PARTEA I─MEMORIU TEHNIC

1.SITUAŢIA TERITORIAL ADMINISTRATILA

1.3Trupuri de padure (bazinete) componente

Padurile acestei unitati de productie sunt situate in bazinului raului Olanesti , fiind constituit din mai multe bazinete specificate in tabelul 1.3.1.

Trupuri de padure

Tabel 1.3.1

1.4Administrarea fondului forestier

Fondul forestier din U.P. II Olanesti este administrat de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, prin filiala ROMSILVA R.A. Brasov.

1.5Vegetatia forestiera situata in afara fondului forestier

Pe raza U.P. II Olanesti se afla o suprafata de 64,5 ha care fac obiectul Legii nr. 18/1991. Arboretele sunt parcelate si bornate.De asemenea ele apar figirate si pe hârtiile care însotesc prezentul amenajament.

Vegetatia se compune din fag, gorun,diverse tari de diferite vârste.

2.ORGANIZAREA TERITORIALA

2.1Constituirea Unitatii de Productie

Unitatea de Productie II Olanesti pastreaza la actuala amenajare atât denumirea cat si limitele teritoriale de la amenajarea precedenta.

Parcelele de la fosta padure comunala sunt cuprinse in limitele teritoriale ale unitatii de productie. Denumirea bazinetelor s-a pastrat, fiind corespunzatoare realitatilor de pe teren.

2.2Constituirea si materializarea parcelarului si subparcelarului

In cadrul U.P. II Olanesti au fost constituite si materializate în teren 29 parcele si 34 subparcele. Materializarea parcelarului s-a facut de catre organele silvice, iar materializarea subparcelarului a fost executata de catre inginerul amenajist odata cu culegerea datelor din teren, conform normativelor si instructiunilor în vigoare.

În tabelul 2.2.1 se prezinta situatia parcelarului si subparcelarului sub raportul numarului si al marimii suprafetelor.

Parcelar si subparcelar Tabel 2.2.1

La actuala amenajare limitele parcelelor nu s-au modificat. În tabelul 2.2.2 se prezinta situatia clara a actualului parcelar, în corespondenta cu parcelarul precedent.

Corespondenta dintre subparcelarul actual si cel precedent Tabelul 2.2.2

2.2.3 Situatia bornelor

2.3Planuri de baza. Material cartografic utilizat

Pentru determinarea suprafetelor si întocmirea hârtiilor amenajistice s-au folosit foi volante cu curbe de nivel.

Planuri de baza   Tabelul 2.3.1

2.4 Suprafata fondului forestier

Suprafata determinata de actuala amenajare este de 748,5 ha, fiind mai mica cu 7ha fata de suprafata determinata la amenajarea anterioara.

Detereminarea suprafetelor s-a facut prin planimetrari.

În tabelul 2.4.1 sunt prezentate detaliat toate miscarile de suprafata din deceniul expirat, justificându-se astfel cele 7ha iesite ca diferenta minus.

Miscari de suprafata   Tabelul 2.4.1

Evidenta fondului forestier pe categorii de folosinta forestiera Tabelul 2.4.2

Evidenta fondului forestier pe categorii de folosinta funciara Tabelul 2.4.3

2.5 Enclave

În tabelul 2.5.1 se prezinta evidenta enclavelor si raspândirea lor teritoriala.

Lichidarea enclavelor se va face prin schimb echivalent de teren la marginea padurii.

Schimbul se va perfecta potrivit ordinelor legale în vigoare, printr-un acord între organele silvice si detinatorii legali ai acestor terenuri.

2.6 Organizarea administrativa

Din punct de vedere al organizarii administrative în cadrul U.P.II Olanesti se gasesc un numar de 8 cantoane care alcatuiesc împreuna doua districte.Arondarea la data amenajarii este prezentata în tabelul 2.6.1.

Organizarea administrativa   Tabelul 2.6.1

Aceasta arondare se considera corespunzatoare pentru asigurarea pazei si efectuarea lucrarilor silvotehnice necesare gospodaririi arboretelor.

3.Gospodarirea din trecut a padurilor

3.1 Istoricul si analiza modurilor de gospodarire înainte de 1948

În trecut arboretele din U.P. II Olanesti au apartinut "Obstilor de Mosneni Olanesti ".

