sOMAJUL

Desemneaza acea stare negativa a economiei care se caracterizeaza printr-un dezechilibru între cererea si oferta de munca. În aceste conditii, somer este acea persoana care îndeplineste conditiile de angajare dar care, în anumite momente, nu gaseste un loc de munca remunerat. De fapt, definirea statutului de somer, nu este atât de simpla pe cât pare. Sub o forma sau alta, oamenii muncesc chiar daca nu întotdeauna legal, sau chiar daca nu întotdeauna contra uneia dintre formele clasice de venit.

În primul rând trebuie sa se tina cont de faptul ca oamenii sunt înainte de a fi agenti economici.oameni, prin urmare, consumatori. De aceea, fie ca au, fie ca nu au un venit garantat, fie ca fac datorii, ei consuma. Asa ca, sub o forma sau alta, cei mai multi constientizeaza acest lucru si muncesc. Trabuie asadar facuta diferenta între meserie, profesie si ocupatia fiecaruia. În concluzie, fata de ceea ce este considerat a fi un somer, s-a admis ca: trebuie sa aiba depusa o cerere de angajare, sau sa aiba o cerere depusa si care din diferite motive sa nu fie satisfacuta pâna la sfârsitul fiecarei luni, indiferent de permanenta locului de munca, sau daca tocmai li s-a oferit un loc de munca, dar cauta ceva care sa corespunda cu propriile aspiratii. Biroul International al Muncii a stabilit ca este somer orice persoana de peste 14 ani care îndeplineste urmatoarele conditii:

este apt de munca

nu munceste

este disponibil pentru o munca salariata sau nesalariata

cauta un loc de munca

Aceste conditii, în schimb, nu acopera total situatiile în care diferite categorii de populatie nu muncesc în conditii de remuneratie, dar au ocupatii, cum ar fi militarii în termen, studenttii sau femeile casnice.

somajul se caracterizeaza prin:

nivelul la care a ajuns:

absolut: numarul de someri

relativ: rata somajului, calculata ca raport între numarul de someri si populatia ocupata, sau ca raport de numar de someri si populatia activa sau disponibila

intensitate: daca somajul este total (pierderea locului de munca) sau partial (reducerea activitatii)

durata: perioada dintre încetarea activitatii si reluarea acesteia în alt loc de munca

structura: dupa categorii de vârsta, calificare, sex, rasa.

somajul este determina 13113d315n t în special de:

pierderea locului de munca actual al unui anumit segment de populatie activa

adâncirea decalajului dintre cererea si oferta de munca

Formele somajului:

ciclic sau conjunctural:cauzat de conjuncturi economice nefavorabile care se reiau în timp

structural: modificarea structurii economiei pe activitati

tehnologic: înlocuirea tehnologiilor mai vechi cu cele moderne si mai eficiente dar echivalente cu disponibilizarea unui anumit segment al fortei de munca

Principalele probleme care se pun în legatura cu somajul sunt:

garantarea unui venit minim pentru someri (pe termen scurt)

asigurarea locurilor de munca (pe termen lung)

Trebuie însa avute în vedere mai multe aspecte. În primul rând, indemnizatia de somaj trebuie sa fie decenta, sa îi permita somerului sa nu aiba si un cost al cautarii unui loc de munca mult prea mare, pe de o parte, si sa gaseasca cât mai repede si mai apropiat de aspiratiile sale un loc de munca. De asemenea, indemnizatia nu trebuie sa fie nici foarte mare, deoarece atunci ar scadea incitatia catre câstig a somerului, care ar depune un efort marginal imens (având în vedere ca în momentul initial nu muncea deloc) pentru un câstig aditional inferior masurii cresterii efortului. Indiferent din ce punct de vedere este abordata problema, mentalitatea de "asistat" are implicatii sociale negative asupra somerilor, ceea ce recomanda ca acestia trebuie sa fie ajutati sa se integreze cât mai repede si mai eficient în câmpul muncii.

