Necesitatea evaluarii organizatiilor
În economia de piata actioneaza o serie de procese si fenomene economice, sociale si politice care genereaza schimbari semnificative în valoa 15115b16p rea patrimoniala si situatia economico-financiara a organizatiilor si care fac necesara reevaluarea acestora la anumite intervale de timp. Între acestea un rol preponderent îl au modul de formare a preturilor, cursul de schimb al monedei nationale, gestiunea interna etc.
b) Divizarea si fuziunea organizatiilor.
Divizarea presupune împartirea patrimoniului, a drepturilor si obligatiilor unei organizatii pe mai multe organizatii existente sau înfiintate în acest scop. Or, obiectivul nu se poate realiza corect decât prin cunoasterea valorii actuale a patrimoniului.
Fuziunea se realizeaza prin absorbtia unei organizatii de catre o alta organizatie sau prin unirea a doua sau mai multe organizatii. Acest proces presupune însa cunoasterea valorii patrimoniului cu care participa fiecare proprietar.
c) Cresterea capitalului prin investitii sau aport în natura.
Evaluarea sporului de patrimoniu realizat pe aceste cai permite stabilirea corecta a cresterii capitalului social si a fondului de amortizare
d) Cotarea la bursa.
Stabilirea tirajului emisiunii de actiuni, tinând seama de valoarea nominala, se poate face numai prin evaluarea organizatiei. Întrucât valoarea stabilita include si valoarea actualizata a rezultatelor viitoare, ce vor fi obtinute din activitatea de baza, studiul de evaluare poate reprezenta si un punct de sprijin pentru evolutia actiunilor pe piata bursiera.
e) Angajarea unui credit bancar
Conducerea organizatiilor apeleaza adesea la credite pentru necesitatile de productie, pe care le garanteaza cu active din componenta organizatiei. Evident, banca nu va accepta valoarea propusa de conducerea organizatiei pentru aceste active si va proceda la evaluarea acestora prin specialisti proprii sau apelând la o firma consacrata.
În afara situatiilor mentionate, mai exista si alte cauze care fac necesara reevaluarea organizatiilor. În tarile occidentale strategiile de dezvoltare sunt analizate si prin rezultatele pe care le au asupra valorii organizatiei, determinându-se ceea ce s-a numit "valoarea de decizie". Asa de exemplu, în fundamentarea deciziei pentru cumpararea unei organizatii furnizoare sau a uneia concurente, trebuie sa se tina seama si de sporul de valoare pe care organizatia beneficiara îl înregistreaza datorita efectului de sinergie. La fel se pune problema si în cazul înfiintarii unui joint-venture.
În ultimii ani în economia noastra au aparut numeroase cazuri în care conducerile organizatiilor îsi propun strategii care vizeaza numai dezvoltarea unor unitati de afaceri din componenta acestora, cum ar fi centrele de profit. Fundamentarea si acceptarea strategiei necesita cunoasterea efectelor pe care le va avea asupra valorii centrului, pornind de la investitiile ce vor fi alocate si sporurile de cash flow-uri pe care centrul le vor genera în urma aplicarii strategiei de dezvoltare. De altfel, într-o conceptie moderna, orice strategie propusa de manageri se apreciaza prin avantajele pe care le aduce actionarilor, respectiv cresterea dividendelor si a cursului actiunilor pe piata bursiera, deci si prin impactul asupra valorii organizatiilor sau a actiunilor emise.
Toate aceste procese si cauze analizate mai înainte dovedesc ca evaluarea organizatiilor este o activitate curenta si nu una conjuncturala. Diagnosticare si studiile de fezabilitate sunt principalele instrumente care asigura credibilitatea în relatiile dintre actionari si organizatii, dintre agentii economici si institutiile bancare si diferite institutii ale statului.
|
