1. Lohn-ului:prelucrarea in lohn consta intr-o afacere economica internationala desfasurata pe baza contractuala intre doua firme din tari diferite in care una executa,contra unei retributii in bani sau natura,un produs la comanda dupa modelele.desenele,de regula cu materialele celeilalte firme,care isi pastreaza dreptul de a comercializa produsul respective sub marca proprie.
Firma care lanseaza comanda se numeste ordonator,importator sau beneficiar.
Lohn-ul privit din diferite perspective
Din perspective comerciala,lohm-ul este denumit si expot de manopera sau salarii.Aceasta abordare este partial indreptatita , deoarece manopera detine principala pondere in exportul prin prelucrare in lohn ,dar pe langa aceasta se mai exporta si facilitate de productie ,energie , amortizarea masinilor etc.
Din perspective cooperarii economice internationale lohn-ul este denumit productie la comanda.`
Lohn-ul are atributele unor operatiuni de contrapartida , in masura in care stigerea obligatiilr dintr parteneri se face partial prin produse (materii prime , produse finite).
-Lohniul constitue o sursa de promovare a reexporturilor deoarece ordonatorul de regula vinde produsele respective, in principal pe piete straine.
2.Motivatiile filosirii lohn-ului pt executant limite si riscuri
-lohn-ul asigura executantului o rata a profitului mai modesta, deoarece comercializarea se realizeaza sub marca ordonatorului, care incaseaza profitul commercial;
-capitalizarea intrep executante in lohn se amana "sine die" tocmai datorita acumularilor modeste de profit;
-lohn-ul mentine executantii in anonimat pt pietele externe ceea ce are consecinte profound daunatoare pe termen lung;
-prelungirea pe termene lungi si foarte lungi a lohn-ului condamna intrep executante la plafonare la stagnare ec , fiind la discretia firmelor ordonatoare;
-exista riscul ca ordonatorul-importator sa renunte la afacerea ec in lohn fie in cazul unei conjuncture nefavorabile ce se pote manifest ape piata produselor respective fie sa se mete pe alte piete care devin mai tentante;
-riscul de prêt care se manifesta pt exportator in sensul ca pretul dupa semna
rea contractului de lohn poate creste exploziv la forta de munca, la utilitati cum ar fi energia ,apa etc asa incat profitul devine derizoriu.
3. Motivatiile filosirii lohn-ului ptordonator limite si riscuri
-este posibil ca executantul produselor in lohn san u respecte intocmai prescriptile privind calitatea prod, sa inregistreze pro
cente ridicate de rebuturi. Ordonatorul de regula se asigura prin contract pt ac sit, dar problema devine delicate cand se iros
esc materii prime si semifabricate valoroase;
-ca urmare a unei eventuale nerespectari a unor cerinte de calitate, cat si a termenelor de livrare ordonatorul risca sa piarda momente conjucturale favorabile sau chiar 19419c21t afaceri ec deja contractate;
-ordonatorul preia indirect unele riscuri care apar la executant datorita unui mg uneori de calit redusa, unor dereglari sociale si politice , calamitati naturale etc
4.Prelucrarea in lohn
Firmele executante in lohn se caracterizeaza prin urmat aspecte
-dispun de factori de productie cladiri masini utilitati si cu deosebire;
-forta de munca ieftina si care are o buna calificare ;
-nu au marci proprii sau daca le au nu le-au introdus pe pietele externe ;
-nu dispun sau nu valorifica in mod performant mg si mk mai ales cel al afacerilor ec;
-cel mai adesea nu au fondurile necesare pt a se lansa in programe relevante de export sub propria marca;
-se multumesc cu putin ,au devenit victemele rutinei.
Firmele ordonatoare in lohn cele care anseaza comanda se caracterizeaza prin urmatoarele:
-detin marci de prestigiu bine introduce pe piata mondiala ;
-desfasoara un mg-mk de export de calit superioara;
-ordonatorii in lohn valorifica la maximum avantajele care decurg din pozitia buna oe care o detin pe piata vanzand mai mult decat produc in proprile fabrici;
-nu dispun de forta de munca ieftina;
-nu au baza materiala la care oferta lor de marfuri este solicitata pe piata.