Masurile dedicate garantarii unui venit minim pentru someri sunt cele care privesc pregatirea, sporirea calificarii si consilierea celor care cauta un loc de munca, precum si diferitele facilitati pe care le acorda statul pentru înfiintarea de noi companii cu noi locuri de munca. Aceste investitii pentru crearea unor noi locuri de munca sunt asteptate si din partea statului.

Exista si masuri care privesc populatia deja ocupata. Permanentizarea interesului pentru îmbunutatirea calificarii profesionale trebuie sa fie constientizat conform unei legi dure a economiei de piata: incertitudinea ne aminteste permanent ca nimeni nu are locul de munca garantat. Definitivarea unor angajamente sub o forma profesionala din punct de vedere juridic poate, de asemenea, sa scuteasca pe angajati de pierderea locului de munca din cauza unor considerente de ordin juridic.

În ultima instanta pot exista masuri de diminuare si atenuare a somajului prin acceptarea de catre someri a unor forme de angajare partiala.

Ceamai inflationista cale de finantare a deficitului bugetar o constituie: c. emisiunea de bani

Inflatia se manifesta în proportii diferite în economiile tuturor tarilor

Ratasomajului se calculeaza ca raport între: numarul somerilor si populatia activa Rata somajului se refera la dimensiunea somajului. De aceea se calculeaza ca raport între numarul somerilor si populatia activa, nu al populatiei totale, în care se încadreaza si personae care, din diferite motive, nu sunt apte de munca.

Atunci când preturile cunosc o crestere generalizata cu 25%, puterea de
cumparare a monedei: scade cu 20%

Un agent economic contracteaza un credit bancar de 100 milioane u.m. pe o
perioada de 1 an cu o rata nominala a dobânzii de 20%. În conditiile unei rate
a inflatiei de 10%, rata reala a dobânzii este: .

Ceamai inflationista cale de finantare a deficitului bugetar o constituie:

c. emisiunea de bani

Inflatia se manifesta în proportii diferite în economiile tuturor tarilor

a)         Inflatia se manifesta în toate statele, indiferent de gradul lor de dezvoltare, în momentul în care apare un dezechilibru între masa monetara si volumul de bunuri si servicii de pe piata.

Lectia 13 CREsTEREA sI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ


Economia este un mod de viata rational care se caracterizeaza prin permanentizare. Nu conteaza rezultatele obtinute, nu are importanta daca oamenii vor sau nu sa realizeze acte economice, acestea se produc cu sau fara voia lor. De aceea este important ca activitatea economica sa fie analizata din punct de vedere evolutiv pentru a extrage informatii care sa conduca la o alocare optima a resurselor pentru obtinerea celor mai bune rezultate.

Indivizii urmaresc permanent sa se dezvolte si sa se ridice cât mai sus pe treptele civilizatiei. Suportul economic este baza acestor obiective, drept pentru care s-au stabilit o serie de indicatori cu ajutorul carora sa se poata urmari si analiza activitatea economica. Cea mai mare importantta în acest sens o are produsul national brut real pe locuitor. Cu ajutorul sau pot fi aprofundate concepte precum: dezvoltare economica, ciclu economic, progress economic, echilibru al economiei nationale. Atât timp cât produsul national real pe cap de locuitor este în evolutie, respectiv înregistrând o dinamica pozitiva, atunci se poate vorbi despre crestere economica. Pe lânga aprecierea cresterii economice, produsul national brut pe cap de locuitor are mai multe semnificatii:
- surprinde rezultatele totale ale unei tari, indiferent daca activitatea economica a acesteia se desfatoara în interiorul propriilor granite sau nu
- poate converti sub forma fizica rezultatele economice exprimate în indicatori valorici, pentru îndepartarea influentelor specifice inflatiei
- prezinta limita maxima a activitatilor curente desfasurate cu resurse achizitionate în perioadele anterioare.

