Metode de acoperire a riscului valutar

Metode de acoperire a riscului valutar

STUDIU DE CAZ

Daca existenta riscului valutar este certa în conditiile actuale, se pune problema limitarii pierderilor pe care le-ar putea produce evolutia cursului de schimb, respectiv problema acoperirii riscului valutar .

În scopul protejarii împotriva riscului valutar au fost dezvoltate o serie de metode care se pot grupa in doua mari categorii:

2.1. Prezentare succinta a societatii

Metode de gestiune interna a riscului valutar

Pâna în anul 2007 inclusiv societatea a folosit metode de gestiune interna a riscului valuatar.

Având în vedere evolutiile valutare din primele 10 luni ale anulului 2007, când atât EURO, cât si dolarul american s-au depreciat în raport cu leul, dolarul depreciindu-se însa într-o masura mai accelerata decât EURO, societatea a apelat la clauze valutare pentru a-si acoperi riscul valutar. Printre acestea enumeram:

2.2.1. Clauza valutara simpla

Clauza valutara simpla este utilizata, în general, în tranzactiile în care partenerii au un interes fata de doua valute. Prin aceasta clauza, moneda stabilita prin contract este "legata" de o alta valuta, denumita valuta clauzei (valuta etalon), printr-un raport stabilit la momentul contractarii.

La data de 4 ianuarie 2007 societatea incheie un contrac de export având stipulata clauza valutara simpla:

Curs USD/EURO

Limita variatie curs

Suma încasata daca nu ar fi existat clauza valutara

(USD)

Suma încasata în conditiile în care exista clauza valutara

(USD)

14 februarie

12 martie

12 aprilie

TOTAL

Sursa: Calcule proprii

Astfel, se constata ca utilizarea clauzei valutare a generat societatii un câstig total de 125 USD, câstig determinat de evolutia favorabila a cursului EURO, fata de curcul USD.

Constatam însa, ca o astfel de clauza valutara contine si ea un oarecare grad de risc, întrucât, în conditiile unei evolutii adverse a cursului, suma încasata se poate diminua semnificativ.

2.2.2. Clauza valutara pe baza DST

Un alt tip de clauza valutara, ce poate fi inclusa în contracte este clauza valutara pe baza DST.

DST este o unitate monetara de cont, a carei valoare se calculeaza pe baza unor cosuri ponderate de valuta. Aceasta unitate monetara s-a impus pe plan international, ca instrument de referinta în anumite tranzactii. Extinderea utilizarii DST a fost determinata de accesul rapid si sigur la cursul acestei unitati monetare, ce este publicat zilnic de FMI. Formulele de calcul pentru suma de plata sunt similare celor utilizate în cazul clauzei valutare simple.

Graficul nr. 2: Evolutia valutara a monedei DST în raport cu USD la cursul BNR pe perioada: 01.05.2007 - 31.12.2007

Sursa: www.imf.org

În data de 19 iunie 2007 S.C XYZ SRL realizeaza un export in valoare de 50.000 USD printr-un contract, în care este stipulata clauza DST, si care prevede urmatoarele:

2.3. Metode de gestiune externa a riscului valutar

Începand cu anul 2008 societatea decide sa utilizeze metode moderne de gestiune a riscului valutar si anume:

2.3.1. Hedging valutar cu contracte futures pe valute

Presupune existenta unei pozitii valutare deschise într-o anumita valuta si care a fost dobândita în afara pietei futures. Pentru a elimina sau a reduce riscul valutar al unei asemenea pozitii, headging-ul valutar în forma sa clasica presupune ca operatorul va initia o pozitie de sens opus si de o marime aproximativ egala pe contracte futures ce au ca suport valuta pozitiei deschise din afara pietei futures, iar ca a doua valuta moneda nationala a operatorului sau moneda în care acesta îsi calculeaza rentabilitatea. Astfel hedger-ul transfera riscul asupra pietei futures.

2.3.1.1. Hedgingul valutar de cumparare (long headge)

Hedgingul valutar de cumparare este inversul celui de vânzare. Operatorul detine o pozitie short în afara pietei bursiere într-o anumita valuta. Pentru a reduce sau a elimina riscul aprecierii acelei valute fata de moneda în care operatorul îsi calculeaza rentabilitatea acesta poate cumpara contracte futures pe acea valuta.

