3.5. Alte operatiuni valutare
Cursul valutar
in functie de natura lor- operatiuni la vedere si la termen;
in functie de scopul urmarit- operatiuni de arbitraj, speculatie sau acoperire;
in functie de gradul de complexitate- operatiuni simple, de swap.
Operatiuni la vedere (spot)
- prima uniformizare se produce la nivelul fiecarei banci, prin cererea si oferta de valuta la ghiseele acesteia;
- a doua uniformizare a cursului se realizeaza la nivelul pietei nationale, prin compensarea interbancara;
- a treia uniformizare se produce la nivel international, prin compensarea intre piete.
Operatiunile la vedere (cu valuta spot) obtin ponderea cea mai mare in cadrul
tranzactiilor de vanzare- cumparare de valuta in cont.
Valutele Tarile Pietele financiare
Bolivar Venezuela New York
Cruzado Brazilia New York
Dinar Bahrein Londra, Paris, Qatar
Dinar Irak Londra, Paris
Dinar Libia Londra
Dolar Australia Londra
Dolar Hong-Kong Londra, Singapore
Dolar Singapore Londra
Pesos Argentina New York
Rupia India Londra
3.3. Operatiuni la termen (forward)
unde:
unde N = 1,2,3,6 sau 12 luni
Dintre tehnicile externe, o utilizare din ce in ce mai larga pe plan international o are hedging-ul valutar .
Risccul "spot"pe piata "forward ".
Piata forward este o piata care depinde esentialmente de rata dobanzii si pe care se tranzactioneaza cu ajutorul swap-ului valutar. Diferentele intre contractele de vanzare si cumparare la swap sunt datele diferite de maturitate si diferentele de pret (punctele forward). Cum atat contractul de cumparare, cat si cel de vanzare incorporeaza o componenta spot, dealerul de tranzitie pare sa nu suporte riscuri directe pe piata spot. In realitate, totusi, exista trei forme de risc spot.
Dupa cum se stie, punctele forward reflecta diferentele ratei dobanzii intre doua valute. Ele sunt afectate si de rata de schimb spot a celor doua valute. Miscarile ratei de schimb spot pot afecta un dealer de contracte forward in trei feluri:
1. Miscarile in spot pot duce la schimbari in rata dobanzi pentru una sau ambele valute . Aceste schimbari vor duce deci la schimbarea diferentelor ratelor dobanzii si de aici la schimbarea punctelor forward;
2. Miscarile in rate spot vor avea ca rezultat schimbarea punctelor forward pur si simplu pentru ca vor fi mai multe sau mai putine tranzactii in functie de valuta pentru care se castiga sau se plateste dobanda.
3. Miscarile in rataa spot vor duce la dezechilibre in fluxurile de capital cash, ceea ce va duce la castiguri sau pierderi din dobanda.
A incerca sa micsorezi impactul pietei spot si sa dezvolti o strategie de hedging pentru acest risc este dificil, daca nu chiar imposibil. Riscul nu poate fi cuantificat, iar dealer-ul va trebui sa-l considere ca unul dintre factori.
Arbitrajul valutar
Reglementarea financiara a acestor tranzactii se realizeaza din fondurile valutare disponibile in conturile deschise la banci, in valuta tranzactiei. Dar apar situatii in care disponibilul unei valute este deficitar fata de obligatiile de plata asumate.
In mod obligatoriu apare necesitate de transformare a unei valute in valuta dorita. Aceasta activitate este realizata de arbitrajul valutar, care se defineste ca o operatie de vanzare si cumparare de valute, in general simultana, in scopul de a realiza un profit sau de a echilibra disponibilul in valuta. Arbitrajul se poate face si la termen, pe doua sau mai multe piete, profitand de diferenta de curs valutar sau de dobanda pe aceste piete.
In afara de aspectul concret de echilibrare a lichiditatilor valutare, un rezultat important al tranzactiilor efectuate in cadrul arbitrajului valutar il constituie si echilibrarea cursurilor valutare si a dobanzilor, sporindu-se cererea acolo unde cursul este mai slab sau dobanda este mai mica si marindu-se oferta acolo unde cursul este mai puternic sau nivelul dobanzii mai ridicat.
Arbitrajul valutar poate fi efectuat de unitati bancare, burse de valori si case de schimb valutar (in cazul persoanelor fizice). Este evident ca ponderea cea mai insemnata o constituie bancile, care in acest fel au un rol regulator in desfasurarea activitatii financiare.
Operatiunile de arbitraj valutar se efectueaza prin mijloace de comunicare rapida (telefon, telex, swift), bancile fiind in legatura directa si permanenta pe diferite piete valutare. Din aceasta cauza, in arbitrajul valutar rapiditatea deciziei trebuie sa fie foarte mare pentru a face fata vitezei instalatiilor moderne de transmitere a informatiilor.
Operatiunile de arbitraj valutar pot fi privite sub diferite aspecte si, deci, structurate pe diferite criterii. Practica bancara a demonstrat ca natura, momentul si alti factori financiari valutari delimiteaza sfera de actiune a arbitrajului valutar, in cadrul operatiunilor financiar- valutare.
Din punct de vedere al oportunitatii exista:
1.Arbitrajul valutar speculativ. Acesta constituie operatiunea de vanzare si cumparare de valuta sau de plasare a unei valute solicitate pe piata valutara, in scop exclusiv de realizare a unui profit.
Acest profit poate rezulta din:
a) diferente de curs, ca:
- diferenta intre cursurile aceleasi valute inregistrate concomitent pe doua piete diferite, la un moment dat;
- diferenta intre cursurile aceleasi valute, pe aceeasi piata, dar inregistrate in momente de timp diferite;
- diferenta de curs intre doua valute pe doua piete diferite, in acelasi timp sau la date diferite.
b) diferenta de dobanda, ca:
- diferenta de dobanda la un moment dat pentru aceeasi valuta pe piete diferite;
- diferenta de dobanda intre valute diferite (in cazul unui plasament al unei valute care a facut obiectul unei operatiuni anterioare de vanzare- cumparare)
2.Arbitraj valutar impus. In activitatea bancara apar momente in care gestiunea disponibilului valutar al unei banci necesita luarea unor masuri de echilibrare a pozitiilor valutare. De regula, echilibrarea se realizeaza prin virarea unor fonduri de la bancile care prezinta un excedent din valuta respectiva. In cazul in care pozitia valutara este dificitara, se recurge la o operatiune de vanzare-cumparare "fortata", o operatiune impusa de necesitate de echilibrare a pozitilor valutare.
Din punct de vedere al termenului, se deosebesc:
Riscul valutar
a. Mijloacele de protectie in cadrul contractului au un caracter preventiv si consta in inscrierea in contract a unor clauze asiguratorii impotriva riscului valutar.
- Clauza valutara consta in faptul ca moneda de plata este legata de o alta moneda, considerata mai stabila si devenita moneda de referinta. Legarea se face printr-un raport intre cele doua monede, raport stabilit prin contract la voia partilor. La termen, plata se face in functie de acest raport. Daca moneda de plata se depreciaza in raport cu moneda de referinta, plata se va face intr-o suma mai mare, conform raportului stabilit si invers, in cazul cand moneda de plata se repreciaza fata de moneda de referinta. Eficacitatea acestei clauze deriva din stabilitatea monedei de referinta.
este aceea in care moneda de plata este legata printr-un raport de DST sau o alta moneda rezultata in urma unui cos valutar. In aceasta clauza se evidentiaza stabilitatea monedei de referinta.
consta in legarea monedei de plata fie de o moneda cu valoare paritara exprimata in aur (care de fapt nu mai exista), fie de pretul aurului pe piata internationala. Puterea asiguratorie a acestei clauze depinde, evident, de stabilitatea pretului aurului.
, prin care in contract se stipuleaza ca pretul ferm se va stabili in momentul livrarii marfii. In acest caz, creditorul va avea in vedere la stabilirea pretului modificarile cursului valutar, despagubindu-se de eventualele pierderi.
, prin care se intervine asupra factorului timp, avand in vedere ca riscul valutar depinde de acesta. Astfel, se poate prevede o plata anticipata sau la un moment dat cand cursul valutar este favorabil, se mai poate recurge si la plati esalonate in rate, in asa fel incat impactul variatiei cursului valutar sa fie cat mai mic.
b. Protectie impotriva riscului valutar impotriva contractului, aceasta putandu-
se realiza prin diverse procedee: hedging-ul, swap-ul, optiunea valutara.
Riscul de curs valutar este un risc deosebit de mare.
Riscul de curs valutar exista permanent in activitatea unei banci.
Riscul de curs valutar este un risc perfect cuantificabil. Prin raportare la cursul din momentul respectiv se poate estima cu precizie profitul, respectiv pierderea potentiala, generate de pozitia initial asumata de banca.
Riscul de curs valutar poate fi evitat doar in conditiile existentei unor limite de lucru si risc bine stabilite si riguros respectate.
Abordarea de catre serviciul de arbitraj de noi instrumente de lucru care implica existenta riscului de curs valutar (OPTION, FUTURES etc) trebuie sa fie dublata, pe langa o pregatire teoretica aprofundata, de un sistem de masuri de supraveghere si control adecvat, care sa limiteze expunerea bancii la acest tip de risc.
Pentru o cunoastere si o stapanire corespunzatoare a tehnicilor de supraveghere a riscului de curs valutar se impune pastrarea unui contact permanent al dealerilor cu piata internationala, cu cele mai noi metode si instrumente folosite, atat teoretice cat si practice.