Cresterea economica este un fenomen complex care trebuie înfaptuit pe termen lung. Efectele pozitive pe termen scurt urmate apoi de recesiune economica trebuie evitate. Nu se obtine, din pacate, permanent crestere economica. Evolutia economiei poate fi îndreptata în ambele sensuri. Prin urmare se poate vorbi de mai multe tipuri de crestere economica
- pozitiva sau reala: cresterea productiei fizice în concordanta cu necesitatile
- negativa (descrestere economica): scade productia fizica de bunuri
- nominala : productia fizica nu creste, ci numai cea nominala datorita cresterii preturilor
- nula: productia fizica si indicele preturilor ramân neschimbate

Cresterea economica poate fi corelata cu evolutia preturilor. Astfel se poate vorbi de crestere economica
- neinflationista: rata de crestere a PNB pe cap e locuitor este mai mare decât rata inflatiei
- inflationista: rata de crestere a PNB pe cap e locuitor este mai mica decât rata inflatiei

Cresterea economica reala sta la baza progresului economic. Acesta, la rândul sau, nu este posibil cu orice fel de crestere economica. Este vorba de o crestere durabila pe termen lung, adica de o modalitate de a satisface optim necesitatile prezentului fara a compromite resursele rezervate activitatilor viitoare.

Activitatea economica nu este liniara. Ea înregistreaza suisuri si coborâsuri, are o evolutie ondulatorie, fluctuanta, si nu poate fi restrictionata la o linie dreapta reprezentata de o singura variabila, dat fiind ca în cadrul economic exista o multitudine de factori care influenteaza activitatea economica. Indicatorii economici sprijina aceste aspecte analitice. În conformitate cu acestea se observa ca principalele mari tipuri de fluctuatii sunt reprezentate de expansiune economica sau dezvoltare, pe de o parte, si de contractie, scadere, sau recesiune economica pe de alta parte.
Ciclicitatea în economie este o normalitate. Crizele economice chiar, nu sunt si ele decât manifestari normale ale unor politici economice publice neadecvate. Sunt ca niste comportamente adverse pe care le cauzeaza ca efecte secundare unele medicamente când anticorpii si bacteriile reproduse în laboratoarele medicale lupta cu microbii si cu virusii dintr-un organism. Criza nu desemneaza numai o stare profound negativa a unei economii. În limba greaca, "crisis" desemneaza si schimbare, oportunitate de a remedia ceva.

Se poate vorbi, prin urmare, de o serie de faze pe care le are ciclul economic. Acesta, mai precis, desemneaza perioada de la începutul unei contractii a activitatii economice pâna la începutul celei urmatoare
- faza de expansiune: investitiile sunt abundente, drept urmare si activitatea economica va fi pe masura. Afacerile sunt cu mult peste pragul de rentabilitate, creditele sunt accesibile, iar cursul titlurilor de valoare este mare. Rata dobânzii însa nu trebuie sa fie artificial mentinuta la un nivel minim, deoarece expansiunea creditelor va reprezenta o iluzie monetara pentru agentii economici care vor cumpara din ce în ce mai multi factori de productie la orice pret si la orice calitate, având în vedere ca la nivelul existent creditele ieftine le-au umplut buzunarele. La asemenea cerere însa, furnizorii de factori de productie vor mari preturile, pâna când, cei mai multi dintre agentii economici vor înceta sa mai investeasca si sa îsi duca la bun sfârsit proiectele. Acestia din urma vor fi victime certe ale falimentului, deoarece au început afacerea când factorii de productie erau accesibili, iar acum nu o mai pot duce la bun sfârsit deoarece factorii sunt atât de scumpi încât, o încercare de a scapa de blocajul stocurilor la preturi mici s-ar lovi de problema pragului de rentabilitate: încasarile ar fi mai mici decât costurile de productie.
- faza de contractie: reprezinta blocajul la care se ajunge când cresterea reala este exacerbata de cresterea preturilor care falimenteaza agentii economici. Este o perioada caracterizata de o scadere a cotatiilor la bursa, de o restrictionare a creditului si de încetare a activitatii pentru multi agenti economici.

