a) unificarea legislatiei fiscale si asigurarea caracterului sistematic, complet si corelat cu ansamblul cadrului normativ din economie;
b) eliminarea prevederilor normative care favorizeaza frauda fiscala, indeosebi in ceea ce priveste ordonarea si corelarea facilitatilor fiscale;
c) conferirea unui rol stimulativ legislatiei fiscale, care sa determine un comportament economic non-evazionist al contribuabililor;
d) asigurarea, pe cale normativa si organizatorica, a coordonarii unitare, la nivel teritorial si central, a tuturor activitatilor de control, pentru evitarea suprapunerilor in desfasurarea acestor actiuni;
e) accelerarea actiunilor pentru editarea unei publicatii specializate a Ministerului Finantelor Publice, care sa asigure interpretarea unitara, sub aspect metodologic, a cadrului normativ pe linia identificarii si combaterii fraudei si evaziunii fiscale;
f) identificarea unor instrumente eficace la nivelul Ministerului Finantelor Publice, care sa conduca la cresterea profesionalismului si moralitatii in identificarea si combaterea fraudei fiscale. Astfel trebuie gasit un raport optim intre salariu si stimulente ca elemente substituibile in cointeresarea aparatului fiscal;
g) modificarea surselor de constituire a fondurilor de stimulare ale personalului Ministerului Finantelor Publice, prin includerea in cadrul acestora si a obligatiilor suplimentare, de natura diferentelor de impozite si taxe;
h) identificarea unui raport optim intre gradul de sanctionare a contribuabilului evazionist si gradul de atragere a acestuia in evitarea evaziunii fiscale;
i) cresterea gradului de sanctionare a personalului angajat in actiuni de control, in vederea cresterii raspunderii acestuia;
j) implementarea unui sistem informatic care sa asigure baza de date necesara atat pentru analiza fenomenului evazionist, cat si pentru identificarea acestui fenomen;
k) institutionalizarea unui sistem intern de pregatire permanenta a personalului Ministerului Finantelor Publice.
La acestea se adauga si prevederile cuprinse in capitolul 8 si 28 de negocieri ale Romaniei cu Uniunea Europeana, privind lupta impotriva fraudei si evaziunii fiscale si alinierea tarii noastre la acquis-ul comunitar in materie.
Economia subterana se poate reduce, nu elimina, prin urmarirea fraudelor, reprimarea muncii clandestine, alierea cu alte tari impotriva albirii banilor negri, dezvaluirea pretului democratiei asigurand transparenta finantarii partidelor politice.
O practica frecvent utilizata de politicieni este aceea de a gasi culpa in fenomenul de frauda sau evaziune fiscala. Astfel se utilizeaza scuze pentru scaderea cheltuirii bugetare, pentru masurile mai aspre folosite pentru a reprima economia subterana.
Dintre aceste strategii fac parte si: strategia dovedirii contribuabilului ca banii primiti din impozite nu vor fi irositi sau strategia convingerii cetatenilor ca este nevoie de o crestere a impozitului.
Astfel de masuri trebuie impuse si in Romania, unde contribuabilul este reticent la impozite. Aceasta cu atat mai mult cu cat, in Romania, mentalitatea contribuabilului roman a fost schimbata in perioada etatista cand o impozitare slaba era insotita, firesc, de venituri extrem de reduse. S-a ajuns la situatia in care se incasa salariul net, pentru a nu se mai vedea ce revine statului, impozitul devenind invizibil.
Guvernul si Administratia fiscala trebuie sa demonstreze necesitatea fiscalitatii, dar si sa urmareasca si sa convinga contribuabilii de utilizarea eficienta a veniturilor din impozitare.
Un buget sarac inseamna lipsa parghiilor de care are nevoie statul pentru a interveni in viata sociala si economica a tarii. Un stat care nu poate cheltui este un stat ineficient, care nu isi poate sustine financiar politica economica si sociala, care nu poate asigura dezvoltarea durabila in domeniul resurselor naturale si umane.
In lupta impotriva acestui fenomen de frauda fiscala, benefica ar fi adoptarea unor masuri, cum ar fi: perfectionarea activitatii organelor de control in sensul sporirii competentelor Garzii Financiare prin infiintarea de birouri proprii in punctele vamale, orientarea activitatii in directia efectuarii de controale pe intreg circuitul economic, patrulari si filtre pe arterele rutiere, in vecinatatea centrelor comerciale sau punctelor vamale, verificarea respectarii reglementarilor legale in vigoare.
Totodata, sunt necesare formarea si perfectionarea personalului Garzii Financiare in vederea constituirii unui corp de functionari bine pregatiti, motivati si incoruptibili, specializarea comisarilor pe domenii de activitate, alinierea salariilor functionarilor publici la standardele occidentale, dar si perfectionarea suportului logistic si informativ, imbunatatirea colaborarii si sincronizarii intre organele abilitate de lege in combaterea evaziunii fiscale pe plan national si international si stabilirea unor protocoale in acest sens.
|
