OFERTA sCOLILOR PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL sI TEHNIC (TVET)

2.1. POPULAŢIA sCOLARĂ

Sursa: INS

Sursa: INS

RATA NETA DE CUPRINDERE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PE JUDEŢUL ARGEs

Numarul elevilor cuprinsi în clasa a IX-a în sistemul ÎPT

RATA ABANDONULUI ANUAL

ursa: INS

JUDETUL

NR. ELEVI

PROMOVABILITATE

INSCRISI

PREZENTI

ABSENTI

PROMOVATI

RESPINSI

% NR ELEVI PROMOVATI / NR ELEVI PREZENTI

U

R

U

R

U

R

U

R

U

R

U

R

ARGES

Rezultatele examenului de certificare a competentelor profesionale - Anul de completare (nivel 2) - prin ruta de profesionalizare - scoala de arte si meserii - sesiunea iunie 2006

• absenteismul la examen a fost sub 1,75%, mai redus în mediul urban, comparativ cu cel rural
• promovabilitatea a fost sub 99,70%; judetul Arges se plaseaza sub media nationala

Rezultatele examenului de certificare a competentelor profesionale - Anul de completare (nivel 2) - prin ruta de profesionalizare - scoala de arte si meserii - sesiunea august 2006:

• absenteismul la examen a fost sub 10 %, mai redus în mediul urban, comparativ cu cel rural

• promovabilitatea a fost 100%

Examenul de certificare a competentelor profesionale pentru obtinerea certificatului de calificare profesionala nivel 1 sCOALA DE ARTE sI MESERII - iunie si august

Date statistice scoala de arte si meserii - iunie 2006

Date statistice scoala de arte si meserii - august 2006

RATA DE TRANZITIE DE LA ÎNVĂŢĂMÂNT GIMNAZIAL LA CEL LICEAL sI PROFESIONAL

Datorita generalizarii învatamântului obligatoriu, extinderii claselor SAM în mediul rural, masurilor din PRAI, PLAI si PAS a crescut rata de tranzitie la urmatorul nivel educational. Cresterea se mentine la cote minime pentru absolventii învatamântului profesional si de ucenici

CHELTUIELI PUBLICE CURENTE PE ELEV

Valorile acestui indicator extrem de important pentru planificarea resurselor necesare dezvoltarii învatamântului TVET au fost deduse din raportarile statistice ale inspectoratelor scolare, nefiind defalcate pentru învatamântul TVET.

Analizând acest indicator se pot observa unele tendinte si trage unele concluzii :

Sursa date ISJ

in mii lei (RON)/elev Arges

Sursa de date ISJ

NR. DE ELEVI/CADRU DIDACTIC

NUMAR DE ELEVI PER CADRU DIDACTIC

Sursa date Anuare Statistice

reclama gratuita pe plan national si international, a companiei în cadrul târgurilor si expozitiilor firmelor de exercitiu.

Începând din 2003, firmele de exercitiu din aceasta scoala participa anual la târgurile nationale si internationale ale firmelor de exercitiu de la Praga, Zagreb, Plovdiv, obtinând numeroase premii.

Dupa fiecare participare la târguri, elevii expun standurile firmelor de exercitiu pe holurile scolii pentru a putea fi vazute de elevii si profesorii colegiului, de parinti, de elevii scolilor generale din judet si de catre toti vizitatorii scolii.

Succesul acestui proiect de inovatie didactica a facut din firma de exercitiu o carte de vizita a scolii.

O buna experienta în acest sens o au Colegiul Economic ,,Maria Teiuleanu'' Pitesti si Colegiul Tehnic Câmpulung.