3.5. Alte operatiuni valutare
Hedging-ul
Procedeul este valabil si pentru cazurile in care un creditor se teme ca moneda in care este exprimat contractul incheiat cu un partener, sau creanta pe care o poseda, este expusa deprecierii sau devalorizarii.
Definirea obiectivelor politicii de hedging
Operatiunile de SWAP
unde
Operatiunile valutare swap pot fi de mai multe feluri:
- combinarea unei cumparari la vedere cu o vanzare de valuta la termen;
- legarea unei vanzari la vedere cu cumpararea aceleiasi valute la termen;
- efectuarea a doua operatiuni valutare la doua termene diferite.
Operatiuni futures
1.In primul rand este vorba de contracte standardizate, intre parti negociindu-se numai pretul contractului, respectiv cursul de schimb al valutei care face obiectul acestuia; pretul este exprimat, de regula, in moneda tarii de sediu a bursei.
2.In al doilea rand, contractele futures beneficiaza de o piata secundara, unde pot fi lichidate inainte de scadenta, la o valoare de piata.
Operatiunile futures se realizeaza in marja, respectiv la incheierea contractului se depune o acoperire, iar valoarea acestuia este marcata zilnic la piata, in functie de miscarea cursului la bursa. Cand contractul creste in valoare, cumparatorul primeste suma corespunzatoare in contul sau pentru operatiuni in marja, in timp ce in cazul scaderii contractului el trebuie sa plateasca din acest cont.
3.In al treilea rand, aceste operatiuni se realizeaza in principal in doua mari scopuri:
-cel speculativ
- cel de acoperire a riscurilor. In primul caz, operatorul urmareste obtinerea unui profit prin luarea unei pozitii deschise, short (de vanzare) sau long (de cumparare) pentru o anumita valuta. Daca operatorul estimeaza o scadere a pietei, el va vinde un contract futures pe acea valuta la cursul din ziua incheierii contractului si cu o anumita scadenta. Daca pana la expirarea contractuluicursul valutei va scadea, el isi va acoperi pozitia short la un pret mai mic, castigand diferenta dintre cele doua preturi.
I. In primul rand, intr-un contract futures conditiile contractuale sunt standardizate in ceea ce priveste natura activului de baza (o anumita valuta) si suma contractata, numita si unitate de tranzactie (de exemplu 100.000 dolari). Toate contractele futures si acelasi activ standardizat formeaza un gen de contracte futures.
Deosebirea dintre un forward si un futures valutar:
CARACTERISTICA |
FORWARD |
FUTURES |
MĂRIMEA CONTRACTULUI |
Conform nevoilor individuale |
Standardizate |
MATURITATEA |
Conform nevoilor individuale |
Standardizate |
METODA DE TRANZACŢIONARE |
Prin telefon, de catre o banca sau broker, între un numar limitat de vânzatori /cumparatori. |
Licitatie deschisa între multi cumparatori si multi vânzatori în sala bursei (pit) |
PARTICIPANŢI |
Banci, brokeri si companii multinationale. Speculatia nu e încurajata |
Analog Forward, dar se încurajeaza speculatia |
COMISIOANE |
Spread-ul |
Cheltuieli de Brokeraj |
GARANŢII |
Stabilita de fiecare banca pe baza reglementarilor în vigoare si riscului de contrapartida |
Depozitul de marja. |
INTEGRITATEA FINANCIARA |
Variaza functie de banci /brokeri. Nu exista o functionare a unei Case de Compensatie separate |
Asigurata de Casa de Compensatie. Negociere zilnica. |
LOCALIZAREA PIEŢEI |
Spatiul mondial prin intermediul telefonului |
Sala bursei ce dispune de posibilitati de comunicare cu întreaga lume |
JUSTIFICAREA ECONOMICA |
Faciliteaza comertul mondial furnizând mecanismele de acoperire |
Analog Forward dar furnizeaza o piata mai larga, precum si mecanisme alternative de acoperire prin participatie publica. |
ACCESIBILITATE |
Clienti mari care tranzactioneaza în comertul extern |
Oricine doreste sa faca operatiuni de acoperire si speculative |
REGLEMENTARE |
Autoreglatoare |
Din aprilie 1975 - reglementata de CFTC (Commodity Futures Trading Commission ) |
FRECVENTA LIVRĂRII |
Mai mult de 90% din contracte se încheie prin livrare efectiva |
Mai putin de 1% se încheie prin livrarea efectiva |
LICHIDITATEA PIEŢEI |
Lichidarea pozitiei cu o alta banca |
Lichidarea publica. Lichidarea prin arbitraj |
BIBLIOGRAFIE
*** , The Reporting and Performance Neasurement of Financial Futures and Options in Investment Portfolio, LIFFE, 1994
|