Notiuni de baza
1. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; nevoi (trebuinte) umane: rep. un sir nesfarsit de cerinte obiectiv necesare vietii umane, ale existentei si dezvoltarii purtatorilor lor - oamenii, grupuri sociale si societatea in ansamblul ei.
2. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; interese economice: apar ca nevoi intelese de oameni (constientizate) si care se manifesta in procesul cooperarii si confruntarii dintre acestea, in vederea dobândirii bunurilor necesare satisfacerii lor.
3. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; resurse economice: sunt rep. de toate elementele pe care omul le poate folosi in activitatea sa pentru a obtine bunuri si servicii necesare satisfacerii nevoilor sale.
4. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; raritatea resurselor: caracteristica esentiala a resurselor este raritatea, in sensul ca ele nu sunt disponibile decât in anumite cantitati, in timp ce nevoile umane tind a fi nelimitate.
5. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; activitatea economica: consta in efortul constient al oamenilor de a atrage si utiliza resursele economice rare in vederea producerii, repartitiei, circulatiei si consumului de bunuri si servicii, corespunzator nevoilor si intereselor acestora.
6. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; diviziunea muncii: este un proces obiectiv si permanent de desprindere, diferentiere si separare a diferitelor categorii de munca din ansamblul muncii sociale si fixarea acestora ca activitati specializate, de sine statatoare.
7. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; economia societatii: activitatile din societate ce vizeaza productia, repartitia, schimbul si consumul de bunuri si servicii, in interdependenta lor, formeaza economia societatii.
8. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; economia nationala: rep. ansamblul de activitati economice care s-au constituit in sectoare de activitati, ramuri, subramuri etc., la nivelul unei tari, intre care se stabilesc legaturi reciproce, pe baza carora se infaptuieste miscarea bunurilor si serviciilor, se asigura functionarea si dezvoltarea economica a societatii.
9. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; costul de oportunitate: rep. ceea ce pierde individul, colectivitatile, societatea, in urma alegerii facute. El este costul alegerii (al sansei sacrificate), un concept relativ exprimat in termeni reali.
10. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; rationalitate: capacitatea oamenilor de a-si stabili obiectivele si de a actiona intr-o astfel de maniera încât sa realizeze aceste obiective in conditii de eficienta maxima. Ea reflecta procesul de maximizare a efectelor actiunii umane in contextul cheltuirii unui anumit efort, deci obtinerea unui rezultat maxim din alegerea pe care omul sau oamenii au facut-o.
11. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; problema economica fundamentala: in toate deciziile economice oamenii se opresc la acele alternative prin care cred si spera ca obtin castigul net maxim.
12. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; sistemul stiintelor economice: ansamblu de stiinte independente care studiaza diferite laturi ale vietii economice la nivel micro- si macrosocial etc.
13. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; fenomen economic: reprezinta forme de manifestare la suprafata societatii a activitatilor economice, care sunt si pot fi cunoscute de oameni, in mod direct (ex. productia , vânzarea, cumpararea etc.).
14. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; proces economic: proces care pune in evidenta transformarile de natura cantitativa, calitativa si structurala, care au loc in starea fenomenelor economice si care reflecta desfasurarea acestora in spatiu si timp (ex. cresterea preturilor, modificarea cererii si ofertei, cresterea productivitatii muncii etc.).
15. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; mercantilism: curentul apare in sec. XV-XVI, a carui idee centrala reprezenta abordarea problemelor economice din punctul de vedere al imbogatirii comerciantilor si statului. Mercantilistii vedeau izvorul bogatiei in schimb, aurul si argintul fiind considerate sursele cele mai importante ale bogatiei.
16. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; liberalism economic: noninterventia statului in economie, in relatiile dintre indivizi, grupuri sociale sau natiuni; promoveaza ideea libertatii economice, a liberului schimb, a liberei concurente.
17. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; gândire neoclasica: a mers pe ideea liberalismului economic, dar cu un demers total diferit. Conceptul esential al teoriei neoclasice este cel de raritate a resurselor si de alegeri rationale efectuate de indivizi cu scopul de a obtine maximul de satisfactie.
18. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; gândire dirijista: curent care sustine implicarea statului in economie;
19. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; neokeynesism: curent care se concentreaza pe punerea in valoare a noi instrumente de interventie statala (investitiile de stat, împrumuturile de stat, controlul preturilor si salariilor).
20. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; sinteza neoclasica: un mare curent rezultat din îmbinarea analizei microeconomice neoclasiciste cu analiza macroeconomica keynesista. Ea a baza teoretica pe care au fost concepute modelele econometrice de crestere macroeconomica.
21. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; microeconomie: cea care studiaza comportamentele individuale ale subiectilor economici(gospodarii, firme de afaceri, agenti economici individuali etc.), relatiile acestora cu piata, relatiile dintre ei, in procesul producerii, schimbului, distributiei si consumului bunurilor si serviciilor.
22. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; macroeconomie: cea care cerceteaza economia nationala in ansamblul ei, vizând agregarea comportamentelor individuale ale agentilor economici la nivelul întregii economii, ca si efectele globale care rezulta (somaj, inflatie etc.).
23. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; economie naturala: rep. acel sistem economic care bunurile produse au ca destinatie consumul propriu al producatorilor, iar nevoile oamenilor sunt satisfacute in mod direct prin autoconsum.
24. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; autoconsum: utilizarea de catre producator a bunurilor pentru satisfacerea propriilor nevoi9sau al familiei sale);
25. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; economia de schimb: este forma de organizare si desfasurare a activitatii economice in care agentii economici produc bunuri in vederea vânzarii, obtinand in schimb altele, necesare satisfacerii trebuintei lor. Astazi forma universala de organizare a activitatii economice.
26. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; economia de piata: economie de schimb evoluata in care piata rep. componenta centrala a economiei, reglând prin mecanismele sale( cerere si oferta, pret).
27. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; economie contemporana: economie de piata aflata intr-un diferit stadiu de dezvoltare.
28. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; economie monetara: economia care se ocupa cu studiul pretului de schimbare al unei monede intr-o alta moneda .
29. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; marfa: produs al muncii destinat schimbului prin intermediul vanzarii-cumpararii.
30. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; economie de comanda: economie care are la baza proprietatea statului, economie centralizata.
31. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; tranzitie: amplu proces de schimbari economice prin care se încearca trecerea de la economia bazata pe proprietatea statului la o economie bazata pe proprietatea privata.
32. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; reforma economica: adoptarea si implementarea unui set de masuri care vizeaza in principal:
· &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; trecerea de la proprietatea statului la cea privata ;
· &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; promovarea concurentei si a liberului schimb;
33. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; productie: activitate depusa de oameni cu scopul de a transforma resursele disponibile din societate corespunzator lor, urmarind crearea de bunuri si servicii menite a intra in consum, in vederea satisfacerii diferitelor categorii de trebuinte.
34. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; factorii de productie: rep. totalitatea elementelor care participa, intr-un fel sau altul, la producerea de bunuri si servicii.
35. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; neofactorii: factori noi de productie cum ar fi: întreprinderea, întreprinzatorul, informatia, tehnologiile etc.
36. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; munca: este rep. de totalitatea resurselor umane (fizice si intelectuale) care sunt efectiv antrenate in activitati economice.
resursele de munca: resursele de munca ale unei tari sunt:
· &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; populatia adulta: se det. scazând din populatia totala a unei tari populatia tânara si populatia in vârsta;
· &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; populatia activa: populatia activa din care se sacade adultii inapti de munca;
· &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; populatia activa disponibila;
· &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; populatia ocupata;
· &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; populatia ocupata salariata;
37. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; pamantul (natura): rep. totalitatea resurselor naturale (suprafete agricole, paduri, pasuni, aer etc.) pe care omul le poate utiliza, adapta si transforma conform intereselor lor de consum.
38. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; capital: totalitatea bunurilor care ajuta la realizarea procesului de productie.
39. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; capital tehnic (real): este constituit de consrtuctii, masini, utilaje, materii prime etc.
40. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; capital financiar (fictiv): proprietarii capitalului real poseda hârtii de valoare care arata dreptul lor de proprietate.
41. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; capital fix: acea parte a capitalului care se concretizeaza in masini, instalatii care isi transmite treptat valoarea in noul produs.
42. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; capital circulant: acea parte a capitalului care se concretizeaza in materii prime, energie si care isi transmite dintr-o data valoarea in noul produs.
43. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; uzura: consta in pierderea (deprecierea) capitalului.
44. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; amortizare: procesul de recuperare a pretului de cumparare a capitalului fix.
45. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; bunuri economice: rezultatul combinarii factorilor de productie este productia, care ofera spre consum bunuri (bunuri economice).
46. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; agent economic: rep. persoane fizice si/sau juridice, care îndeplinesc functii bine determinate in economie.
47. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; întreprindere (firma): agenti economici a caror functie principala consta in producerea de bunuri economice si prestarea de servicii in scopul vânzarii lor.
48. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; proprietate: -in sens economic: rep. totalitatea raporturilor dintre oameni in legatura cu bunurile economice ;
· &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; in sens juridic: dreptul de posesiune, de utilizare, de uzfruct;
49. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; societate anonima: societatea care permite reunirea de actionari si capitaluri numeroase.
50. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; societate comerciala: întreprindere asociata organizata sub urmatoarele forme: societate in nume colectiv, societate in comandita pe actiuni, societate pe actiuni si societate cu raspundere limitata.
51. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; regie autonoma: întreprinderi aflate in proprietatea statului care au ca obiectiv obtinerea de profit.
52. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; cifra de afaceri : rep. volumul încasarilor obtinut de un agent economic prin vânzarea bunurilor si serviciilor la pretul pietei.
53. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; valoare adaugata: rep. contributia factorului munca si a factorului capital (capital fix) in procesul utilizarii lor de catre întreprindere.
54. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; flux economic: rep. operatiile si tranzactiile care au loc intre agentii economici dau nastere unui transfer de bunuri si servicii sau a unei cantitati de moneda de la un agent la altul.
55. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; circuit economic: este alcatuit din fluxurile de marfuri si servicii, fluxurile monetare si cele de venituri.
56. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; utilitatea marginala: exprima utilitatea aditionala, obtinuta prin consumul unei unitati suplimentare de marfa, când cantitatile de celorlante marfuri sunt neschimbate.
57. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; utilitate totala: exprima satisfactia totala resimtita de consumator ca urmare a consumului sau utilizarii unei cantitati totale dintr-un bun.
58. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; utilitatea individuala: exprima satisfactia generata consumatorului de fiecare unitate consumata dintr-un bun.
59. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; utilitate ordinala: arata numai ordinea preferintelor consumatorului.
60. &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; &nbs 656e413g p; utilitate cardinala: arata atât ordine cat si intensitatea preferintelor consumatorului.
62.echilibrul consumatorului: se realizeaza la nivelul egalitatii raportului dintre utilitatea marginala si pret pentru fiecare bun consumat, când venitul pentru bun este cheltuit in totalitate sau ramâne insuficient pentru achizitionarea unei unitati suplimentare dintr-un bun.
63.curbe de indiferenta: rep. totalitatea nivelurilor de satisfactie resimtite de un consumator la alegerea inter doua bunuri substituibile cantitativ.
64.efect de substitutie: rep. înlocuirea unui bun cu altul datorita variatiei pretului unuia dintre ele.
65. efect de venit: rep. variatia dintr-un bun ca urmare a modificarii venitului sau real.
66.cost de productie: exprima totalitatea cheltuielilor efectuate de un agent economic pentru realizarea unui bun sau a unui serviciu.
67. adaptabilitatea : rep. proprietatea factorului de productie de a se asocia cu un anumit numar de unitati dintr-un alt factor de productie.
68.divizibilitatea: rep. proprietatea unui factor de productie de a fi împatrit in subunitati omogene, fara a fi afectata calitatea factorului respectiv.
69. complementaritatea: factorilor de productie exprima necesitatea asocierii unei anumite cantitati dintr-un factor cu o cantitate determinata din alt factor de productie.
70.substituirea factorilor de productie: rep procesul de înlocuire a unei cantitati dintr-un factor de productie cu o cantitate din alt factor de productie in conditiile care se obtine cel putin aceeasi productie.
71.costul fix: rep. costul de productie care este indepedent de volumul productiei.
72. costul variabil: exprima totalitatea cheltuielilor care depind de volumul productiei.
73. costul total: exprima totalitatea cheltuielilor suportate de un agent economic cu ocazia producerii si desfacerii unui bun.
74.costul fix mediu: rep. nivelul costului fix pe o unitate de productie realizata.
75.costul variabil mediu: rep. nivelul costului variabil pe o unitate de productie.
76.costul total mediu: rep. nivelul costului total pe o unitate de productie.
77.costul marginal: rep. variatia cheltuielilor totale (sau variabile) antrenate de modificarea productiei, de cele mai multe ori fiind sporul de cost (total sau variabil) generat de cresterea productiei cu o unitate.
78.schimbul: se realizeaza atunci când sunt asigurate premisele sale: exista doua parti vânzator si cumparator.