De asemenea, pozitia valutara în afara pietei bursiere poate fi dobândita în urma unor operatiuni comerciale (cazul importatorilor) sau în urma unor operatiuni financiare

În data de 1 ianuarie 2008 societatea încheie un contract de import în valoare de 100.000 euro, pe care îl primeste la data de 22 martie 2008 si îl plateste în data de 30 martie 2008.

Societea doreste sa se protejeze fata de o eventuala depreciere a leului fata de euro si pentru aceasta foloseste contracte futures. Astfel aceasta cumpara printr-o agentie de brokeraj a BMFMS 100 de contracte EUR/RON cu scadenta în martie la pretul de 3,6350. Marja pe care trebuie sa o depuna pentru un contract este de 120 RON. Comisionul platit brokerului este de 1 RON, rata dobânzii = 7% , iar valoarea unui contract este de 1.000 EUR.

Tabel nr.2: Variatia cotatiei contractului futures EUR/RON

Sursa: www.bmfms.ro

Întrucât importatorul nu si-a lichidat pozitia înainte de scadenta, printr-o vânzare, el are o pozitie long deschisa. În ziua scadentei, Casa Româna de Compensatie lichideaza în numerar pozitia deschisa, la cursul BNR din ultima zi de tranzactionare, 3,6417 RON/EUR, în conditiile în care exportatorul cumparase contractele la cursul de 3,6350 RON/EUR.

Profit la un euro: 3,6417 - 3,6350 = 0,0067 RON/EUR

Profit pe contract:    0,0067 x 1.000 = 6,7 RON/contract

Profit efectiv total: 6,7 x 100 = 670 RON

Suma în cont: 12.000 + 670 = 12.670 RON

Aceasta operatiune a presupus urmatoarele costuri:

RON

Cheltuieli totale: 100 + 210 = 310 RON

Rezultatul operatiunii: 670 - 310 = 360 RON

Daca societatea nu ar fi initiat o tranzactie cu contracte fututures, la sfârsitul lunii martie, când trebuia sa plateasca cei 100.000 EUR, el i-ar fi putut preschimba la cursul de 3,6417 RON/EUR, platind pentru ei:

3,6417 x 100.000 = 364.170 RON

La data încheierii contractului , contravaloarea importului era:

3,6102 x 100.000 = 361.020 RON

Deci pierderea sa s-ar fi ridicat la:

364.170 - 361.020 = 3.150 RON

2.3.1.2. Hedging valutar de vânzare (short hedge)

Acesta presupune reducerea sau eliminarea riscului valutar reprezentat de probabilitatea deprecierii valutei în care operatorul are o pozitie long în afara bursei fata de moneda nationala a operatorului, prin vânzarea în bursa a unui numar de contracte futures pe acea valuta.

Pozitia long în afara pietei futures, care este protejata împotriva unei deprecieri a valutei pozitiei fata de moneda nationala prin intermediul vânzarii de contracte futures, poate proveni dintr-o diversitate de operatiuni. Pot fi protejate împotriva riscului valutar pozitiile valutare long aparute în urma unor operatiuni de comert exterior (exportatorul dobândeste în momentul semnarii contractului comercial o pozitie long pe moneda de contract pentru data la care va primi de la partenerul sau suma înscrisa în contract în aceasta valuta) si pozitiile long dobândite în urma unor operatiuni financiare.

În data de 1 aprilie 2008, societatea a contractat un export în valoare de 100.000 EUR în Belgia, cu obligatia de livrare pâna la data de 15 iunie si de plata pâna la data de 30 iunie 2008.

Societatea decide sa protejeze suma în EUR pe care o are de încasat fata de o eventuala depreciere a monedei unice europene fata de RON, alegând ca tehnica de acoperire a riscului valutar contractele futures. Astfel el vinde printr-o agentie de brokeraj a BMFMS 100 contracte EUR/RON cu scadenta în iunie la pretul de 3,7458 (valoarea unui contract este de 1.000 EUR). Marja pe care trebuie sa o depuna pentru un contract este de 120 RON. Comisionul platit brokerului pentru un contract este de 0,5 RON, iar rata dobânzii la depozitele in lei este de 7,5 %.

Tabel nr. 3: Variatia cotatiei contractului futures EUR/RON

Sursa: www.bmfms.ro

Întrucât societatea nu si-a lichidat pozitia înainte de scadenta, adica nu a efectuat o cumparare de contracte futures, el are o pozitie short deschisa. În ziua scadentei, Casa Româna de Compensatie lichideaza în numerar pozitia deschisa, la cursul BNR din ultima zi de tranzactionare, 3,6225 RON/EUR, în conditiile în care societatea vânduse contractele la cursul de 3,7458 RON/EUR.

Profit la un euro:    3,7458 - 3,6225 = 0,1233 RON/EUR

Profit pe contract:    0,1233 RON/EUR x 1.000 EUR/contract = 123,3 RON/contract

Profit efectiv total:    123,3 RON/contract x 100 contracte = 12.330 RON

Deci societatii i se vor vira in cont: 12.330 RON

Suma în cont: 12.000 + 12.330 = 24.330 RON

Societatea nu încaseaza profitul obtinut într-o singura transa, la scadenta contractului. În functie de marcarea la piata - adaptarea zilnica a contractelor futures deja încheiate în raport cu evolutia cotatiei futures pe piata - contul în marja este ajustat zilnic, de la data deschiderii pozitiei pâna la data închiderii acesteia sau data lichidarii contractelor la scadenta.

Aceasta operatiune a presupus urmatoarele costuri:

Cheltuieli totale: 225 + 50 = 275 RO­N

Rezultatul operatiunii: 12.330 - 275 = 12.055 RON

Daca societatea nu ar fi initiat o tranzactie cu contracte futures, la sfârsitul lunii iunie, când încasa 100.000 EUR, aceasta i-ar fi putut preschimba în RON la cursul de 3,6225, obtinând:

Contravaloarea în RON a celor 100.000 EUR la data încheierii contractului era:

Deci pierderea sa s-ar fi ridicat la:

Prin acoperirea realizata cu contracte futures societatea a evitat aceasta pierdere si a câstigat în plus 12.055 RON.

2.3.2. Contractul FORWARD

Contractul Forward pe cursul de schimb este contractul prin care doua parti îsi exprima acordul asupra schimbului la o data viitoare a unei sume specificate, într-o anumita valuta, la o rata de schimb stabilita la data tranzactiei.

Printr-un astfel de contract, cumparatorul este asigurat ca la un anumit moment în viitor va primi o anumita cantitate de produse contra unui pret stabilit în momentul semnarii contractului. Principalul avantaj al contractului forward îl constituie siguranta pretului.

Bancile ofera clientilor care deruleaza operatiuni în valuta posibilitatea "blocarii" cursului pentru un anumit interval de timp (o luna, 3, 6 luni sau chiar un an).

La data de 1 ianurie 2008 societatea a cumparat de la un partener din Germania materii prime în valoare de 100.000 Euro, urmând sa le primeasca si sa le achite pe 30 martie 2008.

Produsele importate le-a vândut pe piata interna la pretul de 400.000 RON.

În momentul semnarii contractului, importatorul nu si-a putut estima cu exactitate profitul din cauza cursului valutar RON/EURO (marfa se achizitiona în euro si se încasa în lei). La momentul semnarii contractului de import cursul RON/EURO a fost 3,6102.

Daca ar fi platit produsele imediat, importatorul ar fi trebuit sa cumpere cei 100.000 Euro la cursul de mai sus si pretul în lei al marfurilor ar fi fost de 100.000 x 3,6102 = 361.020 RON

iar profitul obtinut din vânzarea lor partenerilor locali ar fi fost de

400.000 - 361.020 = 38.980 RON

Întrucat valuta ar fi fost cumparata abia peste 2 luni, societatea nu stia cât va fi la momentul respectiv cursul RON/EURO si deci nu-si putea estima în lei costul de achizitie al produselor.

Daca peste 2 luni Euro s-ar fi apreciat în fata leului atunci societatea ar fi fost avantajata întrucat ar fi platit mai putini lei pentru cei 100.000 EURO.

La un curs de 3.6000 RON/EURO costul în lei al produselor importate ar fi fost de: 100.000 x 3.6000 = 360.000 lei
iar profitul dupa vânzarea lor:
400.000 - 360.000 = 40.000 lei

În situatia în care Euro s-ar fi depreciat fata de leu, importatorul ar fi platit mai mult la achizitionarea valutei. La un curs de 3.6200 RON/EURO la scadenta contractului, costul produselor importate ar fi fost de:

100.000 x 3.6200 = 362.000 lei
iar profitul obtinut:
400.000 - 362.00 = 38.000 lei

Astfel se demonstreaza cum fluctuatia cursului valutar poate influenta profitul unei companiei.

