Modul de calculare a pragului absolut al saraciei

Modul de calculare a pragului absolut al saraciei

Datorita caracterului sau "absolut" - redat prin conceptul minimumului de existenta - aceasta metoda se axeaza pe estimarea sumei de bani necesari pentru a garanta satisfacerea nevoilor fundamentale definite īn baza cerintelor (nevoilor) alimentare si nealimentare. Aceasta metoda are la baza metoda de evaluare a nivelului consumului alimentar care ar satisface necesarul caloric pentru sanatate si activitatea normala, definita ca minimum al aportului caloric zilnic, egal cu 2282 kcal/persoana/zi. Ulterior, se evalueaza minimumul necesar de produse nealimentare (inclusiv serviciile), care se adauga la componenta alimentara. Ca rezultat obtinem pragul absolut al saraciei, precum urmeaza.

Determinarea pragului absolut al saraciei extreme (sau pragul alimentar): se selecteaza populatia cuprinsa īn decilele 2-4 ale distributiei sumei totale a cheltuielilor de consum (nu a fost inclusa populatia din decila 1, deoarece structura consumului acestei categorii de populatie difera esential de restul populatiei). Cosul alimentar al acestei categorii este compus din 46 produse. 20520p157u Se calculeaza aportul caloric al fiecarui produs alimentar (conform Institutului de Alimentare al Academiei de stiinte al URSS, 1989) si se determina ponderea acestuia īn consumul total exprimat īn calorii. Aportul caloric al fiecarui produs consumat se ajusteaza la valoarea de 2282 kcal/zi, necesarul de consum alimentar pentru o persoana īn Republica Moldova stabilit īn Hotarīrea Guvernului Republicii Moldova nr. 902 din 28 august 2000 "Regulamentul cu privire la modul de calculare a minimului de existenta"). Suma de bani obtinuta reprezinta valoarea pragului alimentar sau a pragului saraciei extreme.

Determinarea pragului absolut al saraciei este bazata pe ipoteza ca populatia ale carei cheltuieli totale de consum sīnt egale cu pragul alimentar cheltuieste pentru consumul nealimentar doar strictul necesar. Prin urmare, suma cheltuita de aceasta populatie pentru produse nealimentare si servicii se adauga la pragul alimentar (pragul absolut al saraciei extreme

Cos de bunuri si servicii

Īn cadrul abordarilor metodologice obiective de estimare a saraciei, gospodariile sau persoanele sarace sunt identificate īn baza unui prag absolut de saracie / subzistenta. Pragul absolut de saracie reprezinta expresia monetara a unui "cos" de bunuri si servicii considerat a constitui "minimul necesar" pentru o viata "normala". Componenta efectiva a cosului de bunuri si servicii este stabilita īn functie de nevoile luate īn considerare de catre cercetator, cāt si de nivelul definit de catre acesta drept minimul de satisfacere admis unei vieti normale. Exista consens asupra includerii bunurilor si serviciilor ce permit satisfacerea nevoilor fundamentale de alimentatie, de īmbracaminte si adapost, de igiena, sanatate, odihna, educatie si participare la activitati sociale. Referitor īnsa la selectionarea anumitor bunuri sau servicii din categoriile mentionate anterior, precum si la stabilirea minimului necesar pentru fiecare dintre acestea, oricare dintre cosurile propuse de variate colective de autori au stārnit vii dispute si critici.

Īn Romānia, īn maniera normativa cosul de consum alimentar a fost construit pe baza normativelor de consum stabilite de catre nutritionistii Institutului de Sanatate Publica si Igiena. Normele de consum alimentar sunt exprimate īn calorii, factori nutritivi, vitamine si substante minerale, precum si cantitati medii zilnice din principalele grupe de alimente necesare unei persoane. Cosul alimentar normativ include cantitatea si varietatea de produse alimentare care asigura fiecarui membru din familie (functie de vārsta, sex si activitate) o alimentatie sanatoasa īn acord cu caracteristicile geografice ale tarii si normele culturale ale comunitatii.

