Lohn-ul a trecut la ajustari

In viitorii doi-trei ani aproximativ 30% din companiile din industria de textile-pielarie vor disparea de pe piata. Si asta daca avem noroc, sustin specialistii din domeniu. "La ora actuala exista peste 9.000 de firme ce activeaza in sector. Daca din acestea ramin 60-70% in urmatorii doi-trei ani este bine", ne-a declarat Aurelientiu Popescu, presedinte executiv al Federatiei Patronale a Industriei Usoare (FEPAIUS)

DECLINUL A INCEPUT DIN 2005

Dupa ce timp de 14 ani a avut cea mai mare pondere in structura exporturilor romanesti, industria de textile pielarie a intrat pe un trend descendent, care, conform reprezentantilor patronatului, se va accentua in urmatorii ani. "In fiecare an, exporturile de textile pielarie inregistrau cresteri de 10-15%. Anul acesta nu mai putem vorbi de o astfel de crestere a exporturilor, ci doar de o stagnare. Cred ca de anul viitor se va intra pe o evolutie descrescatoare a exporturilor, de textile-pielarie", a precizat Aurelientiu Popescu. Trebuie spus ca exporturile ramurii textile pielarie au o pondere de circa 30-33% in totalul exporturilor romanesti.

Semnele declinului din aceasta industrie a carei productie este realizata in procent de aprope 90% in sistem lohn au inceput inca de acum un an si jumatate. Cifrele statistice reflecta aceasta tendinta de diminuare a productiei industriale si a exporturilor. Astfel, in 2005 valoarea productiei industriale in ramura textile-pielarie a fost de 11.434 milioane RON, in scadere cu 14,5% comparativ cu realizarile din 2004. Productia fizica s-a diminuat in 2005, comparativ cu 2004, la toate categoriile de produse. Astfel, la tesaturi productia a scazut cu circa 29%, la tricotaje cu circa 18%, la ciorapi si ciorapi pantaloni cu aproximativ 11%, la confectii textile si din inlocuitori cu 16%, iar la incaltaminte cu circa 15%. Exporturile in ansamblul ramurii s-au mentinut pe un trend aproximativ constant, la o valoare de 5,66 miliarde euro in 2005, fata de 5,62 miliarde euro in 2004.

INTARIREA LEULUI DEFAVORIZEAZA EXPORTATORII

Evolutia se mentine si in acest an. In primele sase luni ale anului, valoarea productiei industriale a ramurii a totalizat 4.863,4 milioane RON, reprezentind 92,6% din valoarea productiei realizate in prima jumatate a anului 2005. In acest interval productia de textile a ajuns la 762 milioane RON (fata de 883,9 milioane RON in perioada similara din 2005), cea de articole de imbracaminte a fost de 3.065,9 milioane RON (3.319,1 milioane RON), iar cea de pielarie si incaltaminte s-a mentinut la o valoare aproximativ constanta - 1.044,5 milioane RON (fata de 1.043,4 milioane RON).

Productia fizica a scazut in prima jumatate a anului, comparativ cu aceeasi perioada din 2005, cu aproape 16% la tesaturi, cu 8% la ciorapi si ciorapi pantaloni si cu circa 7% la confectii textile si din inlocuitori. Cresteri usoare ale productiei fizice s-au inregistrat la tricotaje (3,4%) si incaltaminte (4,7%). Exporturile pe primele sase luni s-au mentinut aproximativ constante comparativ cu 2005, totalizind 2,8 miliarde euro, in timp ce importurile au crescut cu 4,3% (2,23 miliarde euro).

Cauzele ce au determinat regresul industriei usoare sint multiple, pornind de la factori interni si continuind cu evolutiile de pe piata mondiala. Una din cele mai grele lovituri primite de producatorii romani este intarirea monedei nationale. "In doi ani, leul s-a apreciat cu 20% in fata euro, ceea ce face ca exporturile sa nu mai fie eficiente. Mai ales ca marjele de profit nu sint foarte mari, pina in 20%", explica reprezentantul patronatului.

PRETURILE UTILITATILOR SI CONCURENTA ASIATICA

O alta cauza este evolutia preturilor la utilitati. "In ultimii 2-3 ani, tarifele la apa au crescut de trei ori, pretul gazului aproape s-a dublat, iar pretul energiei electrice are o crestere permanenta. Statul roman si autoritatile de reglementare au scapat din miini aceste preturi care au cresteri ce nu se justifica", considera Popescu.

Cel mai important factor, din punct de vedere al perspectivelor de evolutie ale pietei de desfacere, ramine insa liberalizarea exporturilor de textile din China. Decizia, aplicata incepind cu 1 ianuarie 2005, a bulversat pietele americane si europene. Expertii Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) au estimat, in viitorii doi-trei ani, o crestere a ponderii productiei de textile si imbracaminte realizate de China in lume de la 20% la 50%.