79.piata: este spatiul economic unde se formeaza cererea si oferta de bunuri si servicii, locul unde se întâlneste vânzatorul cu cumparatorul, locul unde se formeaza preturile, locul unde se manifesta concurenta.
80.bunuri de consum: rep. bunurile economice cu existenta corporala, fizica, pe care indivizii sau menajele (familiile) le achizitioneaza pentru folosul sau consumul personal (alimente, îmbracaminte, mobila etc.).
81.servicii: rep. bunurile economice cu existenta necorporala, intangibila la care indivizii pentru satisfacerea unor nevoi.
82.segment de piata: rep. grupul consumatorilor care au cel putin o trasatura comuna in functie de care se exprima cererea pe piata.
83.productivitate marginala: a unui factor de productie variatia productiei totale ce rezulta din cresterea cu o unitate a unui factor când ceilalti factori nu se modifica.
84.productivitate medie: a unui factor de productie, productia totala ce rezultata în medie ac urmare a folosirii unui factor de productie.
85.concurenta: rep. confruntarea dintre agentii economici de acelasi fel (dintre producatori sau dintre consumatori) care actioneaza pe piata pentru obtinerea de cat mai multe avantaje.
86.strategii concurentiale: au ca obiectiv atragerea unui numar cat mai mare de cumparatori si cresterea profitului. Exista trei tipuri principale de strategii:
a)strategia efortului concentrat;
b)strategia elitei;
c)strategia costurilor;
87.cerere: rep. cantitatea de bunuri sau servicii pe care consumatorii o pot cumpara la un anumit pret, într-o perioada de timp.
88.oferta: rep. cantitatea maxima dintr-un anumit bun sau serviciu pe care un producator este dispus sa o vânda într-o perioada de timp determinata la un pret dat.
89.elasticitatea cererii: este proprietatea cererii de a-si modific marimea în functie de factori care o determina.
90.elasticitatea ofertei: exprima gradul în care se modifica oferta în functie de schimbarea pretului sau a oricarei alte cerinte.
91.coeficient de elasticitate al cererii si al ofertei: rep. gradul de elasticitate al acestora.
92.pret de echilibru: este pretul la care cererea este egala cu oferta.
93.pretul: rep. cantitatea de moneda cedata de cumparator vânzatorului în schimbul unui bun sau serviciu.
94.pretul posibil de piata: pretul acceptat de piata.
95.pret administrat: se formeaza sub influenta actiunii statului sau a unor firme cu pozitie dominanta pe piata.
96.pret diferentiat: în functie de negocierea vânzator cumparator.
97.pret de produse noi: sunt preturi ridicate sau scazute în functie de strategia urmarita de producator.
98.preturile fara TVA: rep. preturile la un nivel suficient pentru recuperarea costului si obtinerea de profit. TVA adica impozitul asupra vânzatorilor.
99.preturile fara TVA: rep. pretul la care se cumpara un bun sau serviciu.
100.pretul pietei: rep. pretul posibil de piata in conditiile concrete ale cererii si ofertei, pateu fi mai mare decât pretul de echilibru( când exisa surplus de oferta) si mai mic când exista surplus de cerere.
101.preturile medii, înalte, joase: rep. acele preturi percepute de cumparator sau de vânzator prin nivelul lor fata de posibilitatile de cumparare respectiv vânzare.
102.banii: mij. de schimb, mij. de plata, mij. de circulatie, de rezerva, de troc.
103.moneda metalica: o moneda a carei valoare era valoarea greutatii metalului din care era realizata.
104.moneda fiduciara: valoarea acesteia se baza pe credibilitatea acordata de emitent.
105.sistem monetar: totalitatea formelor de moneda, a principiilor, a normelor economice si juridice care reglementeaza circulatia monetara intr-o tara formeaza sist. monetar.
106.masa monetara: totalitatea mij. banesti aflate in circulatie intr-o anumita perioada.
107.banca comerciala: ea organizeaza întregul sistem monetar.
108.puterea de cumparare a monedei: depind de numerosi factori interni si internationali.
109.convertibilitate: posibilitatea creata de autoritatile economice de a schimba moneda nationala, pe devize straine.
110.piata valutara: este o componenta a pietei monetare internationale si are drept obiect efectuarea de tranzactii cu valute si cu titluri de credit exprimate in monede straine, ca expresie a întâlnirii a cererii si ofertei.
111.piata financiara primara: care asigura emisiunea si prima tranzactionare a titlurilor noi.
