Locul Serviciilor in Economie
Serviciile reprezinta activitati economice ce au ca rezultat un ansamblu de avantaje explicite si implicite ce sunt obtinute de un utilizator pornind de la consumul de oferte comerciale de natura intangibila.
Progresul economico-social,edificarea societatii implica dezvoltarea armonioasa si echilibrata a tuturor laturilor vietii economice,politice si social culturale,adoptarea ra 848g66i pida a acestora la exigentele impuse de sarcinile concrete ale fiecarei etape. O cerinta de prim ordin a modernizarii structurii economice nationale o reprezinta serviciile amplificarea si diversificarea lor.
In epoca rapidelor transformari calitative sub impulsul noilor cuceriri ale stiintei si tehnici,evolutia serviciilor apare ca rezultat al dezvoltarii economice si in acelasi timp factor al dinamizarii acestei dezvoltari, a cresterii eficentei in toate domeniile de activitate.Toate acestea fac necesara adancirea cunoasterii continutului serviciilor,a reliefarii locului si rolului lor tot mai insemnat in ansamblul activitatii economice sociale in ridicarea calitatii vietii intregului popor .
Pe de alta parte dezvoltarea serviciilor a fost favorizata de sporirea productivitatii muncii sociale, ceea ce a permis cresterea gradului de satisfacerea a nevoilor de bunuri materiale,cererea societatii indreptandu-se din in ce mai mult spre servicii.
In general economia serviciilor una din cele mai discutate teme de literatura de specialitate,abordeaza o problematica larga in centrul preocuparilor situnadu-se printre altele:caracterul muncii prestate in acest domeniu de activitate,delimitarea, natura si continutul activitatii respective.
In prezent si in prespectiva pe masura cresterii complexitatii muncii , volumul serviciilor va creste in mare masura sporind corespunzator influentele lor asupra cresterii productivitatii muncii si reducerii cheltuielilor de productie.
In Romania, in 1992, a fost elaborat CAEN - Clasificarea
Activitatilor din Economia Nationala, dupa modelul
CITI si NACE. Utilizarea ei este obligatorie de la 1 ianuarie 1998 si
este compatibila cu alte clasificari noi ce au corespondent in
clasificarile internationale.
Aceasta stare de spirit s-a schimbat
profund in cursul ultimelor 3-4 decenii, pe baza, in principal, a urmatoarelor
date: numai serviciile pot crea locuri de munca in numar suficient pentru a
rezolva sau limita problema somajului; sectorul tertiar nu este "ingradit"
decat de reglementari care sunt repuse in discutie in cadrul unui proces de
liberalizare a schimburilor internationale, oferta de servicii diferentiate si
adaptate la cerere este un element esential al competitivitatii
intreprinderilor oricare ar fi domeniul lor de activitate..
Contributia serviciilor la cresterea economica
Mult timp,importanta
activitatilor de servicii nu a fost recunoscuta, serviciile fiind neglijate de
economisti si incadrate,se parea,odata pentru totdeauna,in sfera neproductiva.
Aceasta stare de spirit s-a schimbat profund in cursul ultimelor 2-3 decenii,pe
baza,in principal,a urmatoarelor date: numai serviciile pot crea locuri de
munca in numar suficient pentru a rezolva sau limita problema somajului;
sectorul tertiar nu este "ingradit" decat de reglementari care sunt repuse in
discutie in cadrul unui proces de liberalizare a schimburilor internationale;
oferta de servicii diferentiate si adaptate la cerere este un element esential
al competitivitatii intreprinderilor oricare ar fi domeniul lor de calitate.
Experienta tarilor dezvoltate
arata ca sectorul serviciilor este uzual, la fel de mult o premisa si un
rezultat al dezvoltarii economice.In acest sens, experienta unui sistem bancar
eficient, a unui sector dorespunzator dezvoltat de transporturi, de
telecomunicatii, de servicii de asigurare si a unei administratii publice
eficiente sunt esentiale pentru infaptuirea unui proces de crestere economica
interna si pentru participarea la
comertul International.
Mai mult, un sistem bancar bine
organizat are capacitatea de mobilizare si utilizare eficienta a capitalului nu
numai in cadrul fiecarei economii nationale, ci si prin investitii directe in
alte economii, prin acordarea de imprumuturi in conditii avantajoase.
Amplificarea miscarii internationale
a capitalului si fortei de munca in scopul valorificarii lor mai eficiente
conduce la cresterea fluxurilor internationale de servicii.
