OFERTA sCOLILOR PENTRU ĪNVĂŢĂMĀNTUL PROFESIONAL sI TEHNIC (TVET)

2.1. POPULAŢIA sCOLARĂ

Sursa: INS

Sursa: INS

RATA NETA DE CUPRINDERE ĪN ĪNVĂŢĂMĀNTUL PE JUDEŢUL ARGEs

Numarul elevilor cuprinsi īn clasa a IX-a īn sistemul ĪPT

RATA ABANDONULUI ANUAL

ursa: INS

JUDETUL

NR. ELEVI

PROMOVABILITATE

INSCRISI

PREZENTI

ABSENTI

PROMOVATI

RESPINSI

% NR ELEVI PROMOVATI / NR ELEVI PREZENTI

U

R

U

R

U

R

U

R

U

R

U

R

ARGES

Rezultatele examenului de certificare a competentelor profesionale - Anul de completare (nivel 2) - prin ruta de profesionalizare - scoala de arte si meserii - sesiunea iunie 2006

• absenteismul la examen a fost sub 1,75%, mai redus īn mediul urban, comparativ cu cel rural
• promovabilitatea a fost sub 99,70%; judetul Arges se plaseaza sub media nationala

Rezultatele examenului de certificare a competentelor profesionale - Anul de completare (nivel 2) - prin ruta de profesionalizare - scoala de arte si meserii - sesiunea august 2006:

• absenteismul la examen a fost sub 10 %, mai redus īn mediul urban, comparativ cu cel rural

• promovabilitatea a fost 100%

Examenul de certificare a competentelor profesionale pentru obtinerea certificatului de calificare profesionala nivel 1 sCOALA DE ARTE sI MESERII - iunie si august

Date statistice scoala de arte si meserii - iunie 2006

Date statistice scoala de arte si meserii - august 2006

RATA DE TRANZITIE DE LA ĪNVĂŢĂMĀNT GIMNAZIAL LA CEL LICEAL sI PROFESIONAL

Datorita generalizarii īnvatamāntului obligatoriu, extinderii claselor SAM īn mediul rural, masurilor din PRAI, PLAI si PAS a crescut rata de tranzitie la urmatorul nivel educational. Cresterea se mentine la cote minime pentru absolventii īnvatamāntului profesional si de ucenici

CHELTUIELI PUBLICE CURENTE PE ELEV

Valorile acestui indicator extrem de important pentru planificarea resurselor necesare dezvoltarii īnvatamāntului TVET au fost deduse din raportarile statistice ale inspectoratelor scolare, nefiind defalcate pentru īnvatamāntul TVET.

Analizānd acest indicator se pot observa unele tendinte si trage unele concluzii :

Sursa date ISJ

in mii lei (RON)/elev Arges

Sursa de date ISJ

NR. DE ELEVI/CADRU DIDACTIC

NUMAR DE ELEVI PER CADRU DIDACTIC

Sursa date Anuare Statistice

reclama gratuita pe plan national si international, a companiei īn cadrul tārgurilor si expozitiilor firmelor de exercitiu.

Īncepānd din 2003, firmele de exercitiu din aceasta scoala participa anual la tārgurile nationale si internationale ale firmelor de exercitiu de la Praga, Zagreb, Plovdiv, obtinānd numeroase premii.

Dupa fiecare participare la tārguri, elevii expun standurile firmelor de exercitiu pe holurile scolii pentru a putea fi vazute de elevii si profesorii colegiului, de parinti, de elevii scolilor generale din judet si de catre toti vizitatorii scolii.

Succesul acestui proiect de inovatie didactica a facut din firma de exercitiu o carte de vizita a scolii.

O buna experienta īn acest sens o au Colegiul Economic ,,Maria Teiuleanu'' Pitesti si Colegiul Tehnic Cāmpulung.