112. piata financiara secundara: care rep. locul de schimb al titlurilor deja emise si aflate în circulatie.
113.credit comercial: se acorda între producat0ori si comercianti.
114.credit bancar: a carui sursa o rep. mij banesti disponibile temporar in economie.
115.cambia: este un instrument de plata sau un titlu prin care o persoana denumita tragator, da ordin unei alte persoane denumita tras, sa plateasca la vedere sau la termen, o suma de bani unei terte persoane(beneficiar).
116.cecul: este un înscris prin care o persoana (tragator), da ordin bancii sale (tras) sa plateasca o suma de bani unei alte persoane (beneficiar), disponibila în contul tragatorului.
117.bon de tezaur: un instrument de credit emis în principal de administratia bugetului de stat în scopul acoperirii cheltuielilor bugetare curente.
118.depunere le vedere: deponentul nu conditioneaza retragerea lor în timp.
119.depunere le termen: restituirea banilor dupa intervalul stabilit.
120.lichiditate: capacitatea pe care o are o banca de a onora la termen , obligatiile de plata.
121.bursa de valori: rep. o componenta esentiala a functionarii economiei de piata.
122.piata muncii: este formata din totalitatea relatiilor de vânzare-cumparare a factorului munca, în interactiunea lor si strânsa legatura cu spatiul economic în care au loc.
123.cererea de munca: este o reflectare a acelei nevoi de munca, generata de ansamblul activitatilor econmico - sociale din societate, ce se satisface prin munca salariata.
124.oferta de munca: rep. totalul resurselor de munca disponibile intr-o perioada data de timp, care opteaza pentru munca salariata.
125.salariul: este venitul ce revine celor ce îsi închiriaza (vând) munca, pentru activitatea depusa în folosul angajatorilor.
126.sistemul de salarizare: ansamblul normelor economice si juridice, principiile ,formele de salarizare care constituie baza de calcul a salariilor individuale, precum si metodele de determinare si acordare a salariilor.
127.salariul în regie: este forma de salariul prin care plata muncii se face dupa timpul lucrat: o ora, zi, saptamâna.
128.salariul în acord: este forma de plata pe individ sau în grup în functie de cantitatea de obiective realizate de individ sau grup, ori de operatii executate.
129.salariul mixt: este forma de plata care combina elemente din cele doua forme de plata salariul în acord si salariul în regie.
130.salariul nominal: rep. suma de bani pe care salariatul o primeste pentru munca prestata într-o anumita perioada.
131.salariul real: rep. cantitatea de bunuri si servicii pe care o poate cumpara salariatul cu salariul nominal.
132.profit: este un concept complex, a carui explicare aduce în discutie aspecte legate de cost, capital, legea randamentelor descrescatoare, eficienta, venit, rentabilitate si poate multe altele.
133.profit absolut: sau masa profitului(Pr), se calculeaza prin diferenta dintre venituri si cheltuieli, si se mai numeste supraprofit.
134.profit relativ: cunoscut sub denumirea de rata profitului(Rpr), se determina ca raport procentual între masa profitului si cheltuieli sau venituri ori capitalul folosit.
135.profit normal: rep. suma minima de bani care îl motiveaza pe întreprinzator pentru continuarea activitatii.
136.profit economic: sau supraprofitul care se obtine prin vânzarea bunurilor la un pret mai mare decât cel de productie.
137.profit brut: este suma de bani care se obtine din venituri dupa acoperirea cheltuielilor de productie si se supune impozitarii.
138.profit net: reprezinta suma de bani care ramâne dupa scaderea impozitului pe profit(Ipr) din profitul brut.
139.profit legitim: se obtine în conditiile respectarii prevederilor legale cu privire nu numai al realizarea si însusirea profitului, dar la toate aspectele domeniului economic respectiv.
140.profit nelegitim: se obtine când agentul economic încalca reglementarile în vigoare.
141.eficienta: obtinerea de profit.
142.prag minim de rentabilitate: nivelul productiei când profitul este zero.
143.dobânda: este pretul platit de catre debitor creditorului, pentru dreptul de a folosire a capitalului împrumutat pâna la scadenta.
144.dobânda simpla: dobânda primita de catre deponent la termenul stabilit.
145.dobânda compusa: dobânda primita de deponent fiind rezultata prin cumularea dobânzii simple plus dobânda calculata pe perioada care a depasit termenul stabilit.
146.dobânda încasata: dobânda primita de banca de la debitorii sai.
147.dobânda platita: dobânda platita de banca catre deponenti.