5.Reglementari de politica comercila si fiscala in Rom privind perfectionarea
*perfectionarea active consta in supunerea pe teritoriul Rom a unora sau a mai multor operatiuni de perfectionare :
-marfurilor straine destinate a fi reexportate sub forma de produse compenstoare fara a face obiectul incasarii drepturilor de import sau a masurilor de politico comerciala - in ac sit perfectionarea active este in regim suspectiv. Ac este o operatiune cu character temporar care are drept effect suspendarea platii taxelor vamale;
-marfurilor importate introduce in circuitul ec daca ele sunt exportate sub forma de produse compensatoare.In aceasta situatie regimul de perfectionare active se efectueaza cu incasarea derpturilor de import si restituirea acestora la efectuarea exportului,deci se incadreaza in regimurile vamale economice.
Operatiunile de perfectionare se refera la :
-prelucrarea marfurilor ,inclusive montajul,asamblarea si adaptarea lor la alte marfuri.
-transformarea marfurilor ;
-repararea marfurilor,inclusive remontarea in forma initiala;
-utilizarea unor marfuri,care desi nu se regasesc in produsele compensatoare ,permit sau faciliteaza obtinerea acesto produse,chiar daca ele dispr total sau partial in timpul folosirii lor.
Prin produse compensatoare se inteleg toate produsele in urma procesului de perfectionare.
Regimul de perfectionare activa,se solicita inscris de catre titulrul operatiunii comerciale,ce-rerea fiind aprobata de autoritatea vamala prin aliberarea unei autorizatii.
Pentru indeplinirea formalitatilor vamale sunt necesare urmatoarele documente:
-factura comerciala pentru regim de perfectionare activa in system de restituire sau factura prforma in regim de perfectionare activea in system cu suspendare - intocmeste de catre exportator si insoteste coletul sau se completeaza de catre importator.
-autorizatia pentru (system cu suspendare sau restituire )se fur-nizeaza de catre importator.
-lista de colisaj-cand o marfa este ambalata in mai multe colete indicand continutul fiecarui colet-se intocmeste de catre exportator.
-instrumentul de garantare a datoriei vamale (ex:scrisoare de garantie bancara)-se furnizeaz de catre importator;
-certificat de imatriculare si cod fiscal-se furnizeaza de catre importator.
Din punct de vedere fiscal operatiunile de perfectionare activa sunt scutite de tva.De asemenea , sunt supuse impozitului pe profit doar serviciile privind prelucrarea materialelor.
Perfectionarea pasiva ,conform art 165 reprezinta exportul temporar de marfuri romanesti in vederea supunerii acestora unor operatiuni de perfectionare si importul de produse rezultate ,cu exonerarea totala sau partiala a drepturilor de import.acest tip de export este supus acelorasi masuri de politica comerciala ca si exportul definitive.
Si pentru perfectionarea pasiva autoritatea vamala emite autorizatie.
Autoritatea vamala fixeaza termenul de la care produsele compensatoare vor fi reimportate
In cazuri justificate de titularul operatiunii,acest termen poate fi prelungit .
La importul produsului finit este supusa taxei vamale numai partea din valoarea create in strainatate,adica valoarea produsului finit minus valoarea materialului exportat in vederea prelucrarii si remiterii in tiara de origine.
8.Marca:definire,semnificatii.Caracteristicile si functiile acesteia in economia contemporana.
Marca reprezinta un semn distinctive care inmanunchiaza ansamblul semnificatiilor refe-
ritoare la un produs sau serviciu,
un mijloc de a le numi,care da o imagine personalizata a acostor;de a reduce riscurile cum
pararii unui produs sau serviciu care san u concorde cu propriile cerinte si exigente,o modalitate simpla de pastra in memorie un produs sau serviciu.
Experienta intreprinerilor performante din tarile dezvoltate demosnstreaza ca performantele economico financiare ale acesto-
ra se datoreaza in buna masura ,
uneori chiar decisive , utilizarii in relatiile de piata a unor marci de prestigiu cunoscute si recunos-
pe piata.
Caracteristici ale marcilor performante .
O marca trebuie sa fie inzestrata cu numeroase caracteristici ,care privesc modul in care este evidentiata ,pusa in circulatie , simbolizata:
-perceptibilitate ridicata,conferita de caracterul lizibil ,estetic si ar- monios al marcii.
