|
1. PREZENTARE GENERALA |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
1.2.Situatia conjuncturala |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
În 2001 a început un proces de încetinire a cresterii economice, confirmat în perioada care a urmat. Caracteristica evolutiei economiei Frantei pentru anul 2002 este deteriorarea performantelor, reflectata în primul rând de o crestere a PIB estimata la numai 1,2%. S-a confirmat astfel procesul de încetinire a cresterii economice aparut în 2001 (2,1%, comparativ cu vârful de 4,2% din 2000). Analisti economici apreciaza ca aceasta situatie este cea mai slaba din ultimii noua ani. Semnele de înviorare aparute în primele luni ale anului 2002 s-au estompat ulterior progresiv, posibilitatea aparitiei relansarii cresterii economice fiind din nou amânata spre sfârsitul anului 2003. In primul semestru 2003 se estimeaza o crestere de numai 0,3%. Aceasta situatie nu a fost specifica numai Frantei. Incetinirea cresterii economice a marcat ansamblul economiilor dezvoltate; în zona Euro, PIB a sporit în 2002 cu 0,8%. Performantele modeste ale economiei franceze reflecta, între altele, climatul de incertitudine si instabilitate prevalent în 2002 si prima parte a anului 2003, alimentat de slabiciunea cererii interne din zona Euro, fragilitatea relansarii economiei americane, volatilitatea pietelor bursiere si reluarea cresterii preturilor petrolului. Evolutia indicatorilor macroeconomici în 2002
evidentiaza: PIB si operatiile privind bunurile si serviciile
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
2. ECONOMIA FRANCEZA. STRUCTURA SI EVOLUTII SECTORIALE |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.2.Industria
În utimii
cincizeci de ani, o serie de ramuri industriale, precum industria aerospatiala,
industria constructoare de masini, chimica, farmaceutica, constructiile
feroviare si telecomunicatiile au cunoscut o puternica dezvoltare, detinând o
parte tot mai importanta din productia industriala franceza, în detrimentul
unor ramuri industriale traditionale: industria metalurgica, industria usoara
(textile-îmbracaminte). Industria auto
reprezentata de cei doi mari constructori francezi, Renault si grupul PSA
(Peugeot - Citröen), este în prezent industria manufacturiera cea mai
importanta din Franta. Productia industriala din aceasta ramura a înregistrat,
în anul 2001, o crestere în volum cu 5,9%, de trei ori mai mare, comparativ cu
cresterea de 2%, înregistrata de industria manufacturiera, în ansamblu. Anul
2002, a consemnat un nou record în materie de productie, pentru constructorii
francezi, cu aproape 5 milioane de automobile fabricate (+3,2%).
Productia indutriala franceza a înregistrat, în anul 2002, o diminuare cu 0,8%,
continuând tendinta încetinirii cresterii amorsata în anii precedenti (0,6% în
2001 si 4,6% în 2000). Principalele ramuri sectoriale au înregistrat în 2002
urmatoarele evolutii:
- industria usoara (textila, încaltaminte, marochinarie-pielarie) - declin si
scadere la nivelul tuturor subramurilor ( - 18% sectorul îmbracaminte, -9%
sectorul încaltaminte, pielarie);
- industria farmaceutica, parfumerie si produse de întretinere - crestere
usoara ( +3,3% sectorul farmaceutic);
- industria bunurilor de consum ( mobila, aparatura electromenjera,
electronica, ceasornicarie) - usoara ameliorare;
- industria materialelor de transport - s-a caracterizat printr-un declin al
industriei aeronautice ( scaderea livrarilor de avioane Airbus, în 2002 la 162
aparate, comparativ cu 184 avioane, în 2001) si o crestere a industriei de
constructii navale (+ 5% în 2002);
- industria echipamentelor mecanice - scadere cu 2%;
- industria electronica si telecomunicatii - declin ( -6%, sectorul
telecomunicatii);
- industria materialelor de constructii - stagnare si o crestere usoara pentru
industria sticlariei: +2%;
- industria lemnului, hîrtiei si cartonului - un nivel ridicat pentru sectorul
de papetarie si carton;
- industria chimica : stagnare;
- industria cauciucului si materialelor plastice : ameliorare si redresare în
2002;
- industria siderurgica si materiale neferoase - crestere pentru sectorul
siderurgic cu 10% si declin pentru sectorul metalurgiei neferoase.
|
|
|
|
2.3.Serviciile
Începând din anul 1990, în Franta, productia de servicii a
înregistrat o crestere medie superioara cresterii economice, fapt care a permis
crearea de catre sectorul serviciilor comerciale, pe parcursul a 10 ani de
zile, a unui numar de peste 1.300.000 de locuri de munca.