148.rata dobânzii: este raportul procentual dintre marimea dobânzii totale si capitalul împrumutat. Ea exprima nivelul pretului cerut de creditor si acceptat de debitor pentru acesta din urma sa dispuna pe timp de u an de 100 unitati monetare.
149.profit bancar: se obtine ca diferenta între dobânzile încasate pentru creditele acordate si dobânzile platite deponentilor pentru sumele depuse la banca.
150.renta: este un venit fara munca, sau o plata pentru folosirea unui bun aflat în proprietatea altei persoane.
151.arenda: nu coincide cu renta, poate include pe lânga aceasta si alte elemente, precum: dobânda la capitalul celui care la dat în arenda, diferite impozite platite de proprietar, chirii pentru constructii etc.
152.renta funciara: este obtinuta ca urmare a utilizarii pamântului in productia agricola sub forma venitului ce revine proprietarului unui factor de productie rar, in conditiile unei cereri mai mari decât oferta de produse agricole.
153.renta diferentiala: este rep. de un spor de venit pentru detinatorii de terenuri mai fertile, asezate in pozitii geografice mult mai bune sau care au sporit randamentul prin investitii succesive.
154.renta absoluta: renta obtinuta ca urmare a utilizarii pamântului în productia agricola sub forma venitului ce revine proprietarului unui factor de productie rar, în conditiile unei cereri mai mari decât oferta de productie agricole, se numeste renta funciara.
155.pretul pamântului: este suma încasa la vânzarea unei unitati de teren (hectar).
156.indicatori macroeconomici: evidentiaza sintetic volumul bunurilor si serviciilor produse pentru uz final si vândute pe piata într-o perioada determinata (de obicei un an) în întreaga economie si se calculeaza numai în expresie valorica.
157.consum: rep. o parte din venit necesara pentru cumpararea de bunuri de consum si servicii, necesare conditiilor de trai.
158.economii: partea din venit ce depaseste consumul reprezinta economiile.
159. investitii: economiile care sunt folosit pentru investitii.
160.multiplicatorul investitiilor: raportul dintre variatia venitului si variatia investitiilor care ne arata ca atunci când are loc o sporire a investitiilor fata de situatia initiala, venitul va creste cu o marime de K ori mai mare decât sporul investitiilor.
161.rata consumului: este raportul dintre consum si totalul venitului.
162. rata economisirii: este raportul dintre economii si totalul venitului
163.acceleratorul: este cel care releva influenta consumului asupra investitiilor.
164.înclinatia marginala spre consum: odata cu reducerea venitului se micsoreaza si consumul, dar cu o marime mai mica datorita comportamentului agentilor economici, dar si politicii generale
165. înclinatia marginala spre economii: odata cu cresterea venitului, exista tendinta oamenilor de a-si
majora consumul, dar nu cu atât cu cat sporeste venitul
166.fluctuatii economice: sunt rep. de cresterea, scaderea sau stagnarea activitatilor economice.
167.ciclitatea economica: este forma normala de miscare a activitatii economice în cadrul economiei nationale, în care se succed, cu o anumita regularitate si amplitudine, fazele de expansiune cu cele de descrestere (contractie).
168.ciclu economic: perioada de timp în care are loc cele alternanta celor doua faze, contractia si ascensiunea.
169.criza: momentul esential a oricarui ciclu, este denumita si contractie deoarece dupa acest moment începe declinul.
170.depresiune: este caracterizata de cresterea somajului, scaderea productiei , a cererii , a veniturilor.
171.recesiune: când contractia nu are amplitudine mare si nu estre de lunga durata faza se numeste recesiune.
172.boom: o faza de criza economica în care se urmareste frânarea cererii de bunuri de consum si investitii, a activitatii economice în general.
173.crestere economica: un proces macroeconomic complex de sporire a productiei reale totale si pe locuitor dintr-o tara într-o perioada de timp.
174.dezvoltare economica: exprima ansamblul transformarilor cantitative si calitative ce apar în diferite domenii ce însotesc cresterea economica.
175.dezvoltare durabila: urmareste amortizarea dintre stabilitatea economica, progresul uman, ambiental si tehnologic, astfel încât sa asigure satisfacerea nevoilor prezente fara a pune în pericol generatiile viitoare.
176.echilibru economic: este starea spre care tinde piata nationala în ansamblul ei precum si pietele specifice (piata bunurilor economice, piata monetara, piata capitalurilor si piata muncii) si se caracterizeaza prin egalitatea dintre cerere si oferta sau diferenta nesemnificativa dintre ele astfel încât economia functioneaza normal.