-omogenitate,in consens cu ansamblul mijloacelor de comu- nicatie si a elementelor mixului de marketing.
-distinctie ,reliefata de originali- tatea marcii capabila sa-i sporea- sca perceptibilitatea in raport cu alte marci.
-putere de evocare ,determinata de legatura care tyrebuie asigu- rata in caracteristicile produselor (serviciilor)si functia de symbol al marcii.
-personalitate ,conferita de simbolurile utilizate in promova- rea imaginii de marca .
-capacitate de memorizare,atribut legat de usurinta retineri numelui sau simbolului ales , cat si de accentuarea unor semnificatii majore care sa excluda eventua- lele confuzii.
-notorietate , determinata de ansamblul actiunilor desfasurate, in timp ,in cadrul pietei si de legatura realizata cu teme si situatii care-i sporesc valoarea.
-asociativitate,exprimata de usurinta ce care se realizeaza includerea intr-o strategie ce dezvolta si alte imagini ale intreprinderii.
Functiile marcii in economia coantemporana.
Marca indeplineste o serie de functii relevante in economia contemporana:
-marca reprezinta un semn de proprietate conferit de protectia sa legala.
-marca este o componenta semnificativa a strategiei de mar- keting si de promovare a vanzarilor
-instrument de protectie a carac- teristicilor unice ale produsului contra eventualelor imitatii.
-mijloc de diferentiere a produsu- lui de cele similare apartinand concurentei.
-modalitate de certificare a calita- tii de autentificare a sursei produsului.
-simbol al culturii intreprinderii
-rol de umbrella pentru a acoperii si aalte produse sau servicii apar- tinand aceleiasi intreprinderi.
Functiile numeroase ale marcii reprezinta un argument convingator al complexitatii acesteia .
9.Strategii de marca-activitate manageriala strategica.
Strategiile de marca reprezinta modalitatile de determinare a acestora in raport cu produsele si intreprinderile pe care le reprezinta .
Strategiile de marca ar putea fi astfel clasificate :marca-produs;marca-linie
marca-gama ;marca-umbrela; marca - sursa;marca-garantie;
Strategia marca-produs.
Strategia marcii produs consta in a destina in mod exclusiv un nume unui singur produs si unei singure pozitionari.
Fiecare produs nou capata un nume de marca ce ii este propriu,intreprinderile avand ,deci,un portofoliu de marci cores- punzand portofoliului lor de produse.
Avantajele strategiei marca produs:
-este o strategie ofensiva deoarece faci- liteaza perceperea diferentierilor de catre consumatori.
-este o strategie adecvata intreprinderilor inovatoare,numele marcii brevetand inovatia.
-marca noua se confunda cu produsul nou si devine in mod direct un factor de pene- trare si success pe noi piete.
-fiecare marca fiind independenta de celelalte ,insuccesul uneia dintre ele nu se rasfrange si asupra celorlalte marci ale intreprinderii.
Dezavantajele marcii produs
-fiacare lansare de produs nou este o lansare de marca ,ceeace implica investi- tii promotionale considerabile.
Strategia marca-linie
Linia consta in exploatarea conceptuluicare sa bucurat de success,ra- manand foarte aproape de produsul initial prin principiul activ.
Avantajele strategiei marca-linie
-eventuala extindere a linie nu necesita publicitate , costul extinderii fiind costul marginal,asa incat faciliteaza distribuirea rapida a extinderii liniei.
-confera forta pozitie marcii si instaleaza o imagine de marca foarte coerenta.
Inconvenientul strategiei marca-linie
-se uita ca linia este un univers delimitat
-nu pot fi incluse decat inovatiile sau produsele foarte apropiate de oferta existenta , introducerea unei inovatii pu- ternice poate frana dezvoltarea liniei.
Strategia marca - gama
Marcile gama desemneaza sub acelasi nume de marca si promoveaza sub ace- asi promisiune un ansamblu de produse apartinand aceluiasi teritoriu de competenta.In arhitectura marcii gama ,produsele isi pastreaza numele current.
Avantajele strategiei marcii gama
-evita dispersia si imprastierea comunicatiilor ,concentrandu-se asupra unui nume unic.
