ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Finante Asigurari Banci si Burse de Valori

MAREA CRIZA ECONOMICA SI CONSECINTELE EI

TONE I. OANA-GEORGIANA SERIA F - GRUPA 1531

CUPRINS

DE LA CRIZA AMERICANA LA CRIZA MONDIALA..........03

CRIZA DIN 1929-1933, PLACA TURNANTA IN POLITICA ECONOMICA.04

NOILE POLITICI ECONOMICE....................06

ROOSEVELT SI "NEW DEAL-UL"...................07

BIBLIOGRAFIE............................09

Se stie ca bursa reprezinta un indicator sintetic al activitatii economice intr-o economie de piata. Deci, a fost firesc ca intr-o etapa de avant economic bursa sa f 12112c223m i inregistrat cu fidelitate aceasta evolutie. Insa ceea ce s-a intamplat la bursa din New York in anii '20 a depasit limitele normalului.

Jocul de bursa a iesit din cercul relativ restrans al oamenilor de afaceri si al agentilor de bursa, antrenand sute de mii de americani din paturile mijlocii. Astfel, jocul de bursa a putut sa fie numit ca un alt joc national american, alaturi de basseball si de box.

Cum s-a ajuns aici? A intervenit, un factor suplimentar, decisiv am spune, care a permis o asemenea evolutie. El nu a fost altul decat insusi sistemul bancar american. Desi, fata de perioada dinainte de razboi, bancile americane castigasera mai mult in prudenta si rigurozitate, ele si-au pastrat exuberanta si aplombul cu care se avantau in diferite afaceri, fara sa tina seama prea mult de anumite exigente specifice.

Astfel, in anii '20 la inceputul deceniului, datorita fluxului de capitaluri catre S.U.A. guvernele europene au pretins guvernului S.U.A. sa ceara Sistemului federal de Rezerve reducerea taxei de scont si, deci, dobanzile. Cererea a fost indeplinita, caci autoritatile financiar-bancare ale S.U.A. au considerat ca prin aceasta se puteau usura investitiile, crestea masa monetara in circulatie si erau facilitate creditele destinate consumului.

Astfel s-a inaugurat o perioada de aproape 8 ani de credite ieftine si usor de obtinut. Nu este, deci, de mirare ca si sumele de bani destinate operatiunilor de bursa au fost atat de accesibile. Bancile au deschis conturi si credite special destinate cumpararii de valori de bursa si chiar s-a ajuns ca unele din ele sa infiinteze societati ad-hoc pentru acest gen de operatiuni, lasand la o parte faptul ca multe din ele s-au avantat direct in jocul de bursa.

Dar posibilitatea de a obtine titluri de bursa cu multa usurinta a venit si din partea agentilor de bursa care au putut obtine ei insisi credite de la banci cu aceeasi usurinta, garantarea acestora fiind facuta tot cu pachete de actiuni.

Astfel, bancile au ajuns sa detina tot mai putine lichiditati si tot mai multe pachete de actiuni care, fireste, in acesti ani, au prezentat o valoare deosebita. In plus chiar si brockerii au acordat credite clientilor lor garantate, desigur, tot cu un anumit pachet de actiuni. Astfel banii lichizi circulau mai putin, in timp ce toata lumea tranzactiona valorile de bursa.

Sistemul in sine era aproape perfect. Nimeni nu avea de pierdut; din contra, toata lumea a avut de castigat ceva. Dar aceasta, atata timp cat piata bursei a inregistrat tendinta de crestere. Cum astfel de tendinta s-a mentinut timp de aproape opt ani, nu este de mirare ca volumul creditelor pe termen scurt a atins incredibila valoare de 7,8 mld. de dolari, nivelul maxim acceptat pana atunci fiind de 1 mld. de dolari.

Datorita faptului ca stadiile de evolutie economica au fost diferite, nici criza nu a bantuit pretutindeni in acelasi timp si cu aceeasi intensitate. Astfel, economia Ungariei a cunoscut primele semne de criza inca din 1928 in agricultura, sector in care scaderea preturilor la o treime in 1932, comparativ cu 1929, a grabit ruina, in paralel cu coborarea la 50-60% intre aceeasi ani a productiei industriale, cu acuta criza in finante si cu cresterea numarului somerilor. Anul 1929 a fost un an de debut al impasului in Austria, Finlanda (punctul culminant in 1932), in Germania, unde criza s-a dovedit deosebit de grava, volumul productiei industriale reprezentand in 1932 doar 45% din nivelul atins in 1913, impletita cu o puternica criza agricola, in Marea Britanie, unde furia crizei a coborat productia industriala pana la nivelul inceputului de secol, in Polonia, care i-a suportat cu greu efectele.