177.echilibru general: rep. starea spre care tind toate sferele sistemului economic si consta într-un echilibru pe toate pietele.
178.echilibru partial: rep. starea spre care tind doua aspecte ale economiei prin corelarea unor parametrii specifici fie unei aceleiasi piete, fie unor piete distincte.
179.echilibru static: starea spre care tind cererea si oferta sau segmente ale unei piete pe termen scurt.
180.echilibru dinamic: starea spre care tinde piata în ansamblul ei, si pietele specifice sau unii parametrii ai acestora pe termen mediu sau lung.
181.cerere agregata: rep. cantitatea ceruta din toate bunurile si serviciile exprimate în PIB într-o economie în functie de nivelul general al preturilor.
182.oferta agregata: rep. cantitatea oferita din toate bunurile si serviciile exprimata în nivelul produsului intern brut, intr-o economie în functie de nivelul general al pretului.
183.oferta agregata pe termen scurt: exprima relatia dintre PIB real si nivelul general de pret într-o perioada imediat ulterioara cresterii nivelului general al pretului si pâna in momentul în care se majoreaza pretul factorilor de productie în aceeasi proportie ca nivelul general al pretului.
184.oferta agregata pe termen lung: exprima relatia dintre PIB real si nivelul general de pret ce se manifesta din momentul in care preturile factorilor de productie s-au modificat în aceeasi masura ca nivelul general al pretului.
185.produs intern brut real: cantitatea de bunuri din economie.
186.presiune: excesul de oferta.
187.absorbtie: surplus de cerere.
188.inflatie: rep. un dezechilibru structural al mecanismului economic, monetar si financiar ce reflecta existenta în circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile economiei.
189.rata a inflatiei: cu ajutorul ei se masoara intensitatea inflatiei ri=Ip-100 Ip-indicele preturilor;
190.indicele general al preturilor: se calculeaza ca raportul dintre P1*Q1/P0*Q0 totul înmultit cu 100, unde P1, P0 este pretul actual, respectiv cel initial iar Q1, Q0 este cantitatea actuala, respectiv initiala.
191.stagflatie: perioada caracterizata prin inflatie mare si lipsa cresterii economice (crestere economica 0).
192.slumpflatie: caracterizata prin rata mare a inflatiei si scadere economica.
193.somaj: fenomen economico-social negativ, rezultat al puternicelor dezechilibre de pe piata muncii, care reflecta devansarea cererii de munca de catre oferta de munca.
194.somer: o persoana care nu are un loc de munca.
195.rata a somajului: raportul procentual dintre someri si populatia activa.
196.ajutor (indemnizatie) de somaj: suma de bani pe care o primeste de la stat o persoana cer nu beneficiaza de loc de un munca.
197.politica economica: desemneaza un ansamblu de decizii ale puterilor publice menite sa atinga, prin utilizarea unor instrumente diverse, obiective sigure privind situatia economica.
198.politici conjuncturale: au ca obiectiv mentinerea sau restabilirea marilor echilibre în economie.
politic structurale: au ca obiectiv ameliorarea structurilor si bazelor economiei si cuprind: politica agricola, industriala, sociala s.a.
199.mix fiscal-monetar: instrumente specifice politicilor bugetar-financiare si monetare.
200.impozite directe: se încaseaza nominal de la persoanele fizice si juridice pe baza veniturilor realizate (impozitul pe profit, pe salariu, pe cladiri etc.).
201.impozite indirecte: platitorii nu sunt dinainte cunoscuti datorita faptului ca ele sunt incluse în pretul marfurilor si se încaseaza odata cu vânzarea acestora.
202.venituri fiscale : reprezinta încasarile care provin din impozite directe si indirecte percepute de organele fiscale la termenele si în conditiile prevazute de lege.
203.venituri nefiscale: revin bugetului ca urmare a faptului ca se obtin de unitati de stat sau institutii publice pentru care bugetul asigura finantarea cheltuielilor.
204.cheltuieli bugetare: se clasifica în ordinare si extraordinare, cheltuieli curente si de capital. Principalele lor destinatii sunt: cheltuieli pentru actiuni socio-culturale; cheltuieli pentru actiuni economice (investitii).
205.buget: reprezinta documentul financiar cu ajutorul caruia se realizeaza formarea si cheltuirea resurselor banesti în vederea îndeplinirii obiectivelor politicii economice.