Dintre cele trei component 22322h78w e ale serviciilor comerciale (servicii ale
întreprinderilor, servicii destinate particularilor si serviciile imobiliare),
sectorul serviciilor întreprinderilor a continuat sa fie cel mai dinamic
(+5,7%) si datorita activitatilor legate de noile tehnologii, respectiv serviciile
de telecomunicatii (+17,3%), serviciile informatice (+8,5%) si activitatile din
cinematografie si video. Sectorul serviciilor destinate persoanelor fizice
(hoteluri, restaurante, agentii de voiaj, etc) a cunoscut o crestere usoara
(+1,5%), iar cel al serviciilor de promovare si gestiune imobiliara si-a
continuat tendinta de declin.
Reducerea cresterii valorii adaugate pentru serviciile comerciale, în anul 2001
(+2,2%, fata de +4% în 2000), a fost mai mica, comparativ cu cea a economiei, în ansamblu (+1,7% în 2001, fata de +4,1% în
2000) si cea a industriei manufacturiere (+2% în 2001, fata de +5,1% în 2000).
În ceea ce priveste serviciile necomerciale, datorita unei cresteri sustinute a
cheltuielilor sanitare realizate de familiile franceze, anul trecut, acestea au
cunoscut un ritm de crestere, situat în jurul procentului de 3%.
Comertul
În anul 2002, comertul cu amanuntul a continuat tendinta de încetinire
manifestata si în anul 2001. Ritmul de crestere al vânzarilor magazinelor nealimentare,
specializate s-a redus cu jumatate, cu exceptia farmaciilor care au înregistrat
o crestere a volumului cu +2,2%.
În privinta suprafetelor mari comerciale, de alimentatie generala (grandes surfaces), cresterea a fost
de +1,3%, identica cu cea din 2001. Comertul privind reparatiile auto a
stagnat, iar vânzarile de autovehicule s-au diminuat.
Comertul en gros a progresat în volum, în anul 2002,
cu +2,6%, dupa încetinirea înregistrata anul precedent.
La sfârsitul anului 2001, în sectorul comertului francez erau angajati un numar
de 2.950.000 persoane.
2.4.Resurse naturale si de energie
Productia
nationala de energie primara a atins, în 2001, un nivel record de 133,6
milioane tep, triplându-se comparativ cu anul 1973, datorita contributiei
sectorului nuclear care reprezinta aproximativ 82% din total, fata de 7% în
1973. Franta ocupa locul 2 pe plan mondial, în productia de energie nucleara,
dupa SUA, dar înaintea Japoniei si Germaniei.
Consumul de enregie primara s-a cifrat, în 2001, la 269 milioane tep, factura
energetica reprezentând 1,58% din PIB.
În privinta productiei de energie electrica, aceasta a crescut de la 182 TWh
(1TWh = 1 miliard KWh ) în 1973, la 550 TWh în 2001. Centralele nucleare
franceze asigura 76% din productia nationala de energie electrica si 46% din
totalul electricitatii nucleare produsa în Europa.
Rezervele naturale de hidrocarburi ale Frantei, sunt estimate la 12 ani de
exploatare, în ritmul actual si la mai putin de 2 luni de consum national.
Productia nationala de petrol reprezinta aproximativ 2% din consumul national,
ceea ce face ca Franta sa fie un importator net de petrol si gaze naturale.