-numel marcii construieste un capital pentru marc ace se rasfrange si asupra produselor
-marca gama definite printr-un principiu are un teritoriu de legitimitate précis.
-costul lansarii noilor produse este redus in comparative ,de pilda,cu strategia marca produs.
Dezavantajele strategiei marca gama
-opacitatea ofertei
-unicitatea comunicatiilorproduse si incapacitatea de a se adapta diferitelor categorii de public.
Strategia marca-umbrela aceeasi marca sprijina maimulte produse pe piete diferite , fiecare produs are propria comunicatie, isi dezvolta propria promisiune, produsele pastreaza un nume generic.
Avantajele strategia marca-umbrela realizarea sinergiei cpitalizarii ,fiecare actiune, produs sau comunicatie contribuind la notoritatea marcii;
-castigarea notorietatii face ca marca umbrella sa beneficieze de sectoare cu investitii de mk reduse;
- strategia marca-umbrela permite evolutia continutului ac datorita aportului imafinii associate produselor pe care ea nu le acoperea pana atunci .
Dezavantajele Strategia marca-umbrela dorinta de a economisi bani face ca diversificarea exagerata sa se realizeze sub ac paravan, uitandu-se ca notorietatea nu este suficienta, functia marcii fiind inainte de toate de castiga;
-asezarea sub aceeasi "umbrella" a unor produse si servicii eterogene asa uncat marca umbrella poate sa umbreasca produsele si serviciile pe care le cuprinde;
-extensia verticala devine un handicap al marcii mai mare chiar decat extensia orizontala. Marca nu poate acoperii toate nivele de calitat si standardprogramul marcii nu se poate exercita in ac fel pe toate segmentele.
Strategia marca-sursa
Marca-sursa este mai mult decat o garantie ea reprez cael nume care este leader si care da produsului distinctia si amprenta de care numele singur nu beneficiaza, produsul este o poarta de intrare in universal mercii in cultura ei.
Avantajele Strategia marca-sursa se poate dispune de 2 nivele ale sensului de diferentiere si aprofunda re. Marca-mama are propria semnificatie si identitatea care poate fi modificata sau imbogatita prin numele unei marci fiica;
-gamele care au un nume propriu permit marcii sa cucereasca noi categorii de consumatori sis a-si insuseasca noi teritorii;
Dezavantajele Strategia marca sursa necesitatea de a respecta fondul marcii spiritual si identitatea ei delimitand un perimetru de extindere al marcii care nut b deposit.
Strategia marca-garantie semneaza un evantai larg si diver sificat de prod regrupate in marci-produse marci-linie sau marci-gama Marca-garantie este un soclu "o reasigurare" garantia se poate exprima in forma grafica prin aplicarea emblemei marci-garantie alaturi de marcile pe care le inglobeaza sau sub forma nominala printro simpla semnatura.
Avantaje -marea libertate de manevra pe care o confera;
-beneficiaza ca si marca-sursa de avantajele prod care au propriul nume; -fiecare nume ofera un impact si o putere de evocare prod care alimenteaza si imbogateste mar
10.Licenta licentierea reprez intelegerea pe baza de contract prin care titularul unui drept de proprietate industriala transmite pe baza contractuala unei alte pers in total sau in parte folosinta dreptului sau executive de exploatare in schimbul platii unei sume de bani sau unor produse.
Clasificare:
Licenta exclusive presupune ca licentiarul acorda licentiatului dreptul exclusive de utilizare a inventiei, renuntand la concedarea unor drepturi identice tertilor. Se cunosc 2 variante :
-forma atenuanta in care caz , icentiarul isi pastreaza dreptul sa foloseasca in nume sip e cont propriu inventia;
-forma absoluta in care caz, licentiarul se oblige ca in afara faptului de a nu acorda alte licente sa renunte el insusi la orice exploatare a obiectului contractului.
Licenta simpla presupune ca licentiarul acordand licentiatului dreptul de exploatare a inventiei brevetate isi rezerva dreptul de a acorda licenta in cauza altor beneficiary.
11.Contractul de licenta de brevet consensual sinalacmatic cu titlu oneros comutativ si intitiu personae se inchee de regula in forma scrisa si se redacteaza in asa fel incat sa se adapteze cat mai bine la prod, teritioriul cond pietei in care se desfas productia si comercializa rea sub licenta si la raporturile pe care partile doresc sa le stab intre ele.
Restrictii sau limitary in contractul de licenta de brevet:
Intinderea licentei respective a dreptului de exploatare acordat beneficiarului poate compara o serie de restrictii sau limitary considerate a deriva din dreptul la brevet si care reflecta existenta unor aspecte derivate ale intereselor partenerilor.
-limitari temporale durata contractului putand fi inferioara intervalului de timp ramas pana la expirarea brevetului ,obiect al contractului
-limitari teritoriale exploatarea de catre licentiate a brevetului urmand sa se limiteze la o anumita portiune din teritoriul unde care ac se bucura de protectie;
-limitari in ceea ce priveste aria de comercializare a produselor realiz sub licenta;
-limitari la o firma sau o intrep det exploatarea brevetului nefiind permisa decat in anumite unitati productive ale beneficiarului expres mentionate in contract;
-limitari in ceea ce priveste obiectul licentei in cazul in care inventia este susceptibila de aplicatii multiple licentiatul va fi obligat sa exploateze procesul referitor la aplicatia specificata in contract;
-limitari cantitative vizand volumul productiei si a comercializarii;
Limitarea actelor de exploatare se poate prevedea de exemplu fabricarea unui prod sub licenta darn u si comercializarea ac.
12.Interesele partenerilor in contractile de licenta de brevet
Interesele licentiarului sunt:
-sporirea veniturilor prin exploatarea in strainatate a brevetelor marcilor si knou-haw-ului ;
-valorificarea max si recuperarea ch de cercetare ;
-folosirea exportului de inventii in scop promotional pt stimularea exportatorului de masini si utilaje;
-in masura in care inventile sunt folosite in productia proprie ,pastrarea zonelor de desfacere pt a nu incuraja concurentii din partea licentiatului
Penetrarea prin intermediul licentierii, pe pietele pe care exportul classic este prohibit sau dificil de realiz si daca este posibil exercitarea controlului adica instaurarea unui monopol
Licentiatul are in vedere urmat interese intrarea in posesia unor inventii cat mai valoroase precum si a unor informatii tehnice, a unui know-haw la care uneori se adauga livrarea de echipamente care sa-I permita sa-si dezvolte propria tehnologie si propriul system de fabricatie;
-realiz de ec monetare pe seama reducerilr importurilor ca urmare a trecerii la fabricatie proprie;
-ocolirea barierelor comerciale care interzic sau fac posibil importul unor produse de inalt nivel tehnologic;
-promovatrea exporturilor de produse prelucrate realizate sub licenta;
-valorificarea superioara a resurselor de materii prime si de forta de munca.
Interesele commune ale tuturor partenerilor
-atat licentiarul cat si licentiatul sunt interesati in obt unor prod de calit superioara;
-interesele commune pot sa concretizeze si in acordarea asistentei tehnice de catre licentiar ;
-inchierea unor contracte incrucisate sau reciproce de licente (cross-licencing) prin care partile titulare ale unuia sau mai multor brevete isi concred reciproc derptul de exploatare al unora sau unui din ele.(pool debrevete).
13. Continutul contractului de licenta
Contractul de licenta cuprinde :
Preambulul contractului denumirea corecta a partilor, dreptul de proprietate industriala cu indicarea eventulelr acorduri sau reglementaricare au stat la baza inchierii contractului de licenta.