În domeniul industriei de prelucrare un bun exemplu îl constituie parteneriatul Grupului scolar de Industrializarea Lemnului Pitesti cu ALPROM S.A. (instruire practica desfasurata la agentul economic, sponsorizare cu materiale - realizare de catre scoala, cu elevii, de mobilier scolar la cerere - deci fonduri extrabugetare, burse de studiu, contracte de angajare, contracte de scolarizare). În domeniul industriei textile un exemplu bun de urmat este cel dat de Colegiul Tehnic Câmpulung, elevii de la S.A.M. la orele de instruire practica realizeaza uniforme scolare la cererea solicitantilor, iar pe perioada de practica la agentul economic produse de serie, în functie de contractele încheiate. În domeniul silvicultura deosebita este colaborarea Grupului scolar Forestier Curtea de Arges cu Ocolul Silvic Dobrot. Instruirea practica, desfasurarea laboratoarelor tehnologice de catre elevi la ferma Grupului scolar Agricol ,,Constantin Dobrescu - Arges'', care este în reabilitare/dotare/modernizare contribuie în mod real la formarea competentelor profesionale ale acestora, pregatirea si contactul direct cu ceea ce ofera viitorul loc de munca.

Sursa date ISJ

EDUCAŢIA ADULŢILOR

Educatia adultilor este o prioritate în special pentru învatamântul TVET având în vedere necesitatea adaptarii competentelor si adecvarii continuturilor la nevoile impuse de dezvoltarea tehnologica.

2.3. OFERTA sCOLILOR TVET

scolile TVET ofera posibilitatea de formare profesionala pe 2 cicluri, ciclul inferior de învatamânt si ciclul superior, de profesionalizare tehnica. Pe nivel de calificare, tinerii pot fi calificati într-un singur domeniu.

numar insuficient de scoli în unele zone populate care sa acopere toata gama de calificari a zonei ( Topoloveni - Câmpulung, Curtea de Arges, Costesti - Arges)

numar insuficient de scoli în unele zone în care vor avea loc cresteri sectoriale;

elevii sunt fortati sa studieze intr-un domeniu nepotrivit zonei si optiunilor lor.

cresterea ponderii unor clase în domeniile : electromecanic, materiale de constructii, constructii si lucrari publice, agricultura , silvicultura, industrie alimentara , fabricarea produselor din lemn , estetica si igiena corpului omenesc , în oferta scolii;

scoala îsi propune în oferta calificari noi cerute de piata, dar uneori clasele nu se pot realiza pentru ca elevii nu sunt motivati suficient sau nu sunt admisi la testarile nationale. Un alt motiv de nerealizare a claselor îl constituie si situatia materiala precara a familiilor din care acestia provin.

CONCLUZII sI RECOMANDARI

Pentru scolile TVET cuprinse în diferite programe Phare, baza materiala se apropie de standarde, dar în majoritatea scolilor este necorespunzatoare, în special în scolile din mediul rural unde e o frâna în calea demersului formativ. Baza materiala existenta în învatamântul TVET nu corespunde progresului tehnic si standardelor actuale de formare profesionala. Dotarea si capacitatile existente permit realizarea orelor de instruire practica pentru un numar maxim de 15 elevi. Exceptie fac unitatile scolare care au fost scoli de aplicatie în programul Phare VET RO 94.05., scolile de aplicatie (aflate în curs de reabilitare si dotare cu echipamente didactice). Din totalul elevilor cuprinsi în scoli TVET, majoritatea desfasoara practica în ateliere - scoala (cele mai multe necorespunzatoare), iar cealalta parte la agenti economici si. Lipsa laboratoarelor de informatica si a conexiunii la Internet în scoli, împiedica atingerea standardelor de pregatire profesionala. Calculatoarele sunt folosite în general pentru initiere, birotica si pentru desfasurarea lectiilor la diferite discipline ( programul AEL).

reducerea numarului de clase si introducerea de specializari/calificari noi pentru domeniile: agricultura; energie electrica si termica, gaze, apa; colectarea, depozitarea , reciclarea deseurilor;

mentinerea constanta a numarului de clase si introducerea de specializari noi de nivel 3 pentru domeniile: intermedieri financiare si servicii

cresterea numarului de clase si introducerea de calificari/specializari noi, de nivel 2 si 3 în domeniile : constructii, comert, hoteluri si restaurante, transport, electronica, informatica, materiale de constructii

reducerea numarului de clase în domeniile: mecanica, industrie textila, electronica, industrie alimentara, administratie publica. Politicile educationale vor tine seama de evolutiile de pe piata fortei de munca ,astfel:

. Ramuri de activitate caracterizate de un dezechilibru accentuat pe piata fortei de munca (cererea este mult inferioara ofertei)

Agricultura:

Se impune cresterea nivelului de calificare pentru utilizarea noilor tehnologii în agricultura (nivel 3 de calificare).