Īn domeniul industriei de prelucrare un bun exemplu īl constituie parteneriatul Grupului scolar de Industrializarea Lemnului Pitesti cu ALPROM S.A. (instruire practica desfasurata la agentul economic, sponsorizare cu materiale - realizare de catre scoala, cu elevii, de mobilier scolar la cerere - deci fonduri extrabugetare, burse de studiu, contracte de angajare, contracte de scolarizare). Īn domeniul industriei textile un exemplu bun de urmat este cel dat de Colegiul Tehnic Cāmpulung, elevii de la S.A.M. la orele de instruire practica realizeaza uniforme scolare la cererea solicitantilor, iar pe perioada de practica la agentul economic produse de serie, īn functie de contractele īncheiate. Īn domeniul silvicultura deosebita este colaborarea Grupului scolar Forestier Curtea de Arges cu Ocolul Silvic Dobrot. Instruirea practica, desfasurarea laboratoarelor tehnologice de catre elevi la ferma Grupului scolar Agricol ,,Constantin Dobrescu - Arges'', care este īn reabilitare/dotare/modernizare contribuie īn mod real la formarea competentelor profesionale ale acestora, pregatirea si contactul direct cu ceea ce ofera viitorul loc de munca.

Sursa date ISJ

EDUCAŢIA ADULŢILOR

Educatia adultilor este o prioritate īn special pentru īnvatamāntul TVET avānd īn vedere necesitatea adaptarii competentelor si adecvarii continuturilor la nevoile impuse de dezvoltarea tehnologica.

2.3. OFERTA sCOLILOR TVET

scolile TVET ofera posibilitatea de formare profesionala pe 2 cicluri, ciclul inferior de īnvatamānt si ciclul superior, de profesionalizare tehnica. Pe nivel de calificare, tinerii pot fi calificati īntr-un singur domeniu.

numar insuficient de scoli īn unele zone populate care sa acopere toata gama de calificari a zonei ( Topoloveni - Cāmpulung, Curtea de Arges, Costesti - Arges)

numar insuficient de scoli īn unele zone īn care vor avea loc cresteri sectoriale;

elevii sunt fortati sa studieze intr-un domeniu nepotrivit zonei si optiunilor lor.

cresterea ponderii unor clase īn domeniile : electromecanic, materiale de constructii, constructii si lucrari publice, agricultura , silvicultura, industrie alimentara , fabricarea produselor din lemn , estetica si igiena corpului omenesc , īn oferta scolii;

scoala īsi propune īn oferta calificari noi cerute de piata, dar uneori clasele nu se pot realiza pentru ca elevii nu sunt motivati suficient sau nu sunt admisi la testarile nationale. Un alt motiv de nerealizare a claselor īl constituie si situatia materiala precara a familiilor din care acestia provin.

CONCLUZII sI RECOMANDARI

Pentru scolile TVET cuprinse īn diferite programe Phare, baza materiala se apropie de standarde, dar īn majoritatea scolilor este necorespunzatoare, īn special īn scolile din mediul rural unde e o frāna īn calea demersului formativ. Baza materiala existenta īn īnvatamāntul TVET nu corespunde progresului tehnic si standardelor actuale de formare profesionala. Dotarea si capacitatile existente permit realizarea orelor de instruire practica pentru un numar maxim de 15 elevi. Exceptie fac unitatile scolare care au fost scoli de aplicatie īn programul Phare VET RO 94.05., scolile de aplicatie (aflate īn curs de reabilitare si dotare cu echipamente didactice). Din totalul elevilor cuprinsi īn scoli TVET, majoritatea desfasoara practica īn ateliere - scoala (cele mai multe necorespunzatoare), iar cealalta parte la agenti economici si. Lipsa laboratoarelor de informatica si a conexiunii la Internet īn scoli, īmpiedica atingerea standardelor de pregatire profesionala. Calculatoarele sunt folosite īn general pentru initiere, birotica si pentru desfasurarea lectiilor la diferite discipline ( programul AEL).

reducerea numarului de clase si introducerea de specializari/calificari noi pentru domeniile: agricultura; energie electrica si termica, gaze, apa; colectarea, depozitarea , reciclarea deseurilor;

mentinerea constanta a numarului de clase si introducerea de specializari noi de nivel 3 pentru domeniile: intermedieri financiare si servicii

cresterea numarului de clase si introducerea de calificari/specializari noi, de nivel 2 si 3 īn domeniile : constructii, comert, hoteluri si restaurante, transport, electronica, informatica, materiale de constructii

reducerea numarului de clase īn domeniile: mecanica, industrie textila, electronica, industrie alimentara, administratie publica. Politicile educationale vor tine seama de evolutiile de pe piata fortei de munca ,astfel:

. Ramuri de activitate caracterizate de un dezechilibru accentuat pe piata fortei de munca (cererea este mult inferioara ofertei)

Agricultura:

Se impune cresterea nivelului de calificare pentru utilizarea noilor tehnologii īn agricultura (nivel 3 de calificare).