Pentru eliminarea acestui risc, societatea a încheiat un contract forward valutar în suma de 100.000 euro având ca partener în tranzactie o banca comerciala care oferea acest produs. Contractul i-a oferit acestuia posibilitatea de a cumpara 100.000 euro peste 2 luni la un curs de 3.6602 RON/EUR negociat cu banca respectiva.

Astfel la scadenta, indiferent de cât ar fi fost cotatia RON/EUR pe piata valutara spot, societatea a platit pentru cei 100.000 euro:
100.000 x 3.6602 = 366.020 lei
si si-a vândut produsele pe piata interna cu pret exprimat în lei realizând un profit de:

400.000 - 366.020 = 33.980 RON

în conditii de deplina siguranta.

Pentru acest contract, el a trebuit sa depuna la banca o garantie de buna executie a contractului, de 10% din valoarea lui, adica 36.602 RON.
La scadenta contractului importatorul a platit bancii restul de:

366.020 - 36.602 = 329.418 RON

si a primit în schimb 100.000 Euro cu care a achitat contravaloarea importului.

2.3.3. OPŢIUNI

Optiunile sunt contracte standardizate având drept suport actiuni, obligatiuni, indici bursieri, rata dobânzii, valute, marfuri etc.

Într-un contract de optiune cumparatorul are dreptul, dar nu si obligatia de a achizitiona sau de a vinde la scadenta sau oricând pâna la scadenta o anumita cantitate din activul suport la un pret prestabilit, denumit pret de exercitare, si în schimbul unei prime platite în momentul încheierii tranzactiei sau în cadrul lichidarii lunii în curs.

2.3.3.1. Optiuni de tip CALL

S.C. XYZ S.R.L incheie un contract de import la data de 1 iunie 2008 în valoare de 100.000 EUR urmând sa-l plateasca la 1 iulie 2008. Pentru a evita riscul aprecierii valutei contractuale (EUR), aceasta se decide sa vânda optiuni CALL (SHORT CALL) la un pret de exercitiu de 3,6323 RON/EUR

Graficul nr. 3 - Optiune SHORT CALL

În acest grafic am evidentiat pretul de exercitare al optiunii si punctul "mort" , de unde optiunea începe sa aduca un câstig societatii.

Pentru a afla care ar fi prima corecta pentru optiunile dorite, societatea foloseste modelul binomial.

Tabel nr.4: Calculul dispersiei si abaterii medii patratice a cursului în perioada

Sursa: Calcule proprii

Unde:

= abaterea medie patratica - volatilitatea zilnica medie a cursului pentru întreaga perioada

= dispersia

Calculul primei optiunii CALL utilizând modelul binomial:

; ;

;

Unde: u = factor de crestere constant

d = factor de scadere constant

u, d - tin cont de risc

= volatilitatea cursului

p = probabilitatea neutrala la risc

r = rata fara risc

Calcul efectiv:

	= 0,02075 u = 1,0431 d = 0,9587 p = 0,5139 1 - p = 0,4861

Presupune 4 perioade;

S = 3,6232

= 0,293

r = 10% = 0,1

T = 1 luna = = 0,083

 

 

2.3.3.2. Optiuni de tip PUT

Societatea încheie un contract de export pe 02 iulie 2008 în urma caruia urmeaza sa primeasca la 02 august 2008 suma de 100.000 euro. Pentru a evita riscul deprecierii valutei contractuale (euro), aceasta cumpara optiuni PUT (LONG PUT) astfel încât pierderea de pe piata spot sa fie compensata de un câstig pe piata futures. Pretul de exercitare este de 3,6082 RON/EURO

Acest tip de optiune da cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a vinde contractul futures de la baza optiunii la pretul de exercitare prestabilit.

Graficul nr. 3 - Optiune LONG PUT

În acest grafic am evidentiat pretul de exercitare al optiunii si punctul "mort" , de unde optiunea începe sa aduca un câstig societatii.

Pentru a afla care ar fi prima corecta pentru optiunile dorite, societatea foloseste modelul Black - Sholes.