De asemenea, dezvoltarea comertului
cu produse de inalta tehnicitate si cu instalatii complexe determina sporirea
comertului international cu servicii cum ar fi cele legate de transferul
international de tehnologie, comertul cu brevete, know-how, servicii de
engineering. De mentionat este si faptul ca epoca actuala se caracterizeaza
prin contracte internationale deosebit de intense. Aceasta conduc, de asemenea,
la amplificarea fluxurilor internationale de servicii cum ar fi cele generate
de calatoriiile de afaceri, intretinerea reprezentantelor economice,
participarea la organizatii internationale, congrese, conferinte, colocvii,
servicii de presa si telecomunicatii, burse de studii si documentare.
In conditiile in care progresul
tehnic a produs producerea de sisteme din ce in ce mai complexe creste nevoia
de servicii care fac orice bun industrial sau de consum utilizabil. Ca o consecinta, cresterea
avutiei ( a averii) trebuie masurata avand in vedere performanta sistemelor.
Mai departe, deoarece performanta sistemelor tine de calitatea proceselor si
produselor, devine clar ca in economia serviciilor "calitatea" inseamna ceea ce
a reprezentat "productivitatea" in economia industriala.
In acest context, experienta tarilor dezvoltate releva importanta deosebita a
serviciilor de invatamant si cercetare in dezvoltarea economica. Astfel,
progresul acestor tari se explica, printre altele si prin atentia remarcabila
acordata acestor domenii in care sunt angajate milioane de persoane si carora
le sunt alocate bugete substantiale,provenind
Atat din sectorul privat cat si din cel public. Deosebit de sugestiv in acest sens apare, de exemplu, faptul ca in prezent in universitatile din S.U.A. este cuprins un personal permanent mai numeros decat cel din agricultura.
In tara noastra cresterea volumului serviciilor pentru populatie prestate cu plata sau din fondurile sociale de consum raspunde unei dinamici obiective a noilor cerinte privind procesul de reproductie a fortei de munca. Sfera serviciilor trebuie sa se adapteze flexibil progresului care are loc in domeniul consumului in concordanta cu diferentierea necesitatilor in diferite etape de dezvoltare a societatii.
Analiza evolutiei sectorului tertiar in Romania
In prezent asistam la nivel
global, la trecerea la un nou tip de economie, bazat pe preponderenta
activitatilor tertiare in crearea avutiei natiunilor, pe o dezvoltare masiva a
tehnologiilor informationale, a sistemelor de comunicare, al inovatiilor.
O privire de ansamblu asupra
diferitelor sectoare ale activitatii economice contemporane ne conduce la
constatarea ca serviciile de toate genurile reprezinta partea esentiala a
sistemelor de productie si de utilizare a produselor. Pentru orice produs
achizitionat, fie ca este vorba de un automobil, un computer sau de un covor,
costurile propriu-zise de productie sau de fabricatie sunt de cele mai multe
ori inferioare pragului de 20-30% din pretul final al acestor produse, o
pondere de 70-80% revenind costurilor aferente punerii in functiune a
sistemului complex de servicii ce intervin pana la consummator. Astfel,
serviciile devin indispensabile in procesul de realizare a produselor de baza.
Premisa cresterii sustinute a activitatilor de servicii, atat in interiorul
sectorului traditional de servicii, cat si in cadrul celorlalte sectoare
economice se regaseste in insasi evolutia tehnologica, economica si sociala
contemporana. Dat fiind faptul ca traim in era computerelor si a
telecomunicatiilor, informatia ca atare a devenit element de sustinere a
numeroase activitati de servicii.Economia serviciilor este o realitate in
tarile dezvoltate, caracterizandu-se prin aceea ca sectoare ale serviciilor
(precum sectorul serviciilor financiare, asigurarile, transporturile,
telecomunicatiile, serviciile de intretinere si reparatii etc.) se dezvolta in
mod nelimitat, iar majoritatea activitatilor desfasurate in cadrul agriculturii
si a industriei prelucratoare sunt potentate de activitati de serviciu. Dupa ce
rolul serviciilor a fost, pentru o perioada lunga de timp, puternic contestat,
acestea fiind asociate in mod empiric, cu simple activitati ‑neproductive_
si restranse ca dimensiuni cantitative, in ultimele trei decenii acest mod de
abordare s-a modificat semnificativ, importanta sectorului de servicii incepand
sa fie tot mai mult recunoscuta, acesta substituindu-se din ce in ce mai mult
industriei in calitate de motor al cresterii
economice in cadrul economiilor nationale.
Dupa neglijarea pentru aproape 50
de ani _ in timpul dictaturii comuniste -a dimensiunii serviciilor in contextul
dezvoltarii economice, Romania se confrunta in prezent cu realitatea
expansiunii activitatilor de servicii -atat pe plan extern, cat si pe plan
intern _ in cadrul procesului de cristalizare a unei structuri macroeconomice .