206.exercitiu bugetar: este reprezentat de intervalul de timp necesar încasari veniturilor si realizarii obiectivelor.
207.deficit bugetar: cheltuielile sunt mai mari decât veniturile.
208.datorie publica: reprezinta totalitatea împrumuturilor interne si externe efectuate atât de guvern, cât si de administratiile teritoriale, ca si alte entitati publice.
209.globalizare: poate fi definita ca o crestere a interdependentelor si interconexiunilor economiilor internationale si este caracterizata prin: deplasarea sporita a bunurilor, serviciilor, capitalului de-a lungul frontierelor nationale, dezvoltarea blocurilor comerciale regionale, expansiunea deosebita a corporatiilor transnationale, cresterea problematicii social-economice si ambientale care reclama cooperarea între diferite tari.
210.flux economic international: se refera la schimbul de materiale banesti între diferite tari si se caracterizeaza printr-un proces continuu de diversificare.
211.comert international: forma principala a relatiilor economice dintre state.
212.politici comerciale: contrastul dintre ele fac apologia liberului schimb si recrudescenta protectionismului în comertul international.
213.protectionism: politica comerciala care urmareste protejarea ramurilor sui sectoarelor economice nationale de concurenta straina.
214.liber schimbism: politica comerciala care promoveaza un comert fara obstacole, fara a tine cont de decalajele economice dintre tari.
215.taxe vamale: reprezinta un impozit direct prelevat asupra unei marfi la trecerea frontierei.
re=(Pi+Cc)/Pe
ri =(Pi-Ti)/Pe
unde: Pi-pretul produsului pe piata interna (lei);
218.balanta de plati: reprezinta un document statistico economic care înregistreaza ansamblul fluxurilor de active reale, financiare si monetare între rezidenti, pentru o anumita perioada de timp.
219.balanta comerciala: reflecta volumul tranzactiilor de export-import.
220.balanta conturilor curente: cuprind operatiunile legate direct sau indirect de schimbul international de bunuri si servicii. Echilibrul acestei balante evidentiaza faptul ca tara respectiva îsi poate plati importurile de bunuri cu resurse valutare procurate din export.
221.lichiditate internationala: desemneaza totalitatea mijloacelor de acoperire a soldului operatiunilor comerciale si financiare si exprima masura în care o anumita tara are capacitatea de a face fata în orice moment angajamentelor externe.
222.integrare globala: poate fi definita ca globalizarea, în cadrul careia liberalizarea fluxului de marfuri si servicii este însotita de liberalizarea, într-o masura, a fluxului de capital.
223.integrare regionala: reprezinta o forma specifica a cooperarii regionale care implica luarea unor decizii politice vizând diminuarea sau reducerea completa a obstacolelor din calea schimburilor comerciale, a bunurilor, serviciilor si factorilor de productie în cadrul unui spatiu geografic determinat.
224.uniune vamala: caracterizata prin liber schimb între parteneri si adoptarea unui tarif vamal comun în relatiile cu celelalte tari.
225.piata comuna: piata în cadrul careia se asigura deschiderea pietelor, prin libera circulatie a marfurilor, persoanelor si capitalurilor.
226.comunitete economica europeana: are ca scop eliminarea taxelor vamale între statele membre si restrictiilor cantitative în domeniul importului si exportului de marfuri; instituirea unui tarif vamal comun si a unei politici comerciale comune fata de tarile terti; abolirea între statele membre a obstacolelor privind libera circulatie a persoanelor.
227.uniune economica si monetara: un element cheie în procesul de integrare, la realizarea caruia contribuie institutiile noi create: Institutul Monetar International si Sistemul Bancilor Centrale Europene.
228.criterii de convergenta: criterii ce trebuie respectate pentru aderarea la UE.
229.sistem monetar european: creat în 1979 , cu scopul asigurarii stabilitatii monetare.
230.EURO: moneda unica europeana.
231.Banca Centrala Europeana: reuniunea de la Madrid din decembrie 1995 stabileste intrarea în functiune a BANCII CENTRALE EUROPENE, cu rolul de a emite si administra EURO.
232.zona EURO: va deveni cel mai mare producator mondial.
233.agenda 2000: în iunie 1997, Comisia Europeana a adoptat AGENDA 2000, în care, pe baza criteriilor stabilite, a desemnat cele 6 tari pentru primul val de aderare la UE ( Polonia, Ungaria, Cehia, Slovenia, Estonia si Cipru.
|
