutie de asemenea oscilanta o au si cheltuielile privind serviciile si dezvoltarea publica, locuintele, mediul si apele, care, de la o pondere de 36,02%, în anul 2003, scad la o pondere de 27,72%, în anul 2004, pentru a reveni apoi la valori de 32-33% în anii 2005 si 2006 si a scadea din nou la 27,27% în anul 2007.

Cheltuielile cu serviciile publice generale au o greutate specifica situata sub nivelul de 5% în primii patru ani ai perioadei de analiza, pentru a ajunge în anul 2007 la o valoare de 7,06%, datorita trecerii în subordinea Primariei a serviciului public comunitar de evidenta a persoanei si crearii politiei comunitare.

Cheltuielile privind actiunile economice au ponderi situate sub nivelul de 5% din totalul cheltuielilor bugetului municipiului Resita. În plus, tendinta înregistrata este una de reducere a importantei lor relative, de la 3,37%, în anul 2003, la 1,42%, în anul 2007.

si cheltuielile cu alte actiuni au o greutate specifica situata sub nivelul de 5%, pe parcursul întregii perioade de previziune. În ceea ce priveste importanta lor relativa în caadrul cheltuielilor bugetului municipiului Resita, aceasta a cunoscut o usoara apreciere în perioada de analiza, de la 3,42%, în anul 2003, la 3,79%, în anul 2007.

Transferurile catre alte bugete au ponderi nesemnificative, situate sub nivelul de 1% pe pe parcursul întregii perioade de previziune.

Întrucât în anul 2005 s-a contractat un împrumut în valoare de 5.525.000 mii lei pentru investitii, chiar începând cu acest an se fac plati de dobânzi si comisioane aferente datoriei publice locale. Acestea reprezinta doar 0,06% din totalul cheltuielilor, în anul 2005, 1,98%, în anul 2006 si 1,37%, în anul 2007.

Primele plati efectuate în contul rambursarii împrumutului angajat s-au realizat în anul 2006, ponderea acestora în totalul cheltuielilor bugetului local fiind de 0,37%. În anul 2007, ponderea acestor cheltuieli în total a crescut la 3,76%.

Bibliografie