Tabelul nr. 5: Calculul dispersiei si abaterii medii patratice a cursului în perioada

2 iunie 2008 - 30 iunie 2008

Sursa: Calcule proprii

= 0,058

= 0,241

Unde:

= abaterea medie patratica - volatilitatea zilnica medie a cursului pentru întreaga perioada

= dispersia

Calculul primei optiunii PUT utilizând modelul Black - Scholes:

17,7 RON 100 contracte = 1770 RON

din diferenta dintre pretul de exercitare si cursul spot la care ar fi putut vinde cei 100.000 EURO.

În cazul în care la scadenta cursul spot va fi mai mare decât pretul de exercitiu, societatea nu va exercita optiunea, limitându-si pierderea la nivelul primei.

2.3.4. SWAP VALUTAR

Swap valutar (foreign exchange swap) - este o combinatie între o operatiune de cumparare de valuta la vedere si una de vânzare a aceleiasi valute la termen, sau invers (vânzare la vedere combinata cu cumparare la termen). Scopul este acela de a putea achita datoriile scadente într-o valuta din disponibilitatile detinute în alta valuta.

La data de 1 iulie 2008 societatea detine 100.000 USD cu care va plati un import în luna august. În prezent are nevoie de CHF, pe care însa urmeaza sa îi încaseze în urma efectuarii unui export tot în luna august. Pentru a procura CHF, firma apeleaza la o banca pentru a efectua o operatiune swap. Banca îi ofera urmatoarele cotatii:

97.850 - 97.750 = 100 CHF

CONCLUZII

Cu ajutorul optiunilor CALL si PUT societatea îsi limiteaza pierderea din aprecierea / deprecierea valutei contractuale la nivelul primei pe care o plateste.

BIBLIOGRAFIE

Betty Jane Punnett & David A., Ricks - International Business, second edition, 1997, Blackwell Publishers

Bîrsan, M., Integrarea economica europeana, Vol. I, Introducere în teorie si practica, Carpatica, Cluj-Napoca, 1995

Bodie, Zvi; Kane, Alex, Essential of Investments, 6^th edition, Ed. Mc Graw-Hill, Boston, 2007

Bran, Paul, Costica, Ionela, "Relatii financiare si monetare internationale", Editura Economica, Bucuresti, 1999

Dorcescu M. - "Modelarea riscului în comertul exterior", Editura ASE, Bucuresti, 1999

Dragoi A. - "Modelarea riscului financiar în cadrul teoriei optiunilor", Editura ASE, Bucuresti, 2003

Dudian Monica - "Evaluarea riscului de tara", Editura All Beck, 1999

Dumitriu Camelia, "Management international si relatii economice internationale", Editura Polirom, Iasi, 2000

Floricel C. - "Relatii valutar-financiare internationale", Editura National, Bucuresti, 2000

Golosoiu Georgescu Ligia - "Mecanisme valutare", Editura ASE, Bucuresti, 2006

Hull, John C. , Options, futures and other derivatives, 6^th edition, Ed. Pearson, Prentice Hall, Upper Saddle River, N. ; 2006

Kiritescu C., Idei contemporane în actiune, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1996

Kiritescu C. (1992) - "Moneda, mica enciclopedie", Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti

Krueger A. O., - "Determinarea cursului valutar: determinarea ratei de schimb", Editura Sedona, Timisoara

Popa I. - "Riscul în tranzactiile comerciale internationale", Editura ASE, Bucuresti, 2003

Popa I. - "Tranzactii comerciale internationale", Editura Economica, Bucuresti, 1997

Popa Ioan, Conf. univ. dr. Gheorghe Hurduzeu, Lector univ. dr. Mihaela Belu, Lector univ. dr. Dorel Paraschiv, Prep. univ. drd. Roxana Voicu-Dorobantu - RAPORT DE CERCETARE, Universitatea : ASE - Bucuresti, Facultatea de Relatii Economice Internationale

*** - Rapoarte anuale BNR

*** www.bmfms.ro - Siteul Bursei Financiar-Monetare si de Marfuri de la Sibiu

*** www.bnro.ro - Site-ul Bancii Nationale a României

*** www.curs-valutar.ro

*** www.imf.org

*** www.insse.ro - Site-ul Institutului National de Statistica