Nivel de progres
(0 = nici un progres 1= progres întârziat 2 = progres satisfacator 3 = progres bun)
PRIORITATEA 1: ARMONIZAREA SISTEMULUI TVET CU PIAŢA MUNCII PE BAZĂ DE STUDII sI CERCETĂRI
Obiectiv 1- Promovarea unei oferte educationale a învatamântului TVET, cuprinzând calificari din domenii identificate ca fiind prioritare la nivel regional si asigurarea accesului la educatie pentru populatia de vârsta scolara Nivel progres 3
În fiecare scoala TVET a fost desemnat un responsabil cu perfectionarea cadrelor didactice si s-a realizat bilant al programelor de formare profesionala continua la care au participat cadrele didactice din scoala si o identificare a nevoilor de formare profesionala continua.
În fiecare scoala TVET exista un responsabil cu programe si proiecte europene, care disemineaza anual informatia referitoare la bursele de studii oferite prin programele cu finantare europeana (Socrates, Arion etc.).
Exista scoli TVET în regiune care au derulat proiecte în cadrul unor programe cu finantare europeana (Leonardo, Socrates)
Cadrele didactice din scolile pilot TVET au participat la programe de formare profesionala continua desfasurate de CCD judetene, de universitati etc.
Progres satisfacator: interesul cadrelor didactice din scolile TVET pentru formarea profesionala continua este scazut, iar atragerea de specialisti este greu de realizat în conditiile în care motivarea personalului didactic se mentine la cote minime.
PRIORITATEA 6: EFICIENTIZAREA sI DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR DE CONSILIERE PROFESIONALĂ A TINERILOR
Obiectiv 6 - Dezvoltarea cabinetelor de specialitate si a practicilor de consiliere profesionala si de cariera în fiecare scoala TVET. - Nivel de progres 2
Progres satisfacator: Activitatea de orientare si consiliere este înca slab dezvoltata datorita constrângerilor legate de numar mic de cabinete scolare si de norme didactice
Aprecierea generala: 2
(0 = nici un progres 1= progres întârziat 2 = progres satisfacator 3 = progres bun )
Justificare:
Se înregistreaza progres în actiunile care stau la îndemâna sistemului de învatamânt, fiind implicate în totalitate resursele materiale si umane proprii sistemului.
Exista situatii izolate în care progresul este încetinit datorita neconcordantelor ce au la baza comunicarea si lucrul în echipa cu partenerii de la nivelul comunitatii locale.
Progresul este mult încetinit în situatiile în care este conditionat de resursele materiale, de fluctuatia personalului didactic din unitatile TVET si de numarul redus de specialisti.
Descentralizarea responsabilitatii de la nivelul judetean ( ISJ, CLDPSFP) catre nivelul fiecarei scoli TVET, care trebuie sa devina capabila sa elaboreze programe, politici si strategii pe care, prin resurse proprii, sa le puna în practica.
Implicarea comunitatii locale si atragerea de noi parteneri în procesul educational.
eliminarea suprapunerii ofertelor de scolarizare ale scolilor teritorial apropiate
concentrarea resurselor în scoli cu perspective reale de dezvoltare
Crearea si dezvoltarea retelelor de scoli pe domenii de interes cum ar fi: formarea adultilor care ar putea acoperi nisa creata în formarea profesionala initiala.
Asigurarea accesului resurselor umane din TVET la procesul de formare profesionala continua în vederea adaptarii la schimbarile intervenite pe piata muncii
Scaderea populatiei urbane pe fondul dominarii populatiei rurale
Asigurarea accesului la educatie si formare profesionala a populatiei de vârsta scolara din mediul rural prin:
extinderea învatamântului TVET în scolile din mediul rural
dezvoltarea infrastructurii scolilor aflate în zone defavorizate (transport deficitar, venituri reduse ale populatiei)
Îmbatrânirea populatiei la nivelul întregii regiuni
Cresterea scolarizarii pentru domeniile de calificare: turism si alimentatie, estetica si igiena corpului omenesc, în scopul dezvoltarii serviciilor medicale, sociale si turistice pentru vârsta a III-a.
