Necesitatea evaluarii organizatiilor
Īn economia de piata actioneaza o serie de procese si fenomene economice, sociale si politice care genereaza schimbari semnificative īn valoa 15115b16p rea patrimoniala si situatia economico-financiara a organizatiilor si care fac necesara reevaluarea acestora la anumite intervale de timp. Īntre acestea un rol preponderent īl au modul de formare a preturilor, cursul de schimb al monedei nationale, gestiunea interna etc.
b) Divizarea si fuziunea organizatiilor.
Divizarea presupune īmpartirea patrimoniului, a drepturilor si obligatiilor unei organizatii pe mai multe organizatii existente sau īnfiintate īn acest scop. Or, obiectivul nu se poate realiza corect decāt prin cunoasterea valorii actuale a patrimoniului.
Fuziunea se realizeaza prin absorbtia unei organizatii de catre o alta organizatie sau prin unirea a doua sau mai multe organizatii. Acest proces presupune īnsa cunoasterea valorii patrimoniului cu care participa fiecare proprietar.
c) Cresterea capitalului prin investitii sau aport īn natura.
Evaluarea sporului de patrimoniu realizat pe aceste cai permite stabilirea corecta a cresterii capitalului social si a fondului de amortizare
d) Cotarea la bursa.
Stabilirea tirajului emisiunii de actiuni, tinānd seama de valoarea nominala, se poate face numai prin evaluarea organizatiei. Īntrucāt valoarea stabilita include si valoarea actualizata a rezultatelor viitoare, ce vor fi obtinute din activitatea de baza, studiul de evaluare poate reprezenta si un punct de sprijin pentru evolutia actiunilor pe piata bursiera.
e) Angajarea unui credit bancar
Conducerea organizatiilor apeleaza adesea la credite pentru necesitatile de productie, pe care le garanteaza cu active din componenta organizatiei. Evident, banca nu va accepta valoarea propusa de conducerea organizatiei pentru aceste active si va proceda la evaluarea acestora prin specialisti proprii sau apelānd la o firma consacrata.
Īn afara situatiilor mentionate, mai exista si alte cauze care fac necesara reevaluarea organizatiilor. Īn tarile occidentale strategiile de dezvoltare sunt analizate si prin rezultatele pe care le au asupra valorii organizatiei, determināndu-se ceea ce s-a numit "valoarea de decizie". Asa de exemplu, īn fundamentarea deciziei pentru cumpararea unei organizatii furnizoare sau a uneia concurente, trebuie sa se tina seama si de sporul de valoare pe care organizatia beneficiara īl īnregistreaza datorita efectului de sinergie. La fel se pune problema si īn cazul īnfiintarii unui joint-venture.
Īn ultimii ani īn economia noastra au aparut numeroase cazuri īn care conducerile organizatiilor īsi propun strategii care vizeaza numai dezvoltarea unor unitati de afaceri din componenta acestora, cum ar fi centrele de profit. Fundamentarea si acceptarea strategiei necesita cunoasterea efectelor pe care le va avea asupra valorii centrului, pornind de la investitiile ce vor fi alocate si sporurile de cash flow-uri pe care centrul le vor genera īn urma aplicarii strategiei de dezvoltare. De altfel, īntr-o conceptie moderna, orice strategie propusa de manageri se apreciaza prin avantajele pe care le aduce actionarilor, respectiv cresterea dividendelor si a cursului actiunilor pe piata bursiera, deci si prin impactul asupra valorii organizatiilor sau a actiunilor emise.
Toate aceste procese si cauze analizate mai īnainte dovedesc ca evaluarea organizatiilor este o activitate curenta si nu una conjuncturala. Diagnosticare si studiile de fezabilitate sunt principalele instrumente care asigura credibilitatea īn relatiile dintre actionari si organizatii, dintre agentii economici si institutiile bancare si diferite institutii ale statului.
|