Pe termen scurt, o solutie a depasirii situatiilor de criza ar fi o stimulare a cererii agregate, posibila prin intermediul amplificarii investitiilor care sa cresca din nou ocuparea si veniturile indivizilor. Pe termen lung însa, acest proces care are la baza investitii si credite accesibile, va avea efectele negative de care am amintit anterior.

Pe termen lung însa ar trebui sa conteze rezultatele asteptate, si acest lucru este posibil prin intermediul unor politici
- politica monetara si de credit: artificii si interventii cu privire la marimea ratei dobânzii
- politica cheltuielilor publice: stimularea cererii agregate si acceptarea unui anumit deficit bugetar
- politica fiscala; folosirea fiscalitatii ca pârghie financiara

Pe piata, interesele partilor participante la actele economice sunt opuse. Între ele trebuie sa existe un echilibru. Pretul de exemplu, desemneaza faptul ca s-a ajuns la un acord între cerere si oferta, la un echilibru între cumparator si vânzator, desi unul dorea sa plateasca cât mai putin, iar celalalt sa încaseze cât mai mult. Prin urmare, echilibrul reprezinta starea spre care tinde piata bunurilor materiale si serviciilor, piata monetara, a capitalului si a muncii, atunci când cererea este egala cu oferta, sau când diferenta dintre ele se încadreaza în limitele normale. Totul trebuie, la nivel national, sa se încadreze într-o egalitate între productia nationala reala si cheltuielile totale:
CA=C+I+G+E, unde:
- CA=cererea agregata
- C=cheltuieli estimate pentru consum
- I=cheltuieli estimate pentru investitii
- G= cheltuieli estimate guvernamentale
- E=exportul

OA=PN+Imp, unde:
- OA=oferta agregata
- PN= productia nationala (sau venit national real, daca exprimarea se face în preturile factorilor de productie)
- Imp=importul

Echilibrul economiei se rezuma asadar la o singura egalitate: VNr=CA. În functie de aceasta egalitate apar doua mari situatii:
o VNr o VNr>CA: este vorba de starea de presiune. Stocurile existente vor determina firmele sa renunte la a mai produce pâna ce nu se va ajunge la o egalitate între cerere si oferta.






1 Ciclurile economice reprezinta (2p)
a) o evolutie liniara a activitatii economice; Evolutia nu poate fi liniara deoarece factorii de productie, nevoile si preferintele indivizilor reprezinta un sistem mult prea complex pentru ca activitatea economica sa fie reprezentata dupa o functie matematica de gradul întâi. - Exista într-adevar un trend care poate desemna o evolutie, dar acest traiect este compus din fluctuatii ale activitatii, adica din cresteri si scaderi.
b) fluctuatiile productiei în jurul unui trend ascendent; Exista într-adevar un trend care poate desemna o evolutie, dar acest traiect este compus din fluctuatii ale activitatii, adica din cresteri si scaderi.

c) un fenomen întâmplator; Nu sunt fenomene întâmplatoare, pentru ca daca ar fi asa, atunci nu ar mai exista ciclicitate: ar exista o constanta în cadrul activitatii economice si, din când în când, câte o recesiune sau câte o expansiune, dar în acest caz ar fi simple accidente, nu evolutii periodice într-un ciclu. - Exista într-adevar un trend care poate desemna o evolutie, dar acest traiect este compus din fluctuatii ale activitatii, adica din cresteri si scaderi.

d) o forma anormala de evolutie a activitatii economice; Nu sunt fenomene anormale, pentru ca daca ar fi asa, atunci nu ar mai exista ciclicitate: ar exista o constanta în cadrul activitatii economice si, din când în când, câte o recesiune sau câte o expansiune, dar în acest caz ar fi simple accidente, nu evolutii periodice într-un ciclu. - Exista într-adevar un trend care poate desemna o evolutie, dar acest traiect este compus din fluctuatii ale activitatii, adica din cresteri si scaderi.