O alta varianta de cos alimentar normativ a fost construita de catre cercetatorii INCSMPS. Pornind de la alimentele cele mai frecvent consumate pentru acoperirea nevoilor persoanelor adulte cu activitate moderata au fost elaborate cāte zece meniuri complete pentru fiecare anotimp, continānd feluri de māncare diferite pentru trei mese pe zi plus doua gustari. Cantitatile totale brute de alimente necesare prepararii celor 40 de meniuri au fost ulterior ponderate īn acord cu normele de consum alimentar, pentru o medie zilnica de 2715 calorii, construindu-se astfel un cos alimentar mediu anual.

Cosul alimentar stabilit pe baza statistica a fost metoda adoptata de echipele Bancii Mondiale si expertii CNS. Elaborarea acetui tip de cos alimentar porneste de la structura observata a consumului alimentar a celor mai sarace 30% de familii pentru care se determina numarul de calorii/zi/persoana. Aceasta masura relativa este ponderata statistic īn vederea obtinerii a 2750 calorii/zi/persoana, pragul caloric considerat de catre nutritionisti ca fiind minimul necesar pentru asigurarea dezvoltarii si functionarii fiziologice normale a unei persoane active adulte. Cu alte cuvinte, fiecare dintre metodele adoptate este mai degraba o combinatie īntre normele de consum specifice tarii noastre si modele de consum alimentar concrete ale populatiei.

Pragurile saraciei

Raportul utilizeaza īn principal doua praguri ale saraciei, calculate īn baza Principiilor metodologice

de evaluare a pragului absolut al saraciei, Anexa nr. 2, SCERS. Īn scopuri comparative au fost

prezentate pragul international al saraciei de 2,15 USD pe persoana/zi, ajustat la paritatea puterii de

cumparare, minimul de existenta, pragul relativ al saraciei si praguri subiective (vezi anexa

statistica

Pragul saraciei extreme este bazat pe valoarea monetara a unui cos alimentar, definit īn termeni de

consum minim zilnic de calorii, egal cu 2.282 Kcal de membru al GC pe zi (un cos alimentar

conform minimului de existenta). Din moment ce consumul alimentar difera pe nivele de bunastare,

calculele se bazeaza pe structura consumului alimentar caracteristic populatiei din decilele 2 si 4 ale

distributiei cheltuielilor totale de consum pe persoana. O gospodarie este clasificata ca extrem saraca

daca cheltuielile totale de consum pe adult echivalent este mai mic decīt costul unui cos de produse

alimentare de baza. Īn anul 2004 pragul saraciei extreme a fost de 258,1 MDL pe luna

Pragul absolut al saraciei a fost estimat pe baza cheltuielilor totale de consum, prin majorarea

pragului alimentar al saraciei cu un supliment pentru bunuri nealimentare si servicii. Componenta

nealimentara a fost estimata pentru segmentul gospodariilor esantionate, a caror cheltuieli de consum

pe persoana s-au plasat īn intervalul unei devieri de 10% (+/-) de la nivelul pragului alimentar al

saraciei. Pragul saraciei absolute pentru anul 2004 a fost estimat la 327.0 MDL.

Pragul relativ al saraciei se concentreaza asupra relativitatii; acest prag a fost stabilit la nivel de

50% din media cheltuielilor de consum pe adult echivalent ale gospodariei casnice, constituind 294

MDL conform datele CBGC din anul 2004.

Cos alimentar.Studiu comparativ intre

Norvegia, Rusia, Albania

Saracia poate fi privita din numeroase unghiuri, fateta principala a acestui termen isi are radacinile adanc infipte in relatiile bio-psiho-sociale ale individului. Din punct de vedere social saracia o putem definii ca fiind acel fenomen in care individual sau grupul din care face parte (familia) nu are potenta necesara atat intelectuala cat si economica de a si satisface nevoile primare astfel situandu-se pe o scara sociala inferioara.