Relieful variat al Frantei, permite practicarea unei agriculturi diverse ( în
special cereale), precum si crestera animalelor: bovine si pasari. Varietatea
reliefului si iesirile la mare sunt elemente foarte importante pentru economia
franceza si pentru industria turistica foarte dezvoltata în Franta.
|
2.5.Dezvoltare tehnologica Franta aloca
2,2% din PIB pentru cercetare-dezvoltare (R&D), situându-se pe pozitia a
4-a între principalele tari membre OCDE, dupa Japonia, SUA si Germania. În
acest sector activeaza aproximativ 310.000 persoane, din care 158.000 sunt
cercetatori. |
|
|
|
|
|
|
|
3. RELATII ECONOMICE EXTERNE | |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
3.1.Comertul Exterior 3.1.1Structura
Exportului Desi, valoarea schimburilor comerciale de bunuri si servicii precum si fluxurile de investitii au cunoscut în 2002 un nou recul, urmare a conjuncturii economice interne si internationale nefavorabile, Franta continua sa fie a patra putere economica mondiala. Comertul exterior francez a atins un vârf în anul 2000, urmat în anii urmatori de un fenomen de diminuare atât a exporturilor si într-o masura mai importanta a importurilor, reflectând astfel încetinirea cresterii economice în Franta. Sigurul rezultat pozitiv în 2002 a fost înregistrarea unui excedent comercial, de circa 2,8 miliarde Euro, în conditii fob-cif conform datelor EUROSTAT, si la aproape 10 miliarde Euro, în conditii fob-fob conform datelor vamale franceze. Aceasta se înscrie într-un context de repliere mai accentuata în 2002 a importurilor (-5,2% în conditii cif si -3,5% în conditii fob) fata de exporturi (-2,9%, conform datelor EUROSTAT si de -1,3% conform datelor vamale). Evolutia Comertului exterior total al Frantei (valori in Milioane de Euro; evolutie în procente)
Sursa: EUROSTAT .Structura Exportului Exportul Frantei este dominat de produsele destinate utilizarilor industriale, respectiv bunurile de echipament si bunurile intermediare. Se remarca pozitia importanta detinuta de industria auto, care si-a mentinut cresterea în 2002, alaturi de bunurile de consum si cele agroalimentare. Structura exportului Frantei (valori in Milioane de Euro; evolutie în procente)
Sursa: Vama franceza 3.1.2.Structura Importului Structura importului francez este dominata de
bunurile intermediare si bunurile de echipament, rezultat al nevoilor de
materii prime, al actiunilor de subcontractare industriala si al
specializarilor intraramuri; totusi, importurile acestor categorii de
produse au înregistrat scaderi importante în 2002 reflectând coonjunctura
mai putin favorabila din economia franceza. Structura importului Frantei (valori in Milioane de Euro; evolutie în procente)
Sursa: Vama franceza 3.1.3.Soldul balantei comerciale Soldul balantei comerciale pune în evidenta competitivitatea Frantei în domeniul industriei civile, si în cadrul acesteia în domeniile industriei auto si a bunurilor de echipament, precum si în domeniile materialului militar si industriei agroalimentare, care înregistreaza excedente. In acelasi timp, deficite se inregistreaza în special în domeniile bunurilor de consum si, respectiv, al energiei. Evolutia soldului balantei comerciale a Frantei (valori in Milioane de Euro; evolutie în procente)
Sursa: Vama franceza 3.1.4.Orientarea geografica a comertului exterior francez Comertul exterior al Frantei se desfasoara în
proportie majoritara (peste 7/10) cu Europa, iar în cadrul acestei regiuni
Uniunea Europeana detine peste 85%. Comertul cu tarile continentului
amercian, de sud si de nord, reprezinta numai circa 1/10 din schimburile
totale ale Frantei (din acesta, peste 70% se realizeaza cu SUA). Comertul
este excedentar cu Europa (mai putin zona Euro), cu America, Africa si
Orientul Apropiat si Mijlociu, si deficitar cu celelate zone din care se
detaseaza zona asiatica (în special datorita importurilor de titei). Orientarea geografica a comertului exterior francez (valori in Milioane de Euro; ponderi si evolutie în procente)