Ca pentru toate obstile de mosneni, originile se pierd în negura trecutului de pe timpurile domnitorilor, când dupa fiecare razboi cu tarile ce râvneau la la teritoriul Ţarii Românesti, vitejii erau rasplatiti pentru sprijinul dat în luptele cu dusmanii.

Aceste proprietati au fost transmise de-a lungul secolelor întâi în mod traditional, apoi scris, iar prin codul silvic din 1910,Obstile capata temei legal, întocmindu-se "asezamintele" definitive de "coproprietari".

Astfel pentru o suprafata de 4204ha,Episcopia Ramnicului a devenit proprietara pe baza hrisoavelor de danie ale domnitorului Vlad Voda la 1535, Vintila Voda la1553 si Alexandru Voda la1574, iar statul pe baza legii secularizarii averilor manastiresti din 1864.Restul de suprafata era proprietara lui D.G.Badescu care prin actul de la 1 ianuarie 1920 trece în proprietatea Societatii bancare Marmorosch Blanc din Bucuresti, care acumparat padurea din jurul orasului Olanesti-Bai inclusiv "instalatiile de Bai".

3.2 Gospodarirea padurilor dupa 1948

3.2.1 Evolutia bazelor de amenajare

Evolutia bazelor de amenajare   Tabelul 3.2.1.1

3.2.2 Evolutia reglementarii productiei

3.2.3 Aplicarea prevederilor amenajamentului expirat

3.2.4 Dinamica procesului de regenerare naturala

3.2.5 Evolutia structurii fondului de productie

Din analiza datelor se poate observa ca de la structura total dezechilibrata pe clase de vârsta de la prima amenajare, s-a ajuns ca la amenajarea actuala, sa se echilibreze clasa I si clasa a doua de vârsta, scazând considerabil excedentul masiv de arborete exploatabile.În concluzie se poate spune ca amenajamentele întocmite au reglementat un cadru legal de gospodarire a padurilor, iar prin solutiile si masurile prevazute, structura arboretelor este condusa spre structura optima.

3.3 Concluzii

Pâna la aparitia primului amenajament (1952), în aceste paduri nu s-au executat taieri organizate cu caracter silvicultural. În prima faza din fageto-bradete sau amestecurile a.Geologie

Din punct de vedere geomorfologic U.P.II Olanesti face parte din marea unitate geomorfologica carpatica montana, subunitatea cristalina-mezozoica si anume din cristalinul Lotrului.

Formatiunile geologice întâlnite pe raza unitatii de productie sunt foarte variate:sisturi cristaline,gresii,calcare,argile,marne,nisipuri,pietrisuri,conglomerate.

Material parental constituit din roci tari(sisturi,gresii,calcare)este caracteristic muntilor mijlocii,iar cel constituit din roci moi(argile,nisipuri,marne,conglomerate)este caracteristic muntilor mijlocii si deal.

Natura substratului litologic,împreuna cu ceilalti factori pedogenetici determina potentialul productiv al solurilorde fag cu rasinoase s-au extras exemplarele valoroase de brad, molid, paltin de munte. În faza urmatoare dupa diminuarea considerabila a rasinoaselor si diverselor tari valoroase s-a trecut la extragerea exemplarelor frumoase de fag.Transportul materialului lemnos a fost asigurat prin montarea a doua linii de funicular.Punctul de colectare al materialului lemnos îl constituia Valea Lotrului si anume centrul de prelucrare a lemnului Brezoi.

Pronuntarul caracter selectiv al taierilor a condus la scaderea consistentei arboretelor si la înrautatirea compozitiei sub aspect calitativ.

Reamenajarile ulterioare au fost elaborate pe baza unor noi instructiuni de amenajare a padurilor, iar solutiile prevazute au fost fundamentate di punct de vedere naturalistic si silvicultural.

IV. STUDIUL STAŢIUNII sI AL VEGETAŢIEI

4.1. Metode si procedee de culegere si prelucrare a datelor de teren

Datele au fost culese pe fise de descriere parcelara tip , în conformitate cu normele de amenajare numarul 5 si îndrumarului de Amenajarea padurilor .