Īn cadrul abordarilor metodologice obiective de estimare a saraciei, gospodariile sau persoanele sarace sunt identificate īn baza unui prag absolut de saracie / subzistenta.

Pragul absolut de saracie reprezinta expresia monetara a unui "cos" de bunuri si servicii considerat a constitui "minimul necesar" pentru o viata "normala". Componenta efectiva a cosului de bunuri si servicii este stabilita īn functie de nevoile luate īn considerare de catre cercetator, cāt si de nivelul definit de catre acesta drept minimul de satisfacere admis unei vieti normale. Exista consens asupra includerii bunurilor si serviciilor ce permit satisfacerea nevoilor fundamentale de alimentatie, de īmbracaminte si adapost, de igiena, sanatate, odihna, educatie si participare la activitati sociale. Referitor īnsa la selectionarea anumitor bunuri sau servicii din categoriile mentionate anterior, precum si la stabilirea minimului necesar pentru fiecare dintre acestea, oricare dintre cosurile propuse de variate colective de autori au stārnit vii dispute si critici.

Cosul alimentar - consumul minimal al produselor alimentare, care asigura functionarea normala a organismului si pastrarea sanatatii omului. Cosul alimentar normativ include cantitatea si varietatea de produse alimentare care asigura fiecarui membru din familie (functie de vārsta, sex si activitate) o alimentatie sanatoasa īn acord cu caracteristicile geografice ale tarii si normele culturale ale comunitatii.

Anul  2007

Tabelul 1.

% reprezinta ponderea din alimentele folosite;

          Din tabelul prezentat mai sus, se observa ca in cea mai dezvoltata tara din Europa, Norvegia, ponderea alimentelor consumate are un grad ridicat fata de celelalte tari prezentate. Norvegia este un mare exportator si consumator de peste (59%), produse lactate(86%), produse din carne(54%). Se importa legume si fructe care, desi, sunt importate au o pondere ridicata de consum.

          In Rusia, tara din fostul bloc comunist, o tara exportatoare petrol, gaze naturale, etc , ponderea de consum de bunuri alimentare este ridicata in cazul bauturilor alcoolice(78%) si scazuta in cazul consumului de conserve din carne(24%). Se remarca, deasemenea, consumul ridicat de produse lactate(67%) si fructe(71%), iar o pondere mai redusa in cazul bauturilor nealcoolice(34%).

          Albania, o tara putin dezvoltata din punct de vedere economic, comparativ cu Norvegia si Rusia are o pondere ridicata de consum in cazul produselor din carne(66%) si al fructelor (67%). Cea mai mica pondere de consum o reprezinta bauturile alcoolice (23%) si conservele din carne (34%). Chiar daca Albania este o tara slab dezvoltata are un grad ridicat de import, iar gradul de export este scazut.

Norvegia -    este cea mai dezvoltata tara din Europa;

ponderea de alimnete consumate are un grad ridicat comparativ cu Rusia si Albania;

este un mare exportator/ consumator de peste, produse lactate, produse din carne;

se importa legume si fructe, care datorita importarii lor au o pondere de consum ridicata;

Rusia      -   este o tara din fostul bloc comunist;

mare exportatoare de petrol, gaze naturale etc.;

bauturile alcoolice au o pondere de consum ridicata si scazuta in cazul consumului de conserve din carne;

avem consum ridicat de produse lactate, iar scazut in cazul bauturilor nealcoolice;

Albania   -    este o tara putin dezvoltata din punct de vedere economic;

             -    are un grad ridicat de import si gradul de export scazut;

ponderea scazuta de consum o detin bauturile alcoolice si conservele din carne;

pondere ridicata de consum este reprezentata de produsele din carne si fructe;

Surse de informatii:

https://www.wall-street.ro/articol/Economie;

https://ro.wikipedia.org/wiki;

dictionar de economie.