Clause privind drepturi si oblig partilor:
-obligatia de remitere licentiarul tb sa puna la dispozitia licentiatului folosinta dreptului de a exploata brevetul;
-obligatia de garantie in legatura cu valabilitatea juridical a brevetului care revine licentiarului privind: existenta si valabilitatea dreptului transmis exercitarea ac in sensul ca nu este viciat sau atras de nulitate fiind acordat reglementar , titularul nu a decazut intre timp din drept ca urmare a renuntarii sale exprese sau neplatii anuitatilor;
-garantia sub aspectul ethnic obiectul contaractului este realizabil si exploatabil
-in ceea ce priveste val comerciala licentiarul nu este obligat sa garanteze rentabilitatea exploatarii daca partile nu au avut in vadere o rentabilitate anume atunci cand au inchieat contractul;
-dreptul licentiatului de a folosi marca numele conercial sau de serviciu al licentiarului;
-dreptul licentiarului de a acorda sublicente sau interdictia ac process;
-obligatia licentiatului de a exploata licenta tb sa fie serioasa si efectiva;
-obligatia de plata a pretului licentierea avand caracterul unui contract cu titlu oneros;
-obligatia licentiatului de a pastra secretul
-obligatia de non concurenta fata de licentiar pe anumite piete;
-obligatia de a nu contesta validitatea brevetului asupra inventiei si know-haw-ului transmis de licentiar
-obligatia de a respecta anumite preturi de vanzare la produse realizate sul licenta;
-limitarea cantitativa si valorica a productiei realiz sub licenta
-stabilirea ariei de comercializare a prod realiz sub licenta
Pretul licentei de brevet si plata ac plata in contractul de lic se face metode:
-o suma forfetara achitata global sau in rate -redevente calculate ca procente pe unitatea de produs fabricat sau comercializat sub licenta;
-metoda ad valorem calcul se face la volumul valoric al prod comercializ sub licenta -plata prin combinarea unor sume forfetare cu running royalties;
-plata in prod fabricate cu ajutorul inventiei obt prin licenta;
14.Know-haw-ul cuprinde inventile ne brevetate sau ne brevetabile inovatile abilitatea profesionala deosebita experienta profesionala valoroasa cunostintele si procedeele de exceptie.
Particulalitatl ale negocieri si contractarii afacerilor cu know-how
Pt propietarul si ofertantul de know-kow negocierea conporta riscuri ce derivadin caracterul ireversibil al marfii odata insusita fapt ce necesita ca furnizorul sa ofere numai un min de inform asupra continutului respectivei asistente tehnice
Practica internat a consacrat utilizarea a 2 instrumente juridice;
Angajamentul unilateral asumat anterior inceperii tratatelor de catre destinatarul ofertei prin care ac se oblige sa considere strict confidential comunicarile ce ii vor fi facute abtinanduse de la divulgarea sau utilizarea ac inainte de semnarea contractului
Conventia prealabila inchieata intre cele 2 parti denumita adesea si contract de optiune prin care titularul de know-haw se angajaza sa furnizeze anumite precizari cu privire la ac iar beneficiarul potential recunoscand caracterul sau confidential se oblige san u-l divulge sau sa-l exploateze inainte de inchierea contractului .
Atat angajamentul unilateral cat si conventia prealabila pot fi intarite si sustinute prin constituirea unor garanti in favoarea titularului care devin executori in cazul unei divulgari neautorizate a know-how-ului.
Pt importator negocierea si contractarea transferului de know-how compara riscuri in sensul ca ac I se pot oferii cunostinte intrate deja in larga folosire prin publicarea in diferite reviste de specialitate.
15.Leasingul este o tehnica de afaceri ec anume de comert si de finantare cu bunuri mobiliare si imobil care are la baza un contract de locatie prin care se instraineaza dreptul de folosinta dar se pastreaza cel de proprietate. La expirarea contractului utilizatorul are dreptul la tripla optiune sa cumpere produsul la val reziduala sa prelungeasca sau sa inceteze afacerea de leasing
Clasificare: in functie de pozitia furnizorului in contractul de leasing poate fi:
-leasing direct care se realiz prin inchierea contractului intre producatorul exportator si utilizatorul bunului care face obiectul operatiunii finantarea fiind asig de catre furnizor
-leasing indirect presupune existenta soc de leasing ce preiau functia de creditare pe cea de prestare de servicii si asumarea riscurilor vce decurg din ac operatiuni.
Societatile de leasing pot fi : soc generale de leasing, de leas integrate , banci si soc fin care sunt angrenate in operatiuni de leas, soc de asigurare,.
In functie de continutul ratei de leasing :
-leasingul financiar care presupune ca in perioada de inchiriere de baza sa se recupereze intregul prêt al obiectului contractat inclusive costurile auxiliare precum sis a se obt en profit ,eventual.El poate fi:
*leasing cu plata integrala ratele sunt astfel calc incat dupa incheerea perioadei de baza inteprinzatorul sasi poata acoperii ch de productie si cele comerciale plus alte ch suplimentare sis a realiz dobanda pt capitalul investit plus un anumit beneficiu.