e) evolutia productiei în ritm constant. Evolutia nu poate fi constanta, liniara, deoarece factorii de productie, nevoile si preferintele indivizilor reprezinta un sistem mult prea complex pentru ca activitatea economica sa fie reprezentata dupa o functie matematica de gradul întâi. - Exista într-adevar un trend care poate desemna o evolutie, dar acest traiect este compus din fluctuatii ale activitatii, adica din cresteri si scaderi.


2 În cazul unei recesiuni prelungite se recomanda (2p)
f) controlul mai riguros al masei monetare; Evolutia nu poate fi liniara deoarece factorii de productie, nevoile si preferintele indivizilor reprezinta un sistem mult prea complex pentru ca activitatea economica sa fie reprezentata dupa o functie matematica de gradul întâi. - Exista într-adevar un trend care poate desemna o evolutie, dar acest traiect este compus din fluctuatii ale activitatii, adica din cresteri si scaderi.

a) reducerea ratelor dobânzii; Se recomanda mobilizarea investitiilor pentru creerea unor noi locuri de munca care sa permita populatiei sa intre în posesia mujloacelor necesare cresterii cererii aggregate. Pentru a creste însa cererea de credite, este nevoie sa scada pretul banilor, adica rata dobânzii.
b) marirea impozitelor; daca se maresc impozitele, atunci populatia va avea la dispozitie si mai putine mijloace pentru a-si procura bunurile necesare, în conditiile în care, oricum, cererea agregata era mult prea mica pentru a absorbi stocurile producatorilor. - Se recomanda mobilizarea investitiilor pentru creerea unor noi locuri de munca care sa permita populatiei sa intre în posesia mujloacelor necesare cresterii cererii aggregate. Pentru a creste însa cererea de credite, este nevoie sa scada pretul banilor, adica rata dobânzii.

c) reducerea cheltuielilor bugetare; Nu se reduc cheltuielile, deoarece statul trebuie sa stimuleze cererea agregata si se implica în diferite actiuni, comenzi si obiective care necesita cresterea cheltuielilor bugetare. - Se recomanda mobilizarea investitiilor pentru creerea unor noi locuri de munca care sa permita populatiei sa intre în posesia mujloacelor necesare cresterii cererii agregate. Pentru a creste însa cererea de credite, este nevoie sa scada pretul banilor, adica rata dobânzii.

d) scaderea achizitiilor de stat. Nu scad aceste achizitii, deoarece statul trebuie sa stimuleze cererea agregata si se implica în diferite actiuni, comenzi si obiective care necesita cresterea cheltuielilor bugetare. - Se recomanda mobilizarea investitiilor pentru creerea unor noi locuri de munca care sa permita populatiei sa intre în posesia mujloacelor necesare cresterii cererii agregate. Pentru a creste însa cererea de credite, este nevoie sa scada pretul banilor, adica rata dobânzii.


3 Politica fiscala adecvata în cazul unei expansiuni prelungite consta în (2p):
a) majorarea impozitelor; În conditiile expansiunii prelungite statul trebuie sa îsi procure mijloacele necesare pentru a avea disponibilitati de interventie si stimulare asupra cererii aggregate, precum si pentru cresterea cheltuielilor bugetare, atunci când economia se va afla în recesiune.
b) cresterea cheltuielilor bugetare; Cheltuielile bugetare trebuie sa creasca în perioadele de recesiune, pentru stimularea cererii aggregate, nu în perioadele de expansiune. - În conditiile expansiunii prelungite statul trebuie sa îsi procure mijloacele necesare pentru a avea disponibilitati de interventie si stimulare asupra cererii agregate, precum si pentru cresterea cheltuielilor bugetare, atunci când economia se va afla în recesiune.

