Modelarea este actiunea de elaborare si constructie intentionata, prin compunere de simboluri a unui model susceptibil de a face inteligibil un fenomen aflat sub observatie si pe care intentionam sa-1 controlam.

Metodologia propusa pentru obtinerea unei reprezentari artificiale, simbolice dar în acelasi timp inteligibile a realitatii ofera mai multe moduri de abordare - în functie de complexitatea fenomenului studiat si de scopul urmarit.

O abordare analitica (descompunerea unui sistem complicat în module mai simple) conduce la o explicatie a modului de functionare a sistemului, sistem de altfel complet observabil si masurabil. Modelul obtinut este o "macheta" a realitatii, o reproducere la scara mica necesara proceselor de simulare care prezinta efectul sigur al unor eventuale actiuni asupra sistemului real.

. O abordare sintetica - porneste de la o ipoteza, de la un sistem imaginat care asambleaza module elementare al caror comportament este bine cunoscut. În masura în care acest sistem simuleaza modul de functionare a sistemului real (incomplet observabil si masurabil), el poate fi folosit ca model al acestuia din urma, scopul fiind acela de a întelege comportamentul sistemului real, de a interpreta rezultatele experientelor facute asupra acestuia. Modelele sintetice se pot transforma cu timpul în modele analitice, pe masura ce fenome 18518k1017s nul modelat devine complet observabil si masurabil. Ca o exemplificare amintim modelul sistemului solar care a trecut prin diverse faze sintetice (modelul geocentric, heliocentric) pâna ce sistemul solar a devenit complet observabil si masurabil si modelul atomului care ramâne înca în stadiul de model sintetic, atomul fiind incomplet observabil cu mijloacele stiintei moderne.

Întelegerea umana fiind bazata pe rationament, se considera ca rationamentul uman este efectuat în exclusivitate pe modele. Modelele sunt construite din simboluri, semne purtatoare de sens atât pentru emitator cât si pentru receptor, semne cu însemnatate si semnificatie. Simbolurile utilizate în model sunt folosite în procesul de rationament atât în identificarea si formularea problemei cât si în cautarea solutiei prin simularea functionarii sistemului real.

Tipuri de modele

În tipologia clasica a modelelor se disting trei categorii de modele:

modele fizice (machete) - imitatii ale realitatii cu slab continut informational (structura) si fara continut previzional;

modele verbale (text) - descrieri ale realitatii cu puternic continut informational (structura si comportament) si slab continut previzional

modele conceptuale (simbolice) - bogat continut informational si previzional.

Putem conta pe urmatoarele arhetipuri de modele conceptuale degajate din experienta de modelare a omenirii:

- sisteme de ecuatii algebrice;

- matrici;

- diagrame;

- grafuri;

- scheme functionale.

Modelul conceptual ofera o descriere a structurii care contribuie la întelegerea modului de organizare si o descriere a modului de functionare care conduce la întelegerea comportamentului unui sistem.

Activitatea economica a constituit dintotdeauna un fenomen deosebit de important. Pentru a putea controla acest fenomen (prin rationament) s-au inventat modele din perioada Renasterii.

Modelul financiar-contabil al activitatii întreprinderii este în esenta textual, descriptiv, simbolurile utilizate (terminologia specifica) servind la clasificarea obiectelor ce intervin în procesul economic conform unei metodologii arhetipale de structurare a realitatii: taxonomia. Arborele taxonomic al modelului financiar-contabil este Planul de Conturi General. Regulile de încadrare a obiectelor într-o anume categorie contabila sunt descrise verbal în cadrul modelului.

Dinamica activitatii economice este modelata prin documentele justificative care însotesc operatiile si intra în componenta sistemului informational

. modelul fizic (macheta) activitatii economice. Amintim documentele contabile de sinteza care completeaza acest model informational cu puternic continut descriptiv si comportamental.

modelul conceptual Entitate - Asociatie. Un model conceptual care surprinde atât structura cât si comportamentul fenomenului modelat este modelul Entitate - Asociatie, model propus de Peter Chen, în 1976 - model semantic prin excelenta.