Sursa: Vama franceza 3.1.5.Principalii parteneri comerciali Comertul exterior francez se caracterizeaza printr-o
puternica concentrare geografica. Jumatate din acesta se efectueaza cu
numai cinci state, atât la export cât si la
import, respectiv Germania, Marea Britanie, Spania si Italia la export, si
Germania, Belgia, Italia Marea Britanie si Olanda la import. Principalii 10 partenerii comerciali a Frantei (valori in Milioane de Euro; evolutie în procente)
Sursa: EUROSTAT 3.1.6.Comertul exterior cu statele candidate la aderarea la UE Cele 12 state candidate la aderare în Uniunea
Europeana au avut în 2002 o pondere cumulata în exportul francez de 3,71%
(3,08% în 2000), iar în importul francez de 2,57% (2,05% în 2000). In
ordine, la exportul francez se situau Polonia (1,09%), Cehia (0,61%),
Ungaria (0,56%), România (0,34%), Slovenia (0,33%), Slovacia (0,18%), Malta
(0,17%), Cipru (0,14%), Bulgaria (0,12%), Lituania (0,08%), Estonia (0,05%)si
Latvia (0,04%), iar la import Polonia (0,61%), Ungaria (0,47%), Cehia
(0,46%), România (0,35%), Slovenia (0,23%), Slovacia (0,12%), Lituania
(0,1%), Bulgaria ((0,09%), Malta (0,06%), Cipru , Latvia si Estonia cu
circa 0,02% (conform datelor EUROSTAT). |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Franta se situeaza pe primul loc în lume în ceea ce priveste numarul de
turisti straini . In 2002, s-au înregistrat 77
milioane de turisti straini, în crestere cu 2,4% fata de anul 2001 (cel putin
o noapte hoteliera). Sosirile turistice din tarile europene au progresat,
însa au scazut drastic cele din SUA (-15,3%).
Turismul international reprezinta postul excedentar cel mai important în
balanta de plati externe a Frantei, cu un volum de încasari de 33,7 miliarde
Euro în 2001, si respectiv, de cheltuieli de 20,0 miliarde Euro.
|
< td> |
|
Relatiile comerciale romano-franceze
3.3.1.Comertul exterior romano-franceze
Schimburile comerciale româno-franceze s-au multiplicat de sase ori între 1989 si 2002. O puternica crestere s-a înregistrat în ultimii doi ani, iar în 2002 s-a depasit bara de 1 miliard de Euro atât la exportul cât si la importul Romaâniei spre/din Franta. Tendinta de crestere se mentine si în 2002, chiar daca la un ritm mai putin intens fata de cel înregistrat cu Uniunea Europeana si majoritatea statelor membre ale acesteia, influentat în principal de performantele mai putin satisfacatoare ale economiei franceze în aceasta etapa.
Evolutia schimburilor comerciale romano-franceze
(Milioane de dolari SUA, evolutie in procente)
|
|
|
|
|
|
2003 - 4 luni |
||
|
Valoare |
|
Valoare |
|
||||
|
Total |
|
|
|
|
|
|
|
|
Export (fob) |
|
|
|
|
|
|
|
|
Import (cif) |
|
|
|
|
|
|
|
|
Sold (fob-cif) |
|
|
|
|
|
|
|
Franta este al treilea partener comercial la
României la export, dupa Italia si Germania, si al patrulea partener la
import, duupa Italia, Franta si Federatia Rusa, cu ponderi (2002) de 6,92% în
totalul comertului exterior, 7,61% în export si 6,38% în import.
In paralel, în 2002 ponderea României în importul total al Frantei a fost de
0,35% (locul 35) iar în exportul total al Frantei de 0,34% (locul 41).
Pozitia României în comertul exterior al Frantei s-a ameliorat fata de anul
2000 (detinând o pondere de 0,22% si ocupând locul 43 la import si locul 52
în exportul Frantei).
Structura exportului românesc este dominata de produse textile si
îmbracaminte (33,2% din totalul exportului în 2002), masini, aparate si
echipamente electrice (26,8%), mobila (13,6%), încaltaminte (5,8%) si produse
minerale (5,1%).
Structura importurilor României din Franta este constituita, în principal, de
masini, echipamente si aparate electrice (25,1%), produse textile (23,1%),
produse chimce (18,8%),, produse din materiale plastice si cauciuc (6,4%),
metale comune si articole din metal (4,7%) si produse alimentare (3,1%).