Tipurile de sol , statiune , padure au fost preluate din amenajamentul anterior iar neconcordantele au fost solutionate cu ajutorul cheilor de determinare elaborate de Chirita si Pascovschi.

Pentru clasele de productie s-au utilizat graficele din Biometrie . Datele au fost prelucrate manual . De asemenea fisele de descriere parcelara au fost preluate si descrise manual .

4.2. Elemente privind cadrul natural specific unitatii de productie

A.   Geologie

Formatiunile geologice întâlnite pe raza unitatii de productie sunt foarte variate:sisturi cristaline,gresii,calcare,argile,marne,nisipuri,pietrisuri,conglomerate.

Material parental constituit din roci tari (sisturi,gresii,calcare) este caracteristic muntilor mijlocii, iar cel constituit din roci moi (argile,nisipuri,marne,conglomerate) este caracteristic muntilor mijlocii si deal.

Natura substratului litologic,împreuna cu ceilalti factori pedogenetici determina potentialul productiv al solurilor.

B.   Geomorfologie

Fizico-geografic, U.P. II Olanesti este situata în tinutul Carpatilor Meridionali, Districtul Vestic si anume pe versantul sudic al Muntilor Capatânii.

Din punct de vedere geomorfologic U.P.II Olanesti face parte din marea unitate geomorfologica carpatica montana, subunitatea cristalina-mezozoica si anume din cristalinul Lotrului.

Treimea superioara a unitatii de productie este situata în zona muntilor mijlocii, cu înaltimi cuprinse între 1700m(Vf. Caprareata) si 1000m pe culmi si între 560 si 1200m pe firul vailor principale. Energia de relief este mare (400-1000m) cu versanti repezi si foarte repezi, cu numeroase abrupturi.

Bazinul mijlociu al vaii Olanesti este situat în zona muntilor mici, cu înaltimi cuprinse între 820m (suvita Olanesti), sau 700m (Vf. Gurguiata) si 430m la limita inferioara a zonei. În aceasta zona energia de relief are valori mai mici (max. 400-500m).

Partea de S a U.P. este ocupata de dealuri mijlocii cu altitudini cuprinse între 420 si 600m.

Unitatea geomorfologica predominanta este versantul, iar configuratia versantilor este cel mai adesea ondulata . Exceptie 21b lunca înalta si 105 107a 127a framîntat.

Altitudinea minima - 460 m

Altitudinea maxima - 1300 m

Expozitii : însorite - ha %

partial însorite - ha %

umbrite - ha %.

Expozitia predominanta este cea vestica si sud - estica, urmata de cea sudica si sud - vestica. Cum reteaua hidrografica este deosebit de bogata, aceasta determina o gama variata de expozitii.

Înclinarea : pâna la 16 grade - 1 ha 1%- slab înclinat

17 - 25 grade - 82,2ha 11% - moderat înclinat

26-35 grade - 612,5ha 81% - puternic înclinat

peste 35 grade -52,8ha 7%. - foarte puternic înclinat

C.   Conditii climatice

Conditiile climatice sunt caracteristice regiunilor muntilor mijlocii si mici precum si dealurilor mijlocii cu temperaturi medii cuprinse între 8,5 C (zona dealurilor) si 2,5 C (la limita superioara U.P.) si precipitatii medii generale cuprinse între 850 mm (zona dealurilor) si peste 1000 m(la limita superioara a D.f.b.xU.P.) din totalul precipitatiilor între 60-65 % cad în perioada de vegetatie.

În aceasta unitate de productie vânturile nu prezinta un pericol .Pâna în prezent nu s-au semnalat doborâturi de vânt decât în cazuri izolate si pe suprafete mici

Dupa clasificrea KOPPEN teritoriul unitatii de productie este situat în provincia climatica D.f.b.x.(caracterizata printr-un climat temperat umed cu veri calde si ierni blânde) pentru zona de munte si în provincia climatica C.f.b.x(climat temperat cu ierni calde si umede) ptr.regiunea de dealuri.