Simbolurile utilizate sunt putine la numar:

. entitate - element de sine statator al realitatii

. clasa de entitati - un grup de entitati de acelasi fel

. atribut - proprietate a unei entitati

. asociatie - relatie (legatura) între doua entitati

. identificator - atribut care determina în mod unic o entitate

. cardinalitate - numar de entitati din fiecare clasa ce pot fi asociate

Acest model poate fi folosit pentru a descrie activitatea economica a unei întreprinderi sub diverse aspecte (tehnic, comercial, financiar-contabil etc.). Entitatile sunt elementele structurale iar relatiile sunt elementele operatio-nale ale activitatii. în cazul activitatii financiar-contabile putem face urmatoarea corespondenta între conceptele contabile si simbolurile modelului conceptual E-A:

ENTITATE - CONT

ATRIBUT   - INFORMATII ASOCIATE CONTULUI

ASOCIATIE   - OPERATIE

IDENTIFICATOR - SIMBOL CONT

Se observa o mare suprapunere a celor doua modele, în consecinta analiza fenomenului economic este deja realizata, modelul analitic financiar-contabil compus din Planul de Conturi si sistemul documentelor justificative oferind suficienta informatie pentru construirea modelului conceptual al activitatii întreprinderii vazuta din perspectiva financiar - contabila. Un alt concept (din domeniul informaticii de aceasta data) este conceptul de Baza de Date care, cronologic vorbind, precede modelul conceptual E-A. Baza de Date este, din punct de vedere fizic, o colectie de date referitoare la obiectele din domeniul luat în considerare, relatiile dintre obiectele lumii reale fiind încorporate în colectia de date sub forma unor legaturi între datele ce descriu obiectele respective. Relatiile între obiecte sunt de tip binar (obiectele interactioneaza doua câte doua).

Din punct de vedere logic, baza de date este un model care prezinta structura realitatii si modul de interactionare a elementelor sale. Utilizând terminologia informatica, baza de date este o colectie de fisiere legate între ele. Fiecare înregistrare stocheaza date ce descriu un obiect dintr-o clasa, legaturile dintre fisiere sunt de fapt legaturi între înregistrari realizate fizic (în momentul înregistrarii pe suport) sau logic (în momentul prelucrarii).

Exista mai multe modele logice de baze de date, diferenta dintre ele fiind modalitatea de realizare a legaturilor. Dintre acestea retinem modelul relational propus de E. F. Codd care elemente prin utilizarea de nume realizeaza legaturi logice între comune de atribute în entitatile asociate. între conceptele modelului relational si conceptele modelului E-A se stabilesc corespondentele de mai jos:

. clasa de entitati   - relatie

. entitate   - tuplu

. identificator - cheie primara

. asociatie 1-N   - repetarea cheii primare a relatiei 1 ca atribut al relatiei n

asociatie M-N - o noua relatie cu cheia primara formata din cheile relatiilor asociate si doua asociatii 1-n si m-1 între noua relatie si cele doua relatii asociate anterior.

În-consecinta, modelul conceptual E-A se poate implementa într-un sistem informatic care sa descrie si sa ofere posibilitati de control asupra activitatii financiar-contabile.

Schema bazei de date

Modele conceptuale Entitati-Asociatii ale activitatii financiar-contabile

Cel mai simplu model este cel implementat de altfel în majoritatea sistemelor informatice clasice: modelul care foloseste urmatoarele elemente:

Conturile sunt identiflcate prin simbolul contului iar relatiile sunt realizate prin specificarea contului debitor si contului creditor în fiecare tranzactie.

Modelul reproduce de fapt înregistrarea în fisele conturilor a operatiilor preluate de pe documentele justificative, nu activitatea economica propriu-zisa al carei model verbal utilizeaza mult mai multi termeni: mijloace materiale, mijloace financiare, terti, încasari, plati, achizitionare, vânzare etc.

. Un alt model conceptual, care sa înglobeze termenii de mai sus este urmatorul:

Pentru a evidentia aspectul productiv al actividtii economice, vom descompune mijloacele materiale în mijloace de productie si produse între care se stabileste relatia de productie. Schema devine:

Luând în considerare si categorii contabile abstracte cum ar fi cheltuielile si veniturile, relatia de productie din schema precedenta se transforma în consum de mijloace de productie înregistrate la cheltuieli si realizarea de produse înregistrate la venituri. Între cheltuieli si venituri, din punct de vedere contabil, nu erista o legatura functionala, dar ambele determina rezultatul exercitiului financiar, operatiile contabile specifice sunt imputarea cheltuielilor asupra rezultatului (colectarea cheltuielilor) si încorporarea veniturilor în rezultat. Schema devine:

Sensul sagetilor reflecta sensul formulei contabile: de la credit (sursa, provenienta) spre debit (destinatie, beneficiar). În modelele precedente sensul era intuitiv. Am figurat în ultimul model si Debitul - Creditul fiecarei categorii pentru a explica anomalia aparenta a sensului sagetii de la rezultat spre venituri. Intuitiv, acest sens reflecta încorporarea în venituri a valorii adaugate în procesul de productie,singura generatoare de profit.

În model se observa conservarea valorii de intrare a oricarui mijloc de productie, transmisa integral în pretul de cost. Plusvaloarea se evalueaza doar în momentul vânzarii produsului pe piata la un pret de vânzare mai mare dedt cel de cost.

Un model asemanator dar cu Trezoreria sectionata functional (înca-sâri si plati) se gaseste în .Ristea M. -"Noul sistem contabil al agentilor din România". Descompunerea trezoreriei în Încasari si Plati a fost si solutia lui J. Mc Carthy pentru crearea modelului relational al bazei de date referitoare la activitatea economica a unei întreprinderi. În absenta acestei descompuneri, modelul prezinta o relatie circulara, interzisâa de modelul relational.

În continuare, prin descompuneri succesive ale entitatilor si relatiilor din modelul conceptual anterior se obtine modelul urmator. Modelul încorporeaza majoritatea categoriilor contabile din Planul de Conturi si toate operatiile economice care pot pune în legatura doua asemenea categorii:

Tabloul corespondentelor categoriilor contabile

În modelul conceptual prezentat în pagina urmatoare se poate distinge structura circulara în care se încadreaza toate entitatile (categoriile contabile reprezentabile prin conturi) asociate natural prin operatiile economice ce le pun în corespondenta. Modelul conceptual este simplificat la maximum, fiind mai apropiat de o retea semantica care reproduce grafic descrierea activitatii financiar-contabile în propozitii simple (subiect, predicat, obiect).

Modelul conceptual ENTITATE-ASOCIAŢIE construit pe baza categoriilor contabile si a corespondentelor lor pune în evidenta schimburile economice efectuate în interiorul întreprinderii, schimburi guvernate de aceeasi lege a cererii si ofertei ca si schimburile economice efectuate între diversi agenti economici pe piata. Modelul reproduce ciclul transformarilor mijloacelor materiale în mijloace financiare si a acestora în alte mijloace materiale s.a.m.d. Ciclul este de fapt o spirala, sensul de parcurgere nu se poate inversa, el reflectând în esenta procesul economic de satisfacere a cererii cu oferta.

Un studiu atent facut asupra modelului conceptual prezentat mai înainte permite catalogarea entitatilor ca fiind entitati cu caracter permanent, asimilabile cu nomenclatoarele din sistemele clasice, iar asociatiile dintre ele ca fiind de tip M:N, cu caracter variabil în timp (reprezinta de altfel operatiile economice). În procesul de transcriere a modelului conceptual în modelul relational, aceste relatii M:N se vor transforma oricum în doua relatii 1:N si se vor suprapune perfect peste fisierele de documente primare ce descriu operatiile sugerate de numele asociatiior din modelul conceptual. Prezentam mai jos o schita a modelului astfel transformat:

Modelul relational al activitatii financiar-contabile

Transformarea asociatiilor în entitati se poate face înca din faza de model conceptual, noile asociatii au semnifîcatia "mentioneaza" si nu mai sunt reprezentate în model. Modelul pastreaza aparenta circulara dar asociatiile sunt divergente, astfel încât nu se încalca principiul noncircularitatii acestora. Atributele care descriu entitatile de tip nomenclator (cele încadrate cu linie mai groasa) sunt preluate din Planul de Conturi, identificatorul entitatii fiind simbolul contului (sintetic sau extins cu mai multe trepte de analitic) si completate cu solduri initiale, rulaje si solduri finale, eventual si cu elemente referitoare la stocuri pentru conturile cantitativ-valorice. Aceste entitati permanente pot fi asimilate cu fisele conturilor al caror nume îl poarta (conturi de trezorerie, conturi de datorii, conturi de creante, conturi de mijloace de productie, conturi de produse, conturi de cheltuieli, conturi de venituri, contul rezultat).

Atributele care descriu entitatile de tip document sunt preluate din documente justificative: tip document, numar, data, explicatie, contul debitor si contul creditor care înlocuiesc o parte din informatiile înscrise în document (obiectul operatiei si agentul care o executa), cantitatea si suma implicata sau contravaloarea obiectului. Contul debitor si contul creditor servesc la realizarea legaturilor spre categoriile contabile "învecinate" în model, legaturi prin care suma implicata în tranzactie se poate "vedea" ca fiind înscrisa în fisele conturilor respective - în debitul contului debitor si în creditul contului creditor - ea ramânând înscrisa de fapt o singura data, în documentul justificativ. Prin acest mecanism al legaturilor, bazele de date micsoreaza redondanta în stocarea datelor si reduc mult necesarul de prelucrare a acestora în vederea obtinerii situatiilor fînale (Jurnal, Fise conturi, Balanta etc.).

În plus, modelul conceptual prezentat ofera informatii pentru conta-rea corecta a documentelor, pentru fiecare tip de document existând o formula contabila generica. Aceste formule generice pot fi incluse în restrictiile care se cer a fi respectate de catre datele introduse în baza de date. Se obtine astfel si o posibilitate de control semantic asupra formulelor contabile introduse.