c) marirea deficitului bugetar; Deficitul bugetar este acceptat pe baza cresterii cheltuielilor bugetare, care sunt recomandate în perioadele de recesiune pentru stimularea cererii agregate. - În conditiile expansiunii prelungite statul trebuie sa îsi procure mijloacele necesare pentru a avea disponibilitati de interventie si stimulare asupra cererii agregate, precum si pentru cresterea cheltuielilor bugetare, atunci când economia se va afla în recesiune.

d) emisiune monetara suplimentara; masa monetarya este deja mare, datorita investitiilor necesare expansiunii; nici nu se mai pune problema de emisiune monetara care sa adânceasca efectele inflatiei. - În conditiile expansiunii prelungite statul trebuie sa îsi procure mijloacele necesare pentru a avea disponibilitati de interventie si stimulare asupra cererii agregate, precum si pentru cresterea cheltuielilor bugetare, atunci când economia se va afla în recesiune.

e) cresterea ratelor dobânzii. Ar fi o decizie adecvata, dar ca politica monetara si de credit, nu fiscala. - În conditiile expansiunii prelungite statul trebuie sa îsi procure mijloacele necesare pentru a avea disponibilitati de interventie si stimulare asupra cererii agregate, precum si pentru cresterea cheltuielilor bugetare, atunci când economia se va afla în recesiune.



4 Oferta agregata din economie reprezinta suma dintre (2p)
a) consum si investitii; Acestea sunt componente ale cererii agregate. - Oferta agregata reprezinta suma dintre productie interna si import deoarece trebuie sa reuneasca toate sursele de provenienta a bunurilor materiale si serviciilor.

b) productie si economii; Consumul este o componenta a cererii agregate. - Oferta agregata reprezinta suma dintre productie interna si import deoarece trebuie sa reuneasca toate sursele de provenienta a bunurilor materiale si serviciilor.

c) productie si consum; Consumul este o componenta a cererii agregate. - Oferta agregata reprezinta suma dintre productie interna si import deoarece trebuie sa reuneasca toate sursele de provenienta a bunurilor materiale si serviciilor.

d) productie interna si import; Oferta agregata reprezinta suma dintre productie interna si import deoarece trebuie sa reuneasca toate sursele de provenienta a bunurilor materiale si serviciilor.
e) productie si export. Exportul este o componenta a cererii agregate. - Oferta agregata reprezinta suma dintre productie interna si import deoarece trebuie sa reuneasca toate sursele de provenienta a bunurilor materiale si serviciilor.



5 Expansiunea este frânata de (1p)
a) cresterea productivitatii; cresterea productivityatii nu poate frâna expansiunea, deoarece prezinta un factor de dezvoltare intensive. Este exact invers: reducerea eficientei factorilor de productie frâneaza expansiunea, deoarece atunci cresterile trebuie sa aiba loc pe baza exploatarii extensive a factorilor de productie.
b) cresterea ratei profitului; Cresterea ratei profitului ofera noi surse pentru investitii si dezvoltare. - Reducerea eficientei factorilor de productie frâneaza expansiunea, deoarece atunci cresterile trebuie sa aiba loc pe baza exploatarii extensive a factorilor de productie.

c) diminuarea dezechilibrelor economice; Accentuarea si cronicizarea dezechilibrelor economice frâneaza expansiunea, nu diminuarea lor. - Reducerea eficientei factorilor de productie frâneaza expansiunea, deoarece atunci cresterile trebuie sa aiba loc pe baza exploatarii extensive a factorilor de productie.

d) reducerea eficientei factorilor de productie; Reducerea eficientei factorilor de productie frâneaza expansiunea, deoarece atunci cresterile trebuie sa aiba loc pe baza exploatarii extensive a factorilor de productie.

e) reducerea semnificativa a stocurilor din economie. Reducerea stocurilor nu poate frâna expansiunea deoarece desemneaza de fapt acea stare de deblocare a activitatii, de reducere a stocurilor, desfacere a acestora, a încasarii contravalorii marfurilor si achitarea datoriei fata de furnizori, adica, mai precis, continuarea activitatii economice - Reducerea eficientei factorilor de productie frâneaza expansiunea, deoarece atunci cresterile trebuie sa aiba loc pe baza exploatarii extensive a factorilor de productie.