Durata stralucirii soarelui depaseste 1700-1800 de ore.Efectele de föhn se accentueaza la partea inferioara a versantilor abrupti si mavales spre SE,la adapostul marilor masive muntoase orientate transversal fata de sensul deplasarii fronturilor si maselor de aer umed.În cazul vânturilor din directia S si SV acest fenomen se produce în Ţara Oltului si Depresiunea Sibiului.

În general cadrul natural al zonei este favorabila dezvoltarii în conditii optime a fagului,molidului si bradului. Padurile pure de fag, precum si amestecurile de fag cu brad sau fag cu rasinoase(brad,molid) sunt în arealul optim de vegetatii.

Elementele climatice nu constituie factori limitativi.

D.   Hidrologie

Unitatea de productie fiind situata de o parte si de alta a râului Olanesti de la izvoare si pâna la confluenta cu pârâul Cheia(circa 30 km) reteaua hidrografica este bine reprezentata de numerosi afluenti ai râului Olanesti: Caprareata, Pinsei-Bacea,Gresii,Stoia,StrâmbaMare,Surlelor,Mocirlelor,Adâncioasa,Câinelui,Ulmului,Piatrataiata,Fântânele,Câmpului,Porcului,Craciunelul,Stânii,Tisei,BaltaRece,Piscul Râu etc. La acestea se adauga o serie de pârâiase cu debit mai scazut si de importanta mai redusa.

Apele din aceasta zona au un debit relativ constant dar în timpul ploilor de lunga durata si a celor de intensitate ridicata devin torentiale.

4.3. Solurile

Evidenta si raspândirea teritoriala a tipurilor de sol Tabel 4.3.1

4.4. Tipuri de statiune

Tipuri de statiune   Tabel 4.4.1

4.5. Tipuri de padure

Tipuri de padure   Tabel 4.3.1

4.6. Formatii forestiere si caracterul actual al tipului de padure

Formatii forestiere   Tabel 4.6.1

Arborete slab productive si provizorii

Arborete slab productive si provizorii   tabel 4.7.1

Structura si marimea fondului de productie

Structura si marimea fondului de productie Tabelul 4.8.1

4.9 Arborete afectate de factori destabilizatori

Arborete afectate   Tabel 4.9.1

4.10 Starea fitosanitara

Starea sanitara a arboretelor este în general buna. Referitor la arboretele afectate de factori destabilizatori se poate mentiona ca roca la suprafata este factorul care afecteaza 22%din arborete. Ceilalti factori au o pondere mai mica.

4.11 Concluzii

Fiind situate în zona muntilor mijlocii si mici, precum si în zona dealurilor mijlocii, padurile din U.P. II Olanesti vegeteaza în general bine. Speciile de baza sunt: fagul, molidul si bradul.

Solurile întâlnite sunt de tip brun eumezobazic tipic si brun eumezobazic litic soluri care sunt tipice padurilor în care apare fagul ca specie majoritara.

Tipurile de statiune sunt în proportie de 93% de bonitate mijlocie si 7% de bonitate inferioara.Procentale sunt valabile si în ceea ce priveste productivitatea tipurilor de padure.Tipul de statiune dominant este Montan de amestec Bm, brun edafic mijlociu cuAsperula-Dentaria, iar cel de padure este Faget montan amestecat.

Arboretele slab productive si provizorii ocupa o suprafata de 43,6 ha(6 %), situatie care reflecta modul defectuos de gospodarire al padurilor în trecut.

3..3. Caracterizarea generala a subarboretelui

Specia de arbust întâlnita în U.P.II Olanesti este alunul,în u.a. 126 A 0,1.Pe 0,38 mixt si 127 A 0,1 pe 0,48 grupe.Datorita suprafetelor reduse ocupate de alun,subarboretul nu prezinta vreo influenta negativa asupra regenerarii speciilor arborescente principale.

3.4. Caracterizarea generala a semintisului

Semintisul este reprezentat de specii de fag si brad.