Se impune reducerea (cel mult mentinerea) numarului de clase SAM în functie de tendintele locale de dezvoltare (zonele cu agricultura dezvoltata Teleorman, Calarasi, Giurgiu)

Administratia publica:

Nu se justifica cresteri ale scolarizarii în acest domeniu

2. Ramuri de activitate caracterizate de un dezechilibru constant între cerere si oferta

Electric:

Nu sunt necesare micsorari sau cresteri esentiale fata de situatia actuala.

Economic:

Nu se prognozeaza modificari esentiale cantitative la nivelul planului de scolarizare;

În domeniul tranzactiilor financiare se impune introducerea unor noi specializari precum brokeri valori si marfuri, agenti asigurari, tehnicieni în activitati economice.

3. Ramuri de activitate cu dezechilibru în diminuare (se manifesta cresteri importante a cererilor pe piata fortei de munca)

Industria prelucratoare (detine cea mai accentuata crestere a PIB si a valorii adaugate)

Se impune scolarizarea pentru calificari noi (operatori tehnologii neconventionale)

Pentru domeniile electronica si automatizari si electrotehnica este necesara cresterea nivelului de pregatire (cu preponderenta nivel 3 de calificare);

Se înregistreaza tendinta de scadere a nevoilor de forta de munca în industria usoara (diminuarea planului de scolarizare pentru acest domeniu de calificare);

În domeniul materialelor de constructii se impune adaptarea pregatirii profesionale la noile tehnologii si noile materiale utilizate.

Constructii, instalatii si lucrari publice:

În conditiile utilizarii unor tehnologii avansate, se impun cresteri ale nivelului de calificare (cu preponderenta nivelurile 2 si 3 de calificare) ;

Dezvoltarea prognozata a acestui domeniu, impune cresterea planului de scolarizare pentru calificari de nivelurile 2 si 3.

Transporturi:

Se înregistreaza o tendinta de crestere economica ceea ce va impune introducerea de calificari noi si competente superioare în acest domeniu (preponderent nivelurile 2 si 3 de calificare);

Telecomunicatii:

Fiind un domeniu în dezvoltare, vor fi solicitari crescute pe piata fortei de munca în viitor, de aceea se impune cresterea planului de scolarizare, introducerea de calificari noi si niveluri ridicate de calificare.

Comert:

Desi ponderea acestui domeniu în formarea VABR este ridicata, în ultimul timp aceasta pondere este în scadere (se recomanda mentinerea la un nivel constant, ca cifra de scolarizare, a pregatirii pentru acest domeniu de calificare);

Amenajarea de piete en-gros si retele de distributie pentru produsele agricole si modernizarea spatiilor comerciale din mediul rural impun cresterea scolarizarii pentru acest domeniu în mediul rural.

Turism si alimentatie publica

Se situeaza între domeniile care vor înregistra cea mai mare dezvoltare în perioada urmatoare, cu accent pe agroturism, în special în zonele montane (judetele Dâmbovita, Prahova si Arges);

Exista o migratie constanta de personal calificat în acest domeniu spre statele membre U.E.

Se recomanda dezvoltarea scolarizarii pentru acest domeniu de calificare prin cresterea cifrei de scolarizare si cresterea nivelului competentelor.

Membrii CLDPS propun diversificarea ofertei scolare cu specializari corespunzatoare profilului Servicii.

Baza de date a inspectoratelor scolare nu contine date relevante pentru învatamântul TVET. Se impune introducerea noului sistem de indicatori.

Se recomanda înfiintarea de scoli de arte si meserii în mediul rural pe domenii/calificari profesionale tinând cont de specificul, traditia zonei.