*leasingul cu plata partiala la sf perioadei de valabilitate a contractului de leas se det val reziduala a echipamentului folosit pe care o ve suporta utilizatorul daca doreste sa devina proprietarul prod respective.
-leasingul functional presupune ca in perioada de baza sa se realiz doar o parte din pretul de export al obiectului contractului.
In functie de continutul ratelor percepute:
-leasing brut cuprinde in ratele sale pe langa pretul de vanzare sa marfii sic h de intretinere , service si reparatii.
-leasing net cuprinde in ratele sale numai pretul de export al obiectului de inchiriat.
Tinand seamade particulalitatile mecanismului de realizare sunt:
-leasing back, time-sharing, leasingul experimentat, ,\operatiuni de reating, leasing actionar, master leasing, (term leasing, trip leas), master lease system.
18Calcul taxei de leasing
-full service leasing la taxa obisnuita se adauga sic h effectuate pt intretinerea si repararea masinilor, nu este uzuala reducerea taxei dupa perioada de baza deoarece odata cu imbatranirea bunului ce face obiectul contractului de full service leasing ch pt intretinere si reparatii au o tendinta de crestere
-royalites sau bonificatii de leasing stabilirea alaturi de taxa lunara trimestriala sau lunara a unui adios calculate in functie de intensitatea utilizarii masinii .
38.Bursa reprez o tehnica manageriala de afaceri ec specifica ec de piata avand un character concurential si care concentreaza in timp si spatiu cererea si oferta de marfuri ,servicii valor si devize, se desfas dupa o procedura det potrivit unui program intrun loc cunoscut in prezenta vanzatorilor si a cumparatorilor sau a reprezentan tilor ac.
Functile bursei
-functia de facilitare a inchierii afacerilor ec, functie pe care bursele o realiz prin concentrarea in timp si in spatiu a cereri si ofertei de mf, prin unificarea si uniformizarea doc si practicilor comerciale prin inregistrarea rapide si exacta a afacerilor din incinta bursei
-bursele au rolul essential in formarea preturilor la mf comerci alizate prin burse si infl si preturile altor mfcare nu fac obiectul ac afaceri
-bursele au rol hotarator in formarea cursurilor de schimb monetare exercitand o infl consi derabila asupra afacerilor comerciale si fin-monetare interne si internat
-prin operatiunile futures bursele pot da inform utile pt stab unor tendinte si pt fundamentarea unoe previziuni referitoare la diferitele componente si aspecte ale pietelor mondiale -exercita o influenta complexa si contradictorie asupra riscurilor prin operatiunile de acoperire le minimizeaza prin cele de specula le amplifica -indeplinesc functia de colectare de date si de difuzare printro retea eficenta de teleconumunicatii a inform cu privire la preturi, cursuri monetare.
39.Ordinele de bursa brokerii sau alti intermediary actioneaza pe baza unor ordine, care reprez oferta de cumparare sau de vanzare.
Clasificare:-ordin la zit b executat numai in cursul zilei in care a fost lansat la inchierea zilei de lucru ordinal neexecutat se anuleaza automat
-ordine cu valabilitate prestabila de investitor valabilitatea max a unui ordin este de pana la 6 luni investitorul avand dreptul de a-l anula oricand inaintea executarii lui
-ordin la care nu se precizeaza perioada de valabilitate ordinal este executat pana la sf lunii in curs daca daca este vorba de un ordin la vedere sau pana la data lichidarii angajamentelor in curs daca este vb de un ordin la termen.
40.Cotatii si cursuri la bursa preturile la care se inchee afacerile la bursa poarta denumirea de cotatii sau cursuri nivelul ac stabilinduse zilnic atat pt afacerile la vedere cat si pt cele la termen
Clasificare dpv al realiz af de bursa cotatile sunt :
Cotatii effective se stab pe baza tuturor af inchieate intro perioada data sau a afacerilor selectate pt caracterizarea sit pietei ele constitue baza pretului mond la mf de baza si infl sensibil pretul altor mf
Cotatii nominale reprez preturile mf care coteaza current la bursa pt care insa nu sau inchieat af din lipsa de cerere sau oferta intro perioada de cel mult cateva zile
Dupa modul de calcul :
Cotatii medii reprez media preturilor unui mf pt care sau inchieat af la bursa in cazul cotatilor effective sau media preturilor la care mf au fost oferite sau solicitate in cazul cotatilor nominale
Cotatii limita reprez pe deo parte media preturilor max iar pe de alta parte media pretu min ale mf comercializate la bursa
Cotatile de lichidare reprez de regula diferente de cursuri dintre af la termen avand intotdeauna un character official si ca atare sunt publicate de casele de compensatie sau de oficiile de decontare.