Semintisul este întâlnit în urmatoarele U.A.-uri,precizându-se si modul de raspândire si suprafata ocupata:

44 A - 10 Fa S=12,4 ha

44 B - 8 Fa 2 Br S=24,2 ha

83 B - 9 Fa 1 Br S=17,4 ha

86 A - 6 Fa 4 Br S=17,1 ha

92 B - 6 Fa 4 Br S=15,6 ha

93 A - 6 Fa 4 Br S=14,0 ha

94 A - 8 Fa 2 Br S=36,5 ha

95 A - 7 Fa 3 Br S=37,7 ha

3.5. Caracterizarea generala a paturii erbacee

Patura erbacee e formata în general din asocierile de Asperula-Dentaria si în mica masura Asperula-Asarum si Luzula-Calamagrostis,fara a avea vreo influenta asupra instalarii si dezvoltarii semintisului speciilor principale.

CAP.4 STUDIUL CONDIŢIILOR TEHNICO-ECONOMICE

4.1. Zonarea functionala a padurii

Repartitia fondului forestier pe grupe si subgrupe functionale din U.P.II Olanesti este redata în tabelul urmator:

Sgr.1 - paduri cu functii speciale de protectie a apelor

1A- paduri situate în perimetrul de protectie a surselor de apa minerale de la Olanesti

1C- paduri de pe versantii râului Olanesti si al afluentilor acestuia din raza montana si colinara care alimenteaza lacul de acumulare de la Vladesti

Sgr.2 - paduri cu functii de protectie a terenurilor si solurilor

2 A - paduri situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade

2 L - paduri situate pe terenuri cu substrat vulnerabil la eroziune si alunecari cu panta pâna la 35 grade.

4.2. Analiza bazelor organizari amenajistice

În cadrul unitatii de productie II Olanesti,s-au constituit urmatoarele subunitati de productie si protectie:

S.U.P. A - cadru regulat cu o suprafata de 4037,5 ha.

S.U.P. M - arborete supuse regimului de conservare în suprafata de 2511,1 ha

Compozitia - tel s-a stabilit dupa cum urmeaza:

compozitia - tel finala s-a stabilit pentru fiecare tip de padure în parte,asa cum se prezinta în tabelul urmator:

Compozitia în perpspectiva este: 37 FA 20 MO 20BR 8PI 3GO 1TE 4DR7DT

REGIMUL

Pentru toate arboretele din subunitatea II Olanesti se mentine regimul de codru.

Tratamentul de baza care se va aplica este tratamentul taierilor progresive.

În arboretele supuse regimului de conservare deosebita se vor executa lucrari de îngrijire în arboretele tinere iar în cele mature se vor executa taieri de conservare.

EXPLOATABILITATEA

Pentru arboretele din U.P.Olanesti ,exploatabilitatea reprezinta starea de maxima eficienta functionala la care arboretele devin exploatabile în raport cu telurile de gospodarire ,urmarire si se exprima prin vîrsta exploatabilitatii tehnice pentru arboretele din sup.-A,arborete luate în considerare la organizarea recoltarii de produse principale.Vârsta exploatabilitatii tehnice s-a stabilit pentru fiecare u.a. în parte,în raport cu specia preponderenta corespunzatoare compozitiei tel.

Din preluarea tuturor vârstelor exploatabilitatii a rezultat o medie de 114 ani,fapt ce a determinat stabilirea unui ciclu de productie de 120 ani.

4.3. Analiza retelei instalatiilor de transport si a constructiilor

1.Instalatii de transport

Tipurile de drumuri din U.P. Olanesti precum si lungimea lor sunt prezentate în tabelul:

Lungimea retelei de transport în fond forestier este de 45,1 km,asigurând o densitate de 6,8 m/ha.Accesibilitatea fondului forestier este de 91,5% .Accesibilitatea posibilitatii de produse principale principale,secundare si taieri de conservare este asigurata integral.

Pe total unitate de productie accesibilitatea masei lemnoase care urmeaza a se recolta în deceniu este de 98%.

Se mentioneaza ca drumul forestier Valea Mânzului trebuie reconditionat pe ultimii 3,5 km,fiind rupt de apa în Mai multe puncte.

Prin deschiderea bazinului Stoia(executarea drumului necesar V.Stoia),accesibilitatea fondului forestier ar creste cu 95%.

Distanta medie de colectare în functia de care s+a calculat accesibilitatea fondului forestier este de 1,6 km.