Trebuie sa mentionam ca, insusi
sistemul economic excesiv centralizat care a dominat pana in anul 1990 in
Romania, nu a permis promovarea dezvoltarii serviciilor. Inexistenta
proprietatii private, mediul neconcurential, puternicele pozitii de monopol
detinute de intreprinderile de stat, absenta spiritului antreprenorial,
izolarea fata de pietele internationale reprezinta doar cateva dintre cauzele
subdezvoltarii sectorului tertiar - respectiv a ingradirii posibilitatilor de dezvoltare
a acestuia Bazandu-ne pe aceste considerente, putem aprecia ca Romania a
debutat in perioada de tranzitie cu un grav dezavantaj determinat de
subdezvoltarea sectorului sau de servicii si, implicit, de pozitia inferioara
fata de celelalte tari europene aflate in curs de tranzitie.
Datele statistice disponibile
sunt deosebit de sugestive in acest sens, evidentiind nu numai decalajul
semnificativ existent intre structura macroeconomica a Romaniei si cea a
tarilor dezvoltate, ci si ramanerea in urma a tarii noastre in raport cu
celelalte tari europene in curs de dezvoltare.Pentru a explica aceasta stare de
fapt, consideram ca urmatorii factori au avut un rol semnificativ in producerea
decalajului notabil existent in privinta nivelului de dezvoltare dintre Romania
si celelalte tari europene:
1. mentinerea pentru o perioada mult mai indelungata de timp a economiei
centralizate si a dictaturii politice, in Romania, comparativ cu celelalte
economii europene in tranzitie;
2. manifestarea mult mai pregnanta a lipsei de spirit antreprenorial si de
capacitati manageriale,
3. absenta incercarilor anterioare de implementare a reformei in economia nationala.
Comisia Nationala de Prognoza anticipeaza pentru perioada
2005-2008 o crestere medie anuala a economiei de 6,2%, cea mai mare contributie
urmand sa o aiba serviciile si industria, conform
celui mai recent raport de prognoza macroeconomica.
Pentru 2005, institutia anticipeaza
o crestere economica de 6%, dupa cea de 8,3% din anul trecut, urmand ca in 2006
PIB-ul sa avanseze cu un ritm previzionat la 6,1%.
Pentru 2007 si 2008, Comisia se
asteapta la un impuls al economiei de 6,3%, respectiv6,5%.
Sectorul serviciilor va avea, in acest an, o
contributie de 2,7% la cresterea reala a PIB, similara cu cea de anul trecut,
pentru ca in 2006 ponderea sa se majoreze la 2,8%, iar in 2007 si 2008 sa se
situeze.
Anul trecut, contributia serviciilor la formarea Produsului Intern Brut a fost de aproape 50%, iar pentru acest an, expertii calculeaza un aport suplimentar. O alta influenta nefasta asupra avansului PIB este manifestata indirect de inflatie si de evolutia monedei nationale. Tinta de inflatie a BNR pentru acest an a ramas la 4%, cu o marja inclusa de +/- un punct procentual, insa rezultatele raportate de Institutul National de Statistica (INS) pentru inflatia anualizata din septembrie, de 6,03%, sunt privite cu pesimism de analistii financiari.
Acestia exclud, pentru 2007, incadrarea in tinta de inflatie. Daca, pentru acest an, analistii vorbesc de o crestere economica inferioara prognozelor, Executivul este destul de optimist, avansul Produsului Intern Brut prevazut in bugetul pe 2008 fiind de 6,5%.
Pentru primul trimestru din 2008, forecastul expertilor Comisiei Europene vizeaza o crestere de 0,3‑0,8% in zona euro, ceea ce inseamna o usoara revigorare comparativ cu evolutia estimata pentru semestrul doi al anului.
Serviciile vor reprezenta, in perioada urmatoare principalul generator de valoare adaugata bruta la nivelul economiei nationale. Cu un ritm mediu anual de 6% in perioada 2007-2013, sectorul tertiar, reprezinta dupa constructii, cel mai dinamic sector de activitate. Cu o pondere care se situeaza in jurul a 50% din produsul intern brut si cu un ritm de crestere sustinut, sectorul serviciilor va avea, in perioada urmatoare, cea mai mare contributie la cresterea reala a produsului intern brut, de circa 3 puncte procentuale. In evolutia viitoare a sectorului tertiar accentul se va pune pe dezvoltarea serviciilor moderne, bazate pe cunoastere - fiind domenii cu aport sporit de valoare adaugata bruta. De asemenea, un rol important il vor avea serviciile financiar - bancare, turismul (prin valorificarea potentialului turistic de care dispune tara noastra in multe zone), transportul (acesta beneficiind in perioada urmatoare, prin fondurile post-aderare de refacerea infrastructurii), dar si serviciile colective, sociale si personale etc.
|