Tinand de momentul publicarii
Cotatile oficiale sunt cele inchieate dupa inchierea sesiunii de dimineata si care se iu in considerare la inchie af inclusive a contractelor pe termen lung Cotatiile neoficiale sunt inchieate dupa inchierea sesiunii de seara sin u sunt luate in considerare la inchierea contract pe termen lung si sunt un indiciu pt tendinta preturil
41.Operatiuni speculative la termen
Urmaresc obt unui castig ca urmare a duferentelor de prêt intre momentul inchierii contractelor si momentul lichidarii lor
Operatiunea a la hause initiatorul ac cumpara marfa la o anumita data t0 iar livrarea/plata se va face ulterior t1 el spera ca in intervalul t0-t1 pretul va creste daca previv\ziunea se realiz el revinde mf in momentul livrari t1 la pretul mai mare al zilei inregistrand un castig.
Operatiunea a la baisse operatorul vinde marfa la o anumita data t0 cu termen de livrare ulterior t1 el estimeaza o scadere a pretului in ac interval si daca previziunea se indeplineste speculatorul va castiga intrucat se poate aproviziona cu mf la pretul mai mic din perioada livrarii t1 lichidand astfel contractul cu un castig
42.Operatiuni la termen futures consta in angajamentul contractual al partilor de a livra respective de a prelua la o data viitoare o mf sau o val det la un prêt convenit in momentul contractarii daca pozitia operatorului ramane deschisa
Caracteristuci
-cond contractule sunt standrdizate in privinta naturii activului de baza
-fiecare contract are un termen de executa
--contractele sunt substituibile
-pretul ac se stab prin procedura specifica bursei
Mecanismul op futures
-op futures sunt initiate de cumparatori/ vanzatori prin firme de brokeraj care la randul lor le transmit unui broker de incinta
Contul de marja cumparatorii/vanzat deschid conturi su depun garantii la firmele de brokeri
Casa de compensatii
Lichidarea contractului futures prin licrare respective acceptarea livrarii in cazul pozitiei long sau efectuarea livrarii actului de baza al contract futures in cazul pozitiei short
Prin efectuarea unei af futures de sens contrar operatiune denumita compensare .In plus anumite contracte permit ca alternative la livrarea fizica plata in numerar
43.Operatiunea de hedging consta in imbinarea unor af de sens opus in scopul reducerii sau eliminarii riscului de prêt sau a celui de schimb monetary si presupune stab unei pozitii viitoare la bursa pozitie inverse celei detinute pe piata fizica dar pe ac baza de prêt
Clasificare Hedingul scurt este initiat de un hedger care detine o mh in stoc cumpara sau produce o mf fizica si in vederea limitarii sau eliminarii riscului de scadere a preturilor cash vinde un echivalent de cntracte futures
Hedingul lung
44.Spreadingul este o imbinare a 2 contracte futures opuse presupunand luarea simultana sau la date apropiate de pozitii contrabalansate de cumparare si vanzare pozitile futures putand sa se refere la: luni de livrare diferite, piete diferite, prod difer dar interdependente , produs principal-subprodus
1.Lohn perspective
2. Motivatii folosirii lonului pt executant
3. Motivatii folosirii lonului pt ordonator
4. prelucrarea in lohn
5.Reglementari privind perfectionarea
6.Marca
7. strategi de marca
8.Licenta
9.Contractul de licenta de brevet
10.Interesele partenerilor in contractul de licenta de brevet
11.Comtractul de licenta
12.Know-how
13.Leasingul
14.Calcul taxei de leasing
15.Bursa
15.Ordinele de bursa
16,Cotatii la bursa
17.Operatiuni speculative la termen
18.Operatiuni la termen futures
19. Operatiuni de hedging
20.Spreadingul
|