4.REGIMURI VAMALE.REGLEMENTARI SI STANDARDE TEHNICE
4.1. Regimuri vamale
4.1.1Vamuire
si documente
4.1.2.Taxe
vamale si alte taxe la import
4.1.3.Regimuri
vamale specifice
4.1.4.Porturi
si zone libere
4.1.5.Importuri
temporare
4.1.6.Restrictii
la import
4.1.7.Comert
în compensatie (contrapartida)
4.1.8.Documentatie
solicitata
.Vamuire si
documente
În interiorul spatiului UE, marfurile comunitare pot circula liber, toate
formalitatile vamale si fiscale fiind eliminate la nivelul frontierelor
intracomunitare.
Importurile în cadrul UE se realizeaza pe baza tarifului vamal comunitar,
denumit si nomenclatorul de la Bruxelles, care utilizeza sistemul armonizat.
Marfurile care provin din tarile cu statut de asociat la UE, inclusiv România,
sau care au încheiat acorduri de comert liber cu UE, beneficiaza de eliminarea
taxelor vamale la importurile în UE, pentru produsele industriale si pentru
unele produse agricole.
.Taxe
vamale si alte taxe la import
În afara taxelor vamale (daca este cazul), marfurile importate în Franta sunt
supuse si aplicarii TVA (Taxa pe valoare adaugata), iar pentru o serie de
produse specifice se aplica accize ( bauturi alcolice, tigarete si produse
minerale).
Cuantumul TVA-ului este de 19,6% pentru produsele nealimentare, 5,5% pentru
produsele agro-alimentare si de 2,1% pentru unele produse medicinale si presa.
.Regimuri
vamale specifice
Sunt exonerate de
- bunuri destinate organismelor cu caracter caritabil si filantropic;
- bunuri destinate personelor nevazatoare si handicapate;
- instrumente si aparate destinate cercetarii medicale;
- substante terapeutice de origine umana si reactivi; etc.
Regimuri vamale specifice sunt aplicate unor operatiuni
de comert exterior si anume:
- regimul de admisie temporara ( importurile temporare);
- perfectionarea activa - permite importul temporar, cu suspendarea drepturilor
si taxelor, pentru acele bunuri ( materii prime, materiale, parti
detasate-componente), care urmeaza a fi transformate într-o tara din spatiul
UE;
- regimul depozitului national de importuri - permite stocarea de bunuri pe
teritoriul francez, cu suspendarea TVA-ului;
- depozitul vamal;
- regimul de înapoiere - permite exonerarea de la drepturile vamale de import a
anumitor marfuri, reimportate în statul din teritoriul vamal comunitar, dupa ce
acestea au fost exportate cu titlu definitiv sau temporar;
.Porturi si
zone libere
Legislatia franceza prevede exceptarea de la plata diverselor taxe si obligatii
sociale pentru persoanele fizice sau juridice care-si desfasoara activitatea în
acele arii sau zone, denumite zone libere. Multe dintre acestea sunt adiacente
aglomerarilor urbane, având o populatie ce ajunge sau
depaseste 10.000 locuitori.
Lista cu astfel de zone poate fi obtinuta de la Prefecturile locale sau de la
Directiile de munca regionale.
Facilitatile sunt acordate unui numar amplu de activitati, legate de industria
manufacturiera, comert, servicii, activitati profesionale necomerciale si altele,
si prevad exceptarea totala de la plata taxei (impozitului) pe venit, pentru o
perioada de cinci ani
.Importuri
temporare
Regimul de admisie temporara permite importul în interiorul UE, cu exonerarea
totala sau partiala a taxelor vamale a acelor marfuri necomunitare, care sunt
utilizate ca: mostre pentru diferite manifestari expozitionale ( saloane,
congrese), materiale profesionale (materiale de presa, radio, televiziune,
cinematograf, etc).
.Restrictii la
import
Autoritatile vamale franceze aplica o serie de regulamente si conventii
internationale cu privire la masuri de protejare a sanatatii publice, de
pastrare a ordinii si securitatii nationale, de protejare a patrimoniului si
mediului înconjurator, precum si privind interesele strategice si de aparare
ale Frantei.
