stiinta economica studiaza fenomenele si procesele economice la nivele diferite (micro, macro si mondoeconomic).
Macroeconomia are ca obiect de studiu evidentierea si definirea trasaturilor economiei nationale si a mecanismului ei de functionare. Economia nationala reprezinta veriga de baza a economiei mondiale. stiut fiind ca populatia globului este grupata īn aproape 200 de tari si teritorii independente, cunoasterea desfasurarii vietii economice la nivel macroeconomic se impune ca o necesitate stringenta.
3. Stabilirea nivelului preturilor este un alt obiectiv macroeconomic. Īntr-o economie de piata preturile se stabilesc īn functie de cerere si oferta ceea ce le imprima o mobilitate accentuata care se poate transforma īntr-o inflatie nedorita. Stoparea fenomenului inflationist se afla permanent īn atentia guvernelor.
4. Activitatea economica pe plan extern ca obiectiv de politica macroeconomica are īn vedere raportul dintre exportul si importul unei tari, creditele si īmprumuturile internationale, cooperarea cu alte state, stabilirea cursului valutar etc.
B) Caile si mijloacele de care dispune un guvern īn procesul de influentare a fenomenelor si proceselor economice la nivelul economiei nationale sunt urmatoarele:
1. Politica bugetara reprezinta unul din instrumentele cele mai eficiente de influentare a vietii economice. Cheltuielile bugetare se efectueaza cu scopul de a procura bunuri publice si servicii, prin intermediul lor putāndu-se stimula sau frāna dezvoltarea economiei nationale. Veniturile bugetului au la baza impozitele īncasate de catre stat de la firmele de afaceri si populatie.
2. Politica monetara este un instrument eficace īn māinile statului. Prin intermediul ei se poate dirija cantitatea de bani aflata īn circulatie, se poate stimula sau stopa activitatea de investitii, evolutia productiei etc.
3. Politica īn domeniul veniturilor are īn vedere relatia dintre nivelul preturilor si salariilor. O crestere necontrolata a preturilor va atrage dupa sine necesitatea majorarii salariilor. Cresterea nefondata a salariilor (nesustinuta de cresterea productivitatii muncii) va provoca un proces inflationist.
4. Politica economica externa vizeaza activitatea de comert exterior a unei tari, stabilirea cursului valutar, a taxelor vamale, a subventiilor etc.
Se poate constata asadar ca politica macroeconomica dispune de un bogat arsenal de instrumente de influentare a proceselor economice īn cadrul economiei nationale. Ea trebuie sa gaseasca varianta optima a combinarii acestor instrumente pentru a atinge scopul urmarit. Daca, de exemplu, telul este reducerea ratei inflatiei se pot aborda doua cai. Una din ele este cresterea somajului, factor antiinflationist. Cea de-a doua cale ar fi stoparea cresterii salariilor si preturilor. Dupa cum se vede ,īn ambele cazuri vor fi lezate interesele imediate ale consumatorului.
Anul
PNB nominal (īn preturi curente, mld.
Indicele preturilor (PNB-defl.)
PNB real (īn preturi 1929, mld. $)
Etapele productiei
Īncasarile īn urma vīnzarii
Costul materialelor si bunurilor intermediare
Valoarea adaugata (salar, profit etc.)
Un ciclu economic (al afacerilor) este compus din urmatoarele faze: prosperitate, recesiune, depresiune, īnviorare si ascensiune.
Faza de prosperitate reprezinta starea economiei īn care toate activitatile (afacerile) opereaza la nivelul cel mai īnalt īnregistrat īn perioada data.
Faza de recesiune se caracterizeaza prin declinul activitatilor economice, care antreneaza efecte negative si pe plan social, ajungāndu-se adesea la crize economico-sociale importante (falimente, sporirea somajului, cresterea īndatorarii, reducerea nivelului de trai si altele).
Faza de depresiune este starea īn care toate activitatile economice au ajuns la cel mai scazut nivel din perioada data, manifestarile negative atingānd un grad de saturatie, dincolo de care activitatile nu se mai pot replia, ci doar revigora.
Durata diferitelor faze si deci a ciclurilor economice nu este riguros delimitata, dupa cum este greu de facut o demarcatie precisa, īn timp īntre recesiune si depresiune sau īntre ascensiune si prosperitate. Teoretic, se pot alege puncte de maxim (Peak) si de minim (Trough) īntre care au loc expansiuni (urcari) si contractii (coborāri ) ca īn figura 5.5.b.
Dezvaluirea mecanismului ciclurilor prezinta un interes deosebit. .
Potrivit acestei legi o modificare cu doua procente a PNB real fata de cel potential provoaca o schimbare de un procent īn rata somajului. De pilda, daca PNB real scade fata de cel potential (100%) cu doua procente, adica la 98%, atunci rata somajului va creste cu 1% (de exemplu, de la 6% la 7%). Bresa de somaj, care arata ca devierea ratei somajului real de la rata somajului natural īn procente, se gaseste īntr-un raport de 1 la 2 fata de golul de productie. Figura 5.5.h. īnfatiseaza grafic acest aspect.
Dupa parerea mai multor economisti ciclurile īn economie sunt provocate de deplasarea cererii agregate, cauzata de reducerea cheltuielilor de consum, a celor destinate investitiilor precum si a celor guvernamentale. Sunt, de asemenea, economisti care considera ca īn explicarea aparitiei recesiunii se pune un accent prea mare pe cererea agregata si se neglijeaza rolul ofertei agregate. De aceea, nu este īntāmplatoare aparitia "scolii ofertei", curent contemporan al gāndirii economic. Ea se distinge prin renuntarea la conceptele formulate de Keynes, prin faptul ca īn explicarea recesiunii pune accentul pe oferta agregata si insista asupra reducerii masive a investitiilor.
|