2.Constructii silvice

Pe raza U.P. II Olanesti exista mai multe constructii silvice ale caror caracteristici sunt prezentate în tabelul urmator:

13,Planul constructiilor silvice

5.1.2 - Calculul posibilitatii de produse secundare

Calculul volumului probabil de recoltat prin revizuiri în deceniul 2003 959o1414j -2012

TABEL A

Posibilitatea decenala de produse secundare din rarisuri=10980,257

Posibilitatea decenala de produse secundare din curatiri=1762,56

Posibilitatea decenala totala de produse secundare=12742,817

5.2-Tehnologia de aplicare anuala a lucrarilor de îngrijire

5.2.1 -Alegerea arboretelor de parcurs(amplasarea lucrarilor)

Pornindu-se de la datele existente,pentru anul 2003 959o1414j ,în planul decenal al lucrarilor de îngrijire si conducere,s-a elaborat ;; Borderoul de amplasare a lucrarilor de îngrijire".

Borderoul de amplasare a lucrarilor de îngrijire si conducere în anul 2003 959o1414j :

5.2.2 Tehnologia de aplicare a degajarilor

Lucrarea de rarire a arboretelui prin care se realizeaza acest obiectiv se numeste degajare.Are un caracter de selectii în masaî si se executa în faza de desis având ca scop salvarea de coplesire si promovarea exemplarelor valoroase ca specie si conformare.

În proiectul de fata unitatea amejaistica propusa a fi parcursa cu degajari este 93 B si se caracterizeaza prin:

-suprafata:30,0 ha; GF 1-1C SUP:A;TS:3332;TP:2321

-SOL:3101

-relief:versant ondulat,expozitii V

-ÎNCLINARE 25 G;altitudine:660-950 m

-latura:întrerupta,subtire

-tip flora:Asperula-Dentaria

-artificial de prod.mij.,echien

-compozitia actuala:5Fa3Mo 1La 1DR

-compozitia-tel:5Fa3Mo1La1Br

-sort:Fa GROS sI mijlociu,cherestea

-vârsta expl.120 ani

-lucrari executate:1993-degajari

-lucrari propuse:degajari

Scopul acestei lucrari este acela de a înlatura speciile mai putin valoroase ce tind sa copleseasca speciile de baza si mai valoroase din punct de vedere economic.

Obiectivele urmarite prin aplicarea degajarilor sunt:

-ameliorarea compozitiei si a desimii arboretelui si crearea unor conditii mai favorabile de crestere si dezvoltare a desisului din specia sau speciile de valoare;

-ameliorarea mediului intern specific;

-mentinerea integritatii structurale a arboretelui(k≥0,8);

Pentru realizarea lucrarii se parcurge arboretul si se controleaza starea exemplarelor care apartin speciilor de valoare.Pentru a slabi producerea lastarilor si a nu modifica mediul natural al arboretelui ,vârfurile exemplarelor coplesitoare se frâng sau se taie de la o înaltime astfel aleasa încât cel putin jumatate din înaltimea arborelui de protejat sa ramâna libera.

În cazul rasinoaselor,exemplarele de extras se taie de jos.

Degajerile se recomanda sa se aplice doar în timpul sezonului de vegetatie ,când arborii sunt înfrunziti si speciile se pot recunoaste usor.

În mod practic se va executa degajarea mecanica ce se realizeaza fie manual,fie folosind unelte taietoare usoare:cosoare,foarfeci de gradina,foarfeci cu amplificatoare de forta pentru arbori cu diametrul pâna la 40-45 mm.În anumite situatii se pot folosi si motoagregate de tip stihl,Husgvarna cu cutit-disc.

Pentru realizarea lucrarilor de degajari,muncitorii vor fi recrutati din localitati aflate în imediata apropiere a unitatii amenajistice de parcurs cu degajari iar transportul se va face pe drumul forestier 197D iar cazarea daca este cazul se va face la cantoanele silvice din u.a.93C1 sau 93C2.

În decursul deceniului 2003 959o1414j -2012 se preconizeaza executarea unor curatiri 2007 sau 2011.

5.2.3 Tehnologia de aplicare a curatirilor

Curatirile reprezinta interventii aplicate în padurea cultivata în fazele de nuielus si prajinis în scopul înlaturarii exemplarelor necorespunzatