Microeconomie adevarat sau fals

TRUE/FALSE

1. Problema fundamentala a tuturor economiilor o reprezinta raritatea resurselor.

ANS:   T

2. Nevoia de calculator si nevoia de imprimanta sunt considerate nevoi complementare.

ANS:   T

3. Curba care ilustreaza problema raritatii si reflecta combinarile a doua bunuri care pot fi produse cu un volum dat de resurse poarta denumirea de curba productiei.

ANS:   F

4. Daca resursele ar fi nelimitate, costul de oportunitate ar fi egal cu zero.

ANS:   T

5. Diminuarea risipei inlatura caracterul limitat al resurselor.

ANS:   F

6. Economia Politica este o stiinta economica functionala.

ANS:   F

7. Trasarea frontierei posibilitatilor de productie se intemeiaza pe conceptele de raritate, alegere si cost de oportunitate.

ANS:   T

8. Pe masura ce se renunta din ce in ce mai mult la producerea unui bun este posibil sa se produca mai mult dintr-un alt bun.

ANS:   T

9. Costul de oportunitate reprezinta costul unei alternative la care se renunta in favoarea alteia.

ANS:   F

10. Bunurile economice au un caracter nelimitat.

ANS:   F

11. Microeconomia reprezinta activitatea economica la nivelul economiei nationale.

ANS:   F

12. Serviciile sunt incluse in sectorul secundar al activitatii economice.

ANS:   F

13. Banii indeplinesc functia de mijloc de schimb atunci cand marfurile se achita in momentul livrarii lor.

ANS:   T

14. Perceperea de impozite si alocarea banilor publici de catre stat este indispensabila in conditiile economiei de piata.

ANS:   T

15. Majoritatea tranzactiilor bilaterale de piata sunt formate din doua fluxuri economice: un flux real, si un flux monetar.

ANS:   T

16. Fluxurile de bunuri de consum de la firme la menaje constituie un exemplu de flux economic real.

ANS:   T

17. Fluxurilor de munca de la populatie la intreprinderi le corespund din directie opusa fluxurile monetare de plati reprezentand salariile pentru munca depusa.

ANS:   T

18. In cazul bunurilor inferioare exista o relatie inversa intre modificarea pretului si modificarea cantitatii cerute din aceste bunuri.

ANS:   T

19. Efectul de venit nul in cazul bunurilor de lux, foarte scumpe nu constituie o situatie de cerere atipica.

ANS:   F

20. Daca cererea este inelastica, scaderea pretului determina cresterea venitului total al firmei.

ANS:   F

21. Daca cererea este elastica, cresterea pretului duce la scaderea venitului total al firmei.

ANS:   T

22. Daca cererea are elasticitate unitara, scaderea pretului influenteaza marimea venitului total al firmei.

ANS:   F

23. Oferta este o functie crescatoare fata de pret.

ANS:   T

24. Extinderea si contractia ofertei se manifesta sub influenta altor cauze decat cele legate de evolutia pretului.

ANS:   F

25. Cresterea costurilor de productie va determina cresterea ofertei pentru ca preturile pe piata vor creste si ele.

ANS:   F

26. Elasticitatea ofertei in raport de pret reprezinta sensibilitatea ofertei la modificarile pretului bunului.

ANS:   T

27. Reducerea taxelor si impozitelor permit deplasarea curbei ofertei la dreapta, in conditiile in care pretul nu se modifica..

ANS:   T

28. Paradoxul ofertei poate fi exemplificat prin produsele perisabile.

ANS:   T

29. Rata marginala de substitutie a bunului Y prin bunul X este egala cu raportul invers al utilitatilor marginale inregistrate prin consumul unor unitati suplimentare din cele doua bunuri.

ANS:   T

30. Actiunea efectului de substitutie este concordanta cu cea a efectului de venit in cazul tuturor bunurilor pentru care se verifica legea generala a cererii.

ANS:   F

31. La punctul de optim al consumatorului raportul preturilor este egal cu raportul invers al utilitatilor marginale.

ANS:   F

32. Izocuantele sunt convexe si se pot intersecta.

ANS:   F

33. Firmele produc numai bunuri materiale.

ANS:   F

34. Resursele economice sunt factori de productie.

ANS:   F

35. Pamantul este un factor de productie originar.

ANS:   T

36. Pamantul este factor de productie neregenerabil

ANS:   F

37. Zapada artificiala de pe o partie de ski nu constituie factor de produtie.

ANS:   F

38. Procesul consumarii capitalului fix se manifesta prin fenomenul uzurii.

ANS:   T

39. Banii devin capital tehnic daca sunt depusi in conturile bancare.

ANS:   F

40. Capitalul circulant include masinile si utilajele.

ANS:   F

41. Cel mai adesea functia de productie este o relatie de tipul Q = f(K,L).

ANS:   T

42. Productia totala este maxima pentru acea cantitate din factorul de productie variabil care corespunde egalitatii dintre productivitatea marginala si productivitatea medie.

ANS:   F

43. Daca pentru realizarea unui bun este necesara utilizarea mai multor factori de productie dintre care, pentru unul se adauga progresiv o cantitate constanta, in timp ce cantitatile celorlalti factori nu se modifica, produsul marginal al factorului variabil creste pana la un punct, apoi descreste.

ANS:   T

44. Atunci cand curba productivitatii medii se afla deasupra curbei productivitatii marginale, productia totala scade.

ANS:   F

45. Productivitatea medie este minima atunci cand este egala cu productivitatea marginala.

ANS:   F

46. Coeficientul marginal al capitalului se determina prin formula:

unde: k - coeficientul marginal al capitalului

K - capitalul

Q - volumul productiei

ANS:   F

47. Productivitatea medie a capitalului se determina cu formula de calcul:

unde: W- productivitatea medie a capitalului

Q- productia

K - capitalul

ANS:   T

48. Productivitatea marginala a capitalului se calculeaza cu formula:

unde:

W - productivitatea marginala a capitalului

k - coeficientul marginal al capitalului

ANS:   T

49. Randamentele de scara crescatoare si descrescatoare se explica prin fenomenele interne scarii: economii si pierderi.

ANS:   T

50. Costul implicit este insusi costul contabil.

ANS:   F

51. Costul explicit este insusi costul contabil.

ANS:   T

52. Costul economic este un concept mai larg decat costul contabil.

ANS:   T

53. Marimea costului este diferita de la un produs la altul, in functie de specificul fiecaruia si de consumul de factori pe care il solicita.

ANS:   T

54. Costul fix reprezinta cheltuiala care se face chiar daca nu se produce nimic.

ANS:   T

55. CMT = CMF + CMV

ANS:   T

56.

unde:CMV = cost mediu variabil

CF = cost fix

Q = productia

ANS:   F

57.

unde:

CMV = cost mediu variabil

CV = cost variabil

Q = productia

ANS:   T

58.

Unde: Cmg = cost marginal

CV = cost variabil

Q = productia

ANS:   T

59. CT = CTM x Q

unde:

CT = cost total

CTM = cost total mediu

Q = productia

ANS:   T

60. CT = CVM x Q

unde:

CT = cost total

CVM = cost variabil mediu

Q = productia

ANS:   F

61. Valorile costului variabil mediu si costului total mediu sunt minime atunci cand sunt egale cu valoarea costului marginal.

ANS:   T

62. In conditiile in care pretul ramane constant, profitul marginal este maxim cand costul marginal este minim.

ANS:   T

63. Profitul obtinut este maxim cand costul marginal este egal cu productivitatea marginala.

ANS:   F

64. Daca productia unei firme este egala cu zero, atunci costul fix mediu si costul variabil mediu sunt egale.

ANS:   F

65. In conditiile unei anumite marje de profit, marimea costului exercita presiune asupra pretului.

ANS:   T

66. Pe termen lung, cresterea productivitatii muncii actioneaza in sensul opus tendintei generale de evolutie a salariului nominal.

ANS:   F

67. Concurenta realizeaza o selectie a producatorilor, eliminandu-i pe cei ineficienti.

ANS:   T

68. Existenta concurentei este motivul pentru care agentii economici cauta sa fie cat mai eficienti si competitivi pe piata.

ANS:   T

69. Pe piata cu concurenta perfecta, redistribuirea resurselor societatii este o functie a pretului.

ANS:   T

70. Diversitatea produselor este o trasatura a pietei cu concurenta perfecta.

ANS:   F

71. Pe termen lung, intrarea de noi firme pe piata monopolistica, se va produce atata timp cat vor exista oportunitati de profit.

ANS:   T

72. Comportamentul unei firme oligopoliste este unul strategic, fiecare competitor fiind nevoit sa tina seama de deciziile celorlalti.

ANS:   T

73. Firmele care actioneaza pe o piata de oligopol nu pot influenta nici pretul si nici cantitatea vanduta deoarece au putere economica foarte redusa.

ANS:   F

74. Piata autoturismelor este o piata de oligopol.

ANS:   T

75. Cererea de munca este egala cu nevoia de munca existenta in economie.

ANS:   F

76. Nivelul salariului si cererea de munca se afla in raport invers proportional.

ANS:   T

77. Un agent economic va face angajari numai daca va avea un cost marginal al muncii mai mare sau egal cu venitul marginal al muncii.