Desi la acest moment producatorii romani nu resimt prea mult efectele acestei liberalizari, pe termen lung in mod cert vor exista consecinte. Trebuie precizat ca influentele liberalizarii din China nu s-au rasfrint semnificativ asupra producatorilor romani de textile, pentru ca marea majoritate a firmelor care lucreaza in lohn au clienti stabili, care au preferat sa continue sa lucreze cu partenerii deja cunoscuti.

Cu alte cuvinte, cea mai mare parte a unitatilor din sector isi vind productia la export prin sistemul de lohn, iar pe piata interna, care este acaparata de produsele chinezesti, desfac doar o mica parte. "Nu am fost afectati de liberalizarea exporturilor din China, pentru ca am avut clienti care au preferat sa produca tot la noi, cunoscind deja calitatea pe care le-o puteam oferi", ne-a declarat Maria Priveghiu, director general al societatii Euroconf. De mai bine de sase ani, Romania este primul exportator de confectii de pe piata Uniunii Europene, piata care absoarbe 85% din totalul exporturilor romanesti de textile.

PIERDEM FORTA DE MUNCA

La toate aceste cauze se mai adauga una, cu atit mai grava cu cit vorbim de un atu pe care tara noastra l-a avut in dezvoltarea productiei in lohn. Este vorba de forta de munca ieftina si bine calificata, pentru care ne-am obisnuit deja sa fim laudati de partenerii externi. Numai ca, aceasta forta de munca, se imputineaza pe zi ce trece, o mare parte plecind sa lucreze in strainatate sau orientindu-se catre alte sectoare, mai bine platite.

"Productia noastra este afectata de diminuarea fortei de munca. In ultimul an am pierdut circa 200 de angajati dintr-un total de 900. Am fost obligati sa reducem productia cu circa 25%, in ciuda faptului ca avem clienti vechi de 7-8 ani, care ne solicita produsele si carora le vine foarte greu sa gaseasca alti producatori. Am ajuns sa renuntam noi la clienti", ne-a declarat Maria Priveghiu. In industria textila cistigul mediu net este de 600 RON. Cifrele statistice reflecta din plin migratia fortei de munca din aceasta industrie. Daca in 2004 numarul angajatilor din industria textile-pielarie era de 448,2 mii persoane, in 2005 acesta a scazut la 415 mii persoane, iar in prima jumatate a acestui an a ajuns la 414 mii.

Specialistii in domeniu apreciaza ca pe piata muncii vor surveni schimbari importante odata cu aderarea la UE. In principal pentru ca integrarea in piata comunitara va duce la o crestere a salariilor si, deci, a costurilor pe care firmele le au cu forta de munca. Acesta reprezinta de fapt si unul din argumentele in baza caruia se preconizeaza diminuarea drastica a numarului de companii ce activeaza in sectorul textile-pielarie.

Ducem lipsa de branduri autohtone

Cu toate ca o parte din producatorii romani, in general firmele mari cu forta financiara, considera ca lohn-ul va mai sustine inca ani buni industria de profil din Romania, este tot mai clar ca viitorul acestei ramuri va presupune reorientarea catre piata interna si lansarea productiilor sub marca proprie. Recistigarea pietei autohtone, care in prezent este acoperita in proportie de 85% de importuri, poate crea o contrapondere la regresul pietei externe, considera reprezentantii patronatului.

Un alt aspect este cel legat de productia sub marca proprie. Exporturile sub marca proprie trebuie sa creasca in detrimentul lohn-ului. Desi s-au facut progrese in acest sens, acestea nu sint semnificative. "Din pacate tendinta de a produce si vinde sub marca proprie la export si pe piata interna e destul de scazuta. Firmele trebuia de ani buni sa se reorienteze catre productia sub marca proprie, pentru ca este nevoie de timp sa te impui pe piata", a declarat Aurelientiu Popescu. De altfel, a precizat reprezentantul patronatului, problema brandingului este una generala pentru Romania. In acelasi timp, producatorii ar trebui sa caute sa recistige pietele pe care erau prezenti acum 15 ani.

Pentru a putea produce sub marca proprie este nevoie insa de un sector primar sanatos, care sa asigure materia prima necesara producatorilor de imbracaminte si incaltaminte. Fiind vorba de un sector in care necesarul de investitii este ridicat (10-20 milioane pentru o tesatorie) este nevoie de implicarea statului in sustinerea acestuia, considera patronatul din ramura.

Sursa: Prezent, 20 Octombrie 2006
Autor: Anca Sofran