In 1930, criza a fost declansata: in Cehoslovacia, atingand apogeul in 1933; in Belgia, in chiar timpul cand isi sarbatorea centenarul independentei si societatea atinsese un nivel ridicat de dezvoltare economica; in Iugoslavia, unde, in consecinta, ruina economiei a determinat un nou exod al taranilor si muncitorilor peste granita; in Norvegia cu criza prelungita pana in 1935, cu volumul productiei coborat pana la 38% in 1932, cu comertul exterior diminuat cu 37-40%, cu 40 de banci inchise; in Olanda, cu o productie coborata catastrofal in anii 1932-1933, cu puternice lovituri date comertului, transportului maritim si procesului de prelucrare a materiilor prime din colonii, cu violente izbituri asupra agriculturii; in Suedia, cu punctul culminant la inceputul lui 1932, odata cu prabusirea marelui concern de chibrituri "Kreuger" si cu o revennire rapida la dezvoltare in anul 1933.

La sfarsitul aceluiasi an, 1930, criza a cuprins si Franta, cu o evolutie mai lenta decat in alte state, prelungita insa in 1936, dar si cu cuprinderea imperiului colonial, ceea ce a avut ca urmare intensificarea miscarii nationale din Indochina (Vietnam, Cambogia, Laos), Maroc si Algeria. In 1931, criza a cuprins Spania, unde productia industriala s-a redus substantial, agricultura s-a ruinat, iar somajul a crescut puternic. La sfarsitul anului 1931 criza a atins si Danemarca.

Venitul national in S.U.A. a coborat de la 100% in 1925-1929 la mai putin de 68% in 1931, adica la nivelul indicelui Frantei in primul razboi mondial. Nu este de mirare, apoi, ca in Europa Occidentala, de exemplu, somajul a crescut de la 3.500.000 in anii 1921-1925 la 15.000.000 la sfarsitul anului 1932. numai in Germania proportia fortei de munca neutilizata s-a ridicat la 43%. La sfarsitul crizei, somajul a ramas, in pofida tuturor masurilor de combatere la aproape 30% in Germania, 22% in Marea Britanie si 27% in S.U.A.

In ce masura au fost schimbate vietile americanilor de Wall Street Crash:

In loc sa incesteasca si sa cheltuie, oamenii au inceput sa economiseasca. Peste tot in S.U.A. oamenii isi retrageau banii din banci si ii tineau acasa.

Multe banci s-au prabusit in timp ce oamenii isi retrageau banii si multe companii au fost falimentate deoarece oamenii incetasera sa mai cheltuie. Milioane de oameni au fost concediati si in 1939 somerii reprezentau 13.000.000

    Cum a afectat criza Marea Britanie :

Somajul era ridicat in industriile grele, ca de exemplu in contructia de nave, minerit, metalurgie si textile. Contructia de nave era lovita din plin deoarece contracte pentru noi nave nu au mai fost incheiate. Cum tranzactiile mondiale scadeau, nu era nevoie de noi nave de transport.

Acest lucru a afectat la randul lui industriile mineritului si metalurgiei, de care depindea constructiile de nave prin multe din contractele ei.

Textilele, bumbacul si lana, au avut de suferit deoarece India si Japonia au inceput sa produca aceste bunuri mult mai ieftin. Bumbacul si lana erau deasemenea afectate de dezvoltarea fibrelor sintetice, precum dacron si rayou. Acestea erau mai usor de spalat si mai rezistente.

Prabusirea acestor industrii a dus la extrema privare in unele zone din Marea Britanie unde aceste industrie erau concentrate. Cele mai afectate orase au fost Maryport, Whitehaven, Abertillery, dar cel cunoscut pentru acest lucru a fost Jarrow. Aici somajul a atins la un moment dat 80%.

Masuri adoptate de stat pentru combaterea crizei :

- politica de protectie sociala

    Cum a afectat criza Germania?

Germania a fost cea mai afectata de criza. Germania depindea de Planul Dawes de imprumuturi din SUA pentru a putea plati despagubirile hotarate prin Tratatul de la Versailles. Cand a inceput criza, Planul Dawes a fost inlocuit cu Planul Young.

Somajul a crescut rapid in Germania, atangand 6.000.000 la sfarsitul anului 1932. Acest lucru a oferit lui Adolf Hitler si Miscarii Naziste sansa mult asteptata. Hitler s-a folosit de somaj ca sa castige suportul maselor in alegerele generale din 1930 pana in 1933. se prezenta ca fiind "ultima sansa a Germaniei". Cum germanii deveneau din ce in ce mai disperati ajunsesera sa aibe din ce in ce mai multa incredere in Hitler. Cresterea lui se datora faptului ca Germania avusese reprezentare proportionala. Aceasta insemna ca toate guvernele erau coalitii si nu puteau lua decizii.el s-a afirmat ca un lider puternic, care nu afost in stare sa rezolve problemele Germaniei.

Prabusirea de pe Wall Street i-a dat lui Hitler o a doua sansa. Fara ea probabil nu ar fi devenit Cancelar al Germaniei.

NOILE POLITICI ECONOMICE

SI "NEW DEAL-UL"

Intre 1929-1932, agravarea crizei duce la esecul administratiei republicane conduse de presedintele H. Hoover. Noul presedinte ales in noiembrie 1932 Frnnklin D. Roosevelt, tactician abil, om politic experimentat, fire voluntara si pragmatica, constituie el insusi un simbol al luptei victorioase impotriva adversitatii soartei.

Pentru a lupta impotriva crizei, Franklin Roosevelt a anuntat in perioada campaniei electorale un New Deal, o noua cale sau Noul Curs. Expresia, imprumutata din jocul de carti, anunta masuri de anvergura adoptate inca din primele saptamani ale mandatului (mai - iunie 1933).

In plus, acest om de actiune sa inconjurat cu o echipa de consilieri recrutata din mediile universitare de la Harvard si Columbia. Impreuna cu acestia si-a propus, initial, sa scoata cat mai repede tara din criza printr-o energica relansare economica. Interventia statului avea ca scop restabilirea increderii pentru a salva sistemul liberei concurente.

Banking Act reorganizeaza sistemul bancar in timp ce dolarul este devalorizat cu 41% pentru a permite cresterea circulatiei banesti. Este vorba despre o politica de dirijism monetar cere urmarea sa creeze o usoara inflatie necesara relansarii, Aceste masuri au favorizat exporturile americane si au redus datoriile individuale, in special pe acelea ale fermierilor, grav afectati de criza.

Agrcultural Adjustment Act (AAA) se afla la baza politicii agricole. S-a urmarit reducerea datoriilor rurale, asigurarea de credite cu dobanzi reduse si in paralel este incurajata scaderea productiei pentru a realiza o penurie relativa de produse agricole, favorabila cresterii preturilor.

National Industrial Recovery Act (NIRA) reglementeaza colabo­rarea intre stat sl intreprinderi pentru a concerta obiectivele luptei impotriva crizei. Coduri ale concurentei loiale sunt propuse intreprinderilor din aceeasi ramura, pentru armonizarea conditiilor de productie.

NIRA are si importante clauze sociale: durata saptamanii de lucru este fixata la maxim 40 de ore, este fixat un salariu orar minim, se incheie conventii colective.

Lupta impotriva somajului reprezinta o prelungire a politicii sociale a NIRA. Statul deschide credite pentru folosirea somerilor in lucrari de utilitate politica. Cel mai celebru exemplu este amenajarea vaii Tennessee in cadrul Tennessee Valley Authority.

Din 1934, unele semne marcheaza oprirea procesului depresiunii: preturile urca, venitul national creste cu 20% intr-un an, numarul somerilor incepe sa scada,

Roosevelt intampina dificultati in aplicarea politicii sate: patronatul gaseste masurile sale costisitoare si considera interventia Statutui contrara principiilor liberalis­mului. Judecatorii Curtii Supreme, in majoritate republicani, declara masurile adoptate de Roosevelt contrare Constitutiei.

Dar Roosevelt este reales, cu o larga majoritate, in 1936, Aceasta ii permit presedintelui sa lanseze un al doilea New Deal. Inca din 1935, mai multe masuri reflec­tau noua orientare sociala ce anunta Statul Providenta (legea Wagner - introduce conventiile colective, Social Security Act instituie un sistem de asigurari tn folosul somerilor, batranilor sl invalizilor).

In paralel cu reconcilierea sociala realizata de New Deal aceasta politica a con­tribuit sl la o redistribuire a puterilor.

Statut federal si-a sporit dreptul de interventie si actiune pe ansamblul teritoriului, iar institutia prezidentiala s-a consolidat.

    Principalele masuri adoptate de Roosevelt:

1934: Primul New Deal

- martie: Banking Act

-reorganizarea sistemului bancar