Se impune reducerea (cel mult mentinerea) numarului de clase SAM īn functie de tendintele locale de dezvoltare (zonele cu agricultura dezvoltata Teleorman, Calarasi, Giurgiu)

Administratia publica:

Nu se justifica cresteri ale scolarizarii īn acest domeniu

2. Ramuri de activitate caracterizate de un dezechilibru constant īntre cerere si oferta

Electric:

Nu sunt necesare micsorari sau cresteri esentiale fata de situatia actuala.

Economic:

Nu se prognozeaza modificari esentiale cantitative la nivelul planului de scolarizare;

Īn domeniul tranzactiilor financiare se impune introducerea unor noi specializari precum brokeri valori si marfuri, agenti asigurari, tehnicieni īn activitati economice.

3. Ramuri de activitate cu dezechilibru īn diminuare (se manifesta cresteri importante a cererilor pe piata fortei de munca)

Industria prelucratoare (detine cea mai accentuata crestere a PIB si a valorii adaugate)

Se impune scolarizarea pentru calificari noi (operatori tehnologii neconventionale)

Pentru domeniile electronica si automatizari si electrotehnica este necesara cresterea nivelului de pregatire (cu preponderenta nivel 3 de calificare);

Se īnregistreaza tendinta de scadere a nevoilor de forta de munca īn industria usoara (diminuarea planului de scolarizare pentru acest domeniu de calificare);

Īn domeniul materialelor de constructii se impune adaptarea pregatirii profesionale la noile tehnologii si noile materiale utilizate.

Constructii, instalatii si lucrari publice:

Īn conditiile utilizarii unor tehnologii avansate, se impun cresteri ale nivelului de calificare (cu preponderenta nivelurile 2 si 3 de calificare) ;

Dezvoltarea prognozata a acestui domeniu, impune cresterea planului de scolarizare pentru calificari de nivelurile 2 si 3.

Transporturi:

Se īnregistreaza o tendinta de crestere economica ceea ce va impune introducerea de calificari noi si competente superioare īn acest domeniu (preponderent nivelurile 2 si 3 de calificare);

Telecomunicatii:

Fiind un domeniu īn dezvoltare, vor fi solicitari crescute pe piata fortei de munca īn viitor, de aceea se impune cresterea planului de scolarizare, introducerea de calificari noi si niveluri ridicate de calificare.

Comert:

Desi ponderea acestui domeniu īn formarea VABR este ridicata, īn ultimul timp aceasta pondere este īn scadere (se recomanda mentinerea la un nivel constant, ca cifra de scolarizare, a pregatirii pentru acest domeniu de calificare);

Amenajarea de piete en-gros si retele de distributie pentru produsele agricole si modernizarea spatiilor comerciale din mediul rural impun cresterea scolarizarii pentru acest domeniu īn mediul rural.

Turism si alimentatie publica

Se situeaza īntre domeniile care vor īnregistra cea mai mare dezvoltare īn perioada urmatoare, cu accent pe agroturism, īn special īn zonele montane (judetele Dāmbovita, Prahova si Arges);

Exista o migratie constanta de personal calificat īn acest domeniu spre statele membre U.E.

Se recomanda dezvoltarea scolarizarii pentru acest domeniu de calificare prin cresterea cifrei de scolarizare si cresterea nivelului competentelor.

Membrii CLDPS propun diversificarea ofertei scolare cu specializari corespunzatoare profilului Servicii.

Baza de date a inspectoratelor scolare nu contine date relevante pentru īnvatamāntul TVET. Se impune introducerea noului sistem de indicatori.

Se recomanda īnfiintarea de scoli de arte si meserii īn mediul rural pe domenii/calificari profesionale tinānd cont de specificul, traditia zonei.