Dintre produsele supuse autorizarii ( necesita o
licenta de import) sau restrictiilor la importuri se enumera: produsele textile
care fac parte din acordul multifibre; produsele siderurgice, material de
razboi, arme si munitii, produse de dubla utilizare, bunuri culturale si opere
de arta, produse farmaceutice, deseuri, anumite produse agro-alimentare si
animale.
.Comert în compensatie (contrapartida)
Pentru acest tip de comert, a fost înfiintat în cadrul MINEFI (Comert) - Bureau
des Compensations.
.Documentatie
solicitata
Pentru tranzactiile comerciale efectuate pe teritoriul Frantei sunt solicitate
urmatoarele documente:
- factura comerciala;
- documentul administrativ unic (DAU) - utilizat pentru importurile, tranzitul
sau exporturile catre tarile care nu sunt membre ale UE ( incluzând si DOM -
Départments de l'Outre Mer, considerate ca parte din teritoriul vamal francez,
dar excluse din teritoriul fiscal). Acesta se prezinta sub forma unui set din 8
exemplare si poate cuprinde în functie de necesitati si alte formulare
intercalate.
- declaratie a schimburilor de bunuri ( Déclaration
d`Echanges des Biens - DEB), utilizata pentru schimburile de marfuri dintre
statele membre ale UE sau pentru marfurile provenind dintr-o tara terta, care
au facut, în prealabil, obiectul formalitatilor vamale la frontiera comunitara.
- declaratiile vamale trebuiesc completate în Euro, începând cu 1 ianuarie
2003.
- documentul de transport.
4.2.Reglementari
si standarde tehnice;
Reglementari privind ambalajul si etichetarea
4.2.1.Standarde
tehnice
4.2.2.Certificarea
(de calitate)
4.2.3.Etichetarea
.Standarde tehnice
Evolutia schimburilor comerciale moderne si a economiei mondiale, în ansamblu,
au facut necesara adoptarea unor norme internationale, denumite ISO 9000, care
stabilesc reguli de calitate pentru marfuri si servicii si ISO 14000, pentru
mediul ambiant.
În Franta, sunt în vigoare circa 20.000 norme - franceze si europene,
referitoare la standardele tehnice si comerciale.
Organismul national francez care gestioneza problematica standardizarii este
AFNOR (Association Française de Normalisation). Acesta a publicat alte 1800 de
stsndarde, din care 26% sunt franceze, 64% europene si 16% sunt internationale.
Aceste norme pot fi clasificate în patru mari grupe si anume:
- norme fundamentale (reglementeaza aspecte legate de terminologie, semne
conventionale, simboluri);
- norme specifice (europene - definesc caracteristicile produselor);
- norme legate de metodele de determinare, analiza (internationale - masoara
caracteristicile si prestatia produselor);
- norme de organizare.
La nivel international, organismul reprezentativ este: Organizatia
Internationala de Standardizare, la care sunt afiliate organisme nationale din
peste 100 de tari.
La nivel european, principalul organism este Comitetul European de
Standardizare.
.Certificarea (de
calitate)
Certificarea în Franta este reglementata de catre AFNOR si presupune atestarea
conformitatii pentru produs, societate, proces sau serviciu la o serie de
exigente specifice.
Exista mai multe tipuri de certificare si anume:
- certificarea produselor sau serviciilor, care atesta ca acestea corespund
unor caracteristici precum: securitatea, durabilitatea, etc;
- certificarea societatilor, care atesta conformitatea proceselor de
fabricatie, furnizare, etc. cu standardele ISO 9000 sau ISO 14000;
.Etichetarea
Reglementarile franceze în materie de etichetare transpun normele europene în
materie. Legea 94-665 din 4 august 1994, denumita legea Toubon, prevede ca
pentru produsele si serviciile comercializate în Franta, utilizarea limbii
franceze este obligatorie în toate etapele aferente ciclului de viata al
acestora ( oferta, prezentare si publicitate, etc).
|
|
||
|
|
||
|
5. CAMERE DE COMERT SI INDUSTRIE. TARGURI SI EXPOZITII |
||
|
|