6 În cadrul fazei de expansiune a ciclului economic (2p)
a) productia se reduce; productia creste. - Scade rata dobânzii, se ieftinesc astfel creditele si cresc mai apoi investitiile care solicita noi locuri de munca.

b) creste gradul de ocupare a fortei de munca; - Scade rata dobânzii, se ieftinesc astfel creditele si cresc mai apoi investitiile care solicita noi locuri de munca.
c) cursul titlurilor de valoare se reduce; Cursul lor creste. - Scade rata dobânzii, se ieftinesc astfel creditele si cresc mai apoi investitiile care solicita noi locuri de munca.

d) oportunitatile de afaceri se reduc; Oportunitatile cresc. - Scade rata dobânzii, se ieftinesc astfel creditele si cresc mai apoi investitiile care solicita noi locuri de munca.

e) scad investitiile. Cresc investitiile. - Scade rata dobânzii, se ieftinesc astfel creditele si cresc mai apoi investitiile care solicita noi locuri de munca.

7 Ciclurile economice (2p):
a) se succed conform unui model general unic; Nu se pot succeed unui traiect unic, general, matematic, deoarece realitatile cotidiene implica o infinitate de factori de productie, variabile care ar influenta rezultatele modelului unic. - Durata si amplitudinile ciclurilor economice sunt diferite, deoarece exista fluctuatii sezoniere,întâmplatoare, accidentale, dar si fluctuatii care se repeta cu regularitate si care sunt influentate în masuri diferite de factorii de productie, preferinte individuale si interese.

b) au durate si amplitudini diferite; Durata si amplitudinile ciclurilor economice sunt diferite, deoarece exista fluctuatii sezoniere,întâmplatoare, accidentale, dar si fluctuatii care se repeta cu regularitate si care sunt influentate în masuri diferite de factorii de productie, preferinte individuale si interese. - Durata si amplitudinile ciclurilor economice sunt diferite, deoarece exista fluctuatii sezoniere,întâmplatoare, accidentale, dar si fluctuatii care se repeta cu regularitate si care sunt influentate în masuri diferite de factorii de productie, preferinte individuale si interese.

c) reprezinta o forma anormala a activitatii economice; reprezinta o forma normala a activitatii economice, chiar daca este vorba de recesiune, pentru ca astfel se corecteaza deciziile gresite din timpsul expansiunii economice. - v
d) nu pot fi atenuate prin masuri de politica economica; pot fi attenuate prin masuri de politici: monetara si de credit, bugetara, fiscala. - Durata si amplitudinile ciclurilor economice sunt diferite, deoarece exista fluctuatii sezoniere,întâmplatoare, accidentale, dar si fluctuatii care se repeta cu regularitate si care sunt influentate în masuri diferite de factorii de productie, preferinte individuale si interese.

e) se manifesta, de regula, în jurul unui trend descrescator al productiei. Se manifesta de regula în jurul unui trend crescator al productiei. - Durata si amplitudinile ciclurilor economice sunt diferite, deoarece exista fluctuatii sezoniere,întâmplatoare, accidentale, dar si fluctuatii care se repeta cu regularitate si care sunt influentate în masuri diferite de factorii de productie, preferinte individuale si interese.

Oferta agregata din economie reprezinta suma dintre

În cadrul fazei de expansiune a ciclului economic

Expansiunea este frânata de

Ciclurile economice:

În cazul unei recesiuni prelungite se recomanda

Politica fiscala adecvata în cazul unei expansiuni prelungite consta în:

Ciclurile economice reprezinta