Ponderea populatiei de etnie rroma în totalul populatiei regiunii depaseste ponderea acesteia la nivel national
Înfiintarea de clase pentru învatamântul TVET în localitatile cu populatie preponderent de etnie rroma si initierea unor actiuni pentru scolarizarea acestora.
Economie
|
Concluzii |
Recomandari pentru învatamântul TVET |
||
|
Industria detine cea mai importanta pondere în economia judetelor din nordul regiunii (Arges, Prahova, Dâmbovita) -28,2% PIB Lipsa de specialisti în aproape toate domeniile legate de industria prelucratoare |
Mentinerea calificarilor din domeniile industriei prelucratoare care atrag cu precadere investitiile straine (metalurgie, alimente, bauturi si tutun, chimica, constructii de masini si echipamente) scolarizarea pentru domeniile de calificare din industria prelucratoare, în special la nivelurile 2 si 3, în scopul adaptarii competentelor la tendintele de tehnologizare avansata din aceste domenii Reducerea ofertei de scolarizare pentru calificari din industria textila si pielarie care presupun utilizarea lohn-ului intensiv |
||
|
Constructiile reprezinta un domeniu în crestere, caracterizat prin insuficienta fortei de munca si nivel scazut de calificare al lucratorilor. |
Cresterea scolarizarii pentru calificarile de nivel 2 si 3 în scopul ridicarii nivelului de competente al lucratorilor din constructii si din domeniile legate direct sau indirect de constructii. |
||
|
Sectorul serviciilor este în crestere, cu accent pe: tranzactii imobiliare-închirieri - servicii, transport, depozitare si comunicatii, turism (în special servicii agroturistice) . |
Dezvoltarea ofertei de scolarizare pentru calificari din domeniul serviciilor prin: diversificarea calificarilor cresterea cifrei de scolarizare cresterea nivelului competentelor profesionale |
||
|
Suprafata agricola, reprezentând 71,1% din suprafata totala a regiunii si 16,5% din suprafata totala a tarii, determina pe de o parte caracterul agrar al regiunii si potentialul agricol ridicat al acesteia, iar pe de alta parte pozitionarea pe primul loc în cadrul celor 8 regiuni de dezvoltare. Cresterea productiei agricole în medie cu 3,5%, ca urmare a sporirii randamentelor (introducere de echipamente performante, utilizarea automatizarilor, extinderea si modernizarea sistemelor de irigatii), va necesita o redimensionare a nivelului de pregatire a fortei de munca în acest domeniu. Problematica stringenta si complexa a ruralului montan din perspectiva socio-economica a localitatilor si gospodariilor taranesti, a mediului si dezvoltarii durabile implica atentie deosebita pentru IPT. Existenta conditiilor pentru realizarea agriculturii ecologice, reclama competente noi pentru personalul calificat Extinderea si modernizarea infrastructurii de protectie a mediului; Reconstructia ecologica a zonelor degradate si protejarea patrimoniului natural; |
Restructurarea ofertei de scolarizare pentru calificari din agricultura prin: cresterea ponderii nivelului 3 de pregatire, care va asigura un nivel ridicat de competente pentru personalul calificat reducerea ponderii nivelelor 1 si 2 de calificare introducerea / extinderea calificarilor specifice agriculturii montane ecologice. cresterea ponderii calificarilor din domeniul protectiei mediului Trendul descrescator al populatiei civile ocupate în toate activitatile economiei la nivelul regiunii. Reducerea populatiei civile active ocupate datorata restructurarii unor sectoare de activitate neperformante, în special din industria extractiva ( extractie de carbuni si titei). Cele mai afectate sunt judetele Dâmbovita si Prahova. Existenta unor sectoare de activitate care cunosc usoare cresteri a populatiei ocupate: industria prelucratoare, comert, constructii, sanatate si asistenta sociala, transport depozitare si comunicatii, hoteluri si restaurante, administratie publica si aparare, tranzactii imobiliare si servicii. Structura pe niveluri de instruire a populatiei ocupate evidentiaza ca ponderea cea mai însemnata o detin persoanele care au absolvit o institutie de învatamânt liceal (32 %), fiind urmate de absolventii de învatamânt profesional sau de ucenici (23,7%), situatie similara cu cea înregistrata la nivel national. Numarul populatiei tinere ocupate este extrem de scazut. Trendul populatiei active ocupate în toate activitatile economiei, în toate judetele regiunii este descrescator Rata somajului în regiunea Sud-Muntenia la
sfârsitul anului În ceea ce priveste raportul rural - urban în structura somajului , în mediul urban, ponderea somerilor în totalul populatiei este mai mare cu 2,5% fata de rural. Excedent de forta de munca se preconizeaza în agricultura si industria textila. Deficit de forta de munca se prognozeaza în constructii, servicii, industria alimentara, industria materialelor de constructii, industria lemnului. |
PRIORITATEA 1: ARMONIZAREA SISTEMULUI TVET CU PIAŢA MUNCII PE BAZĂ DE STUDII sI CERCETĂRI |
|
|
Obiectiv: Promovarea unei oferte educationale a învatamântului TVET, cuprinzând calificari din domenii identificate ca fiind prioritare la nivel regional si asigurarea accesului la educatie pentru populatia de vârsta scolara. |
|||
|
Ţinte: 1. Cresterea cu 5 % a insertiei socio-profesionale a absolventilor TVET, pâna în 2013. 2. Asigurarea continuarii studiilor, dupa învatamântul obligatoriu, pentru cel putin 85% din populatia de vârsta scolara a regiunii cuprinsa în învatamântul TVET |
|||
|
Context: În regiunea Sud Muntenia se înregistreaza dezechilibre între cererea de calificare si oferta educationala a scolilor din învatamântul profesional si tehnic, ceea ce determina un grad redus de insertie socio-profesionala a absolventilor. Accesul la educatie pentru populatia de vârsta scolara este limitat, în principal, de: constrângeri de ordin material (pentru tinerii din mediul rural si cei proveniti din familii defavorizate din punct de vedere economic) dezinteres din partea absolventilor învatamântului obligatoriu pentru continuarea studiilor. Se impune astfel elaborarea unei politici de interventie directa pentru a corelarea sistemului educational cu piata muncii. De o importanta majora în acest sens îl reprezinta înfiintarea unui serviciu de cercetare si prognoza a pietei muncii în cadrul Regiunii Sud-Muntenia în scopul corelarii anuale a planului de scolarizare pentru învatamântul TVET cu studiile realizate si prognoza pietei muncii. |
|||
|
Actiuni pentru atingerea obiectivului: |
Rezultate asteptate |
Termen |
Responsabilitati |
|
Înfiintarea unui serviciu de cercetare si prognoza a pietei muncii în cadrul Regiunii Sud-Muntenia |
Sistem de monitorizare a insertiei absolventilor TVET pe piata muncii Rapoarte periodice privind evolutia pietei muncii la nivel regional si local |
|
AJOFM |
|
Actualizarea anuala a PRAI pe baza informatiilor privind cerintele pietei muncii |
PRAI revizuit |
Anual |
Consortiul regional |
|
Actualizarea anuala a PLAI pe baza informatiilor din PRAI, cu particularitati specifice judetului |
PLAI revizuit |
Anual |
ISJ, CLD |
|
Proiectarea anuala a PAS în concordanta cu recomandarile din PRAI si PLAI pentru toate scolile TVET |
Plan de scolarizare adaptat nevoilor pietei muncii |
Anual |
ISJ, CLD |
|
Introducerea în documentele de planificare strategica a ÎPT a unei sectiuni distincte pentru problematica ruralului montan, având în vedere: PLAI din toate judetele regiunii care au relief montan PAS pentru scolile din ÎPT care ofera formare în agricultura cu specific montan |
Rezolvarea problematicii ruralului montan |
Sept 2006 (PLAI) Oct 2006 (PAS) |
ISJ, CLD, scolile TVET |
|
Corelarea anuala a planului de scolarizare pentru învatamântul TVET cu studiile realizate si prognoza pietei muncii. |
Plan de scolarizare adaptat nevoilor pietei muncii |
Anual |
ISJ CLDPS |
|
Actiuni pentru atingerea obiectivului: |
Rezultate asteptate |
Termen |
Responsabilitati |
|
Dezvoltarea de noi calificari si competente inclusiv pentru agricultura montana pentru nivelele de calificare 2 si 3, conform studiilor realizate |
Plan de scolarizare adaptat nevoilor pietei muncii |
Anual |
ISJ CLDPS |
|
Dezvoltarea retelei scolare TVET în mediul rural si realizarea de tandemuri educationale intre scolile TVET din mediul rural si scolile TVET din mediul urban. |
Retele scolare tematice la nivel regional si local |
|
Consilii Judetene ISJ |
|
Crearea în mediul rural a unor scoli TVET si initierea /dezvoltarea unor scoli pilot cu profil agromontan, cu arie de actiune acoperitoare pentru principalii masivi muntosi cu infrastructura adecvata (internat, cantina), reprezentative la nivel regional pentru nivelurile 2 si 3 de calificare. |
Campusuri scolare TVET, reprezentative la nivel regional pentru nivelurile 2 si 3 de calificare. |
|
Consilii Judetene ISJ |
|
Asigurarea scolilor TVET din mediul rural cu cadre didactice calificate. |
Reducerea deficitului de personal didactic calificat în mediul rural |
|
ISJ |
|
Identificarea problemelor de acces la ÎPT a elevilor cu CES |
Studii realizate de CJAPP-urile din regiune privind accesul la educatie al elevilor cu CES |
Anual |
ISJ CJAPP |
|||
|
Crearea conditiilor de acces si învatare pentru elevii cu handicap. |
scoli cu infrastructura corespunzatoare pentru elevii cu handicap |
|
Consilii Judetene ISJ scoli TVET |
|||
|
Formarea profesorilor pentru utilizarea strategiilor de predare - învatare pentru elevii cu CES |
Cadre didactice formate pentru utilizarea strategiilor de predare - învatare pentru elevii cu CES |
|
CJAPP ISJ |
|||
|
Înfiintarea de clase pentru învatamântul TVET în localitatile cu populatie preponderent de etnie rroma si initierea unor actiuni pentru scolarizarea acestora. |
Cresterea ratei de scolarizare pentru populatia de etnie rroma. |
|
ISJ CLDPS |
|||
|
Implementarea unor programe de sprijin material si de acordare a sansei a II-a pentru tinerii din grupuri defavorizate. |
Reducerea abandonului scolar |
|
CLDPS Consilii Judetene Consilii locale ISJ |
|||
|
2. Dezvoltarea bazei materiale a scolilor TVET din regiune: toate scolile TVET sa aiba dotare minimala conform domeniilor de calificare si 50% dintre acestea sa aiba dotare conform standardelor. |
|||
|
Context: Calitatea în educatie înseamna asigurarea pentru fiecare educabil a conditiilor pentru cea mai buna, completa si utila dezvoltare. De aceea trebuie asigurate conditiile necesare desfasurarii corespunzatoare a activitatilor de educatie si formare profesionala a elevilor. Calitatea cladirilor scolilor poate avea un impact semnificativ asupra dorintei elevilor de a merge la scoala si asupra capacitatii lor de a accesa tipul adecvat de formare. În acest sens toate cladirile trebuie partial sau total reabilitate pâna în 2013 si dotate minimal. scolile nu sunt accesibile pentru elevii cu probleme de mobilitate, iar atelierele pentru instruirea practica a elevilor sunt într-un proces de degradare fizica si morala si nu corespund progresului tehnic si standardelor actuale de formare profesionala. Este necesara o politica coerenta de reabilitare, modernizare si dotare a spatiilor educationale pentru TVET. |
|||
|
Actiuni pentru atingerea obiectivului: |
Rezultat masurabil |
Termen |
Responsabilitati |
|
Identificarea nevoilor de reabilitare si a necesarului de echipamente didactice pentru scolile TVET din regiune. |
Radiografie a starii infrastructurii TVET din regiune |
|
Consilii locale, Consilii Judetene, Scoli TVET, ISJ |
|
Elaborarea proiectelor de reabilitare si de dotare cu echipamente didactice a scolilor TVET din regiune |
Liste de echipamente didactice pe unitati scolare si domenii de calificare Proiecte de reabilitare a scolilor |
|
Consilii locale, Consilii Judetene, Scoli TVET, ISJ |
|
Dezvoltarea bazei materiale în scolile pilot cu profil agromontan: ferma didactica, ateliere scoala si laboratoare (organizate si dotate corespunzator agriculturii montane si pluriactivitatii cu o componenta de agroturism inclusa) si facilitati de tip campus |
1 scoala dotata corespunzator |
|
Consilii locale, Consilii JudeteneISJ |
|
Identificarea surselor de finantare, reabilitarea si dotarea cu echipamente didactice a scolilor TVET. |
Nr. de scoli TVET reabilitate si dotate |
|
Consilii locale, Consilii Judetene, Scoli TVET, ISJ |
|
Transferul bazei materiale neutilizate, la nivelul regiunii |
Nr. de echipamente didactice repuse în functiune |
|
Consilii locale, Consilii Judetene, Scoli TVET, ISJ |
|
Crearea de ateliere mobile de instruire practica pentru domeniile de formare profesionala care permit acest lucru. |
Nr. de ateliere mobile pentru instruire practica create |
|
Consilii locale Consilii Judetene Scoli TVET ISJ |
|
Actiuni de informare a agentilor economici din regiune privind necesitatea implicarii active în formarea profesionala initiala si continua. |
Nr. de agenti economici cu care scolile au relatii de parteneriat Pliante / Fluturasi/Actiuni mass-media |
|
CLDPS Consortiul Regional |
|||
|
Autorizarea scolilor TVET ca furnizori de formare profesionala continua |
Nr. de scoli autorizate |
|
scoli TVET ISJ |
|||
|
Dezvoltarea de programe de formare profesionala continua de catre scolile TVET autorizate. |
Nr. de programe de formare/nr. persoane formate |
|
scoli TVET |
|||
|
Încheierea de acorduri de parteneriat pentru scolile TVET |
Nr. de acorduri de parteneriat / scoala |
Anual |
scoli TVET ISJ CLDPS |
|||
|
Eficientizarea parteneriatelor prin implicarea partenerilor sociali în actiunile privind integrarea pe piata muncii a absolventilor TVET. |
Actiuni de orientare si consiliere profesionala a elevilor Nr. de contracte de angajare a absolventilor Nr. de burse scolare acordate de agentii economici |
|
scoli TVET ISJ CLDPS |
|||
|
Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional si de planificare strategica a ÎPT a reprezentantilor institutiilor si organizatiilor relevante pentru ruralul montan |
Parteneriat social activ |
|
scoli TVET ISJ CLDPS |
|||
|
Formarea competentelor de orientare si consiliere pentru cadrele didactice din TVET |
Nr. de cadre didactice formate |
|
ISJ CCD |
|||
|
Cresterea numarului de posturi didactice pentru consilieri scolari. |
Nr. de posturi didactice pentru consilieri scolari la nivel de regiune |
|
ISJ |
|||
|
Asigurarea unui cabinet de consiliere profesionala, cu dotare minimala, în fiecare unitate scolara TVET. |
Nr. de cabinete de consiliere profesionala |
|
ISJ Comunitatea locala |
|||
|
Programe de orientare si consiliere profesionala, adaptate grupurilor tinta din ruralul montan |
Nr de programe realizate |
|
CJAPP |
|||
DEMOGRAFIE
Demografie
stiinta care se ocupa cu studiul populatiei umane: nivelul,
structura si caracteristicile populatiei si de legislatiile
care guverneaza aceste caracteristici.
Migratie
Transformarile survenite în numarul si structura populatiei ca urmare a schimbarii domiciliului permanent (statutului rezidential).
Migratia interna este determinata de schimbarile de domiciliu în interiorul granitelor tarii.
Migratia externa este determinata de schimbarea domiciliului din România în alta tara sau, din alta tara în România.
Mortalitate
Fenomenul demografic al deceselor într-o populatie data si
într-o perioada data de timp (de obicei un an), reprezentând componenta
negativa a miscarii naturale
Îmbatrânire
demografica a populatiei
Proces demografic care consta în cresterea proportiei
populatiei vârstnice si în scaderea proportiei
populatiei tinere.
Fertilitate
Fenomenul demografic al nascutilor vii în populatia
feminina de vârsta fertila (15-49 de ani).
ECONOMIE
Cifra de afaceri reprezinta veniturile totale înregistrate de catre întreprindere într-o anumita perioada, provenite atât din activitatea principala, cât si din activitatile secundare exercitate de aceasta.
Investitiile reprezinta cheltuielile destinate crearii de noi mijloace fixe, dezvoltarii, modernizarii si reconstructiei celor existente
Indicele preturilor masoara evolutia de ansamblu a preturilor produselor/serviciilor
PIB - valoarea de piata a tuturor bunurilor si serviciilor finale produse într-o tara într-o perioada determinata de timp.
,
unde: VABi - valoarea adaugata bruta la nivel de sector
PIAŢA MUNCII
Resursele de munca reprezinta categoria de populatie ce dispune de ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale care îi permit sa desfasoare o munca utila în una din activitatile economiei nationale.
Populatia activa - persoanele în vârsta de 14 ani si peste, care în perioada de referinta au constituit forta de munca disponibila, utilizata sau neutilizata. Este alcatuita din populatia ocupata + someri
somerii înregistrati sunt persoanele în vârsta de 18 ani si peste, apte de munca, ce nu pot fi încadrate din lipsa de locuri de munca disponibile conform pregatirii lor si care s-au înscris la agentiile teritoriale pentru ocupare si formare profesionala si beneficiarii de plati compensatorii potrivit O.U.G. nr. 98/1999.
Rata somajului se determina prin raportarea numarului total de someri înregistrati, la populatia activa civila
Populatie inactiva
Populatie ce cuprinde persoanele care nu exercita o activitate aducatoare de venituri si care, în majoritatea cazurilor, se afla sub limita de munca (copii, tineri) sau peste limita de munca (batrâni).
Populatia activa civila (Pac) cuprinde persoanele care au depasit o v rsta de munca specificata (16 ani) si care constituie forta de munca disponibila pentru producerea de bunuri si servicii.
Populatia ocupata totala include toate persoanele de 15 ani si peste care au avut un loc de munca si care au lucrat în perioada de referinta (saptamâna care precede interviul) cel putin o ora în activitati neagricole sau cel putin 15 ore, în cazul lucratorilor pe cont propriu si a lucratorilor familiali neremunerati din agricultura.
Populatia ocupata civila include toate persoanele care, la sfârsitul anului, aveau un loc de munca legal în activitatile neagricole din sectorul formal sau în activitati din agricultura, cu statut de: salariati, patroni, lucratori pe cont propriu, lucratori familiali neremunerati, membri ai unor societati agricole sau ai unor cooperative. Nu este inclus personalul MApN, MI, SRI (cadre militare sau persoane asimilate acestora, militari în termen), detinutii si salariatii organizatiilor politice sau obstesti.
Rata globala de activitate reprezinta proportia populatiei active totale (Pa) în populatia totala a tarii (Pt):
Rata de activitate a populatiei reprezinta proportia populatiei active în populatia totala în vârsta de munca.
OFERTA sCOLILOR
CLDPSFP - Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesionala.
AJOFM - Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca
PLAI - Plan Local de Actiune pentru Învatamânt
SAM - scoala de Arte si Meserii
CCD - Casa Corpului Didactic
ISJ- Inspectoratul scolar Judetean
CJAPP - Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica
CDS - Curriculum la decizia scolii
Rata - Indicator statistic care masoara frecventa unui eveniment în raport cu o populatie sau subpopulatie statistica din care provine evenimentul respectiv
BIBLIOGRAFIE
Arges, 2005-2006
Anuarul Statistic al României
Directia de Statistica Arges, 2005-2007
Legislatie învatamânt profesional si tehnic
|