ANS:   F

78. Piata muncii este o piata omogena.

ANS:   F

79. Piata muncii este o piata derivata.

ANS:   T

80. Cererea de munca se exprima prin numarul de locuri de munca existente sau prin oferta de locuri de munca.

ANS:   T

81. Intre cererea de munca si nevoia de munca exista o relatie de la parte la intreg.

ANS:   T

82. Intre marimea duratei muncii si cea a timpului liber este o relatie inversa.

ANS:   T

83. Cererea si oferta de munca sunt structurate pe domenii de activitate rezultate din diviziunea sociala a muncii.

ANS:   T

84. Cererea de munca este influentata de costul marginal al muncii.

ANS:   T

85. Oferta de munca se exprima prin numarul locurilor de munca.

ANS:   F

86. Oferta de munca totala este influentata de marimea salariului.

ANS:   T

87. Marimea ofertei de munca nu este conditionata de marimea, dinamica si structura populatiei.

ANS:   F

88. Mobilitatea perfecta este o trasatura a ofertei de munca.

ANS:   F

89. Populatia totala a unei tari se identifica cu oferta de munca.

ANS:   F

90. Intre marimea duratei muncii si cea a timpului liber exista o relatie pozitiva.

ANS:   F

91. Rata de activitate se calculeaza cu formula:

unde:

R- rata de activitate

P - populatia activa

P -populatia totala

ANS:   T

92. Cresterea profitului unitar se afla in relatie direct proportionala cu pretul unitar.

ANS:   T

93. Mecanismul formarii rentei economice se fundamenteaza pe legea randamentelor neproportionale.

ANS:   T

94. Renta de monopol este un venit excedentar obtinut de intreprinzatorii care dispun si folosesc factori de productie cu insusiri exceptionale, rari si nesubstituibili.

ANS:   T

95. Pretul pamantului este intotdeauna independent de rata dobanzii bancare.

ANS:   F

96. Cu cat renta platita proprietarului este mai mare, cu atat pretul pamantului pretins de acesta este mai mic.

ANS:   F

97. O crestere a ratei dobanzii va duce la scaderea pretului terenurilor.

ANS:   T

98. Acordarea de imprumuturi solicitantilor care intrunesc conditiile de bonitate financiara este principala functie activa a bancilor.

ANS:   T

99. Bancile comerciale contribuie la crearea masei monetara.

ANS:   T

100. Daca Banca Centrala tipareste mai multi bani, atunci valoarea banilor creste.

ANS:   F

101. Atunci cand Banca Centrala creste cota rezervelor obligatorii, masa monetara creste fata de o perioada anterioara.

ANS:   F

102. Intreprinderile de stat pot sa emita bonuri de tezaur.

ANS:   F

103. Bonurile de tezaur emise de Ministerul Finantelor nu sunt negociabile la bursa.

ANS:   F

104. Actiunea la purtator este un titlu de credit cu venit variabil.

ANS:   F

105. Obligatiunea este un titlu de valoare rambursabil la scadenta.

ANS:   T

106. Un plasament financiar oportun asigura un randament superior ratei dobanzii de pe piata.

ANS:   T

107. Cand pe piata valutara creste cererea de dolari, cursul monedei nationale creste.

ANS:   F

108. Operatiunile la termen pe piata valutara sunt speculative.

ANS:   T

109. Casele de schimb valutar efectueaza operatiuni la vedere si la termen.

ANS:   F

110. Datoria externa a unei tari se poate calcula ca suma absoluta, ca suma ce revine pe locuitor dar si ca procent din PIB.

ANS:   T

111. O tara oarecare poate sa fie, concomitent, si debitor si creditor.

ANS:   T

112. Operatiunile valutare la vedere sunt operatiunile in care valuta se transfera efectiv intr-un interval de timp ce nu depaseste 72 de ore lucratoare, socotite de la incheierea contractului.

ANS:   F

113. Perioada cuprinsa intre momentul primirii creditului si inceperea restituirii lui se numeste perioada de gratie.

ANS:   T

114. Bunurile private pure au doua trasaturi caracteristice: nonrivalitatea si nonexcluziunea.

ANS:   F

115. Intre beneficiul social si beneficiul privat exista o relatie ca de la intreg la parte.

ANS:   T

116. Externalitatile negative deriva din activitatea altor agenti economici decat cei care le suporta costurile directe.

ANS:   T

117. Existenta unor costuri tranzactionale semnificative constituie una dintre cauzele esecului pietelor.

ANS:   T

118. Costul social include toate utilitatile de care beneficiaza membrii unei comunitati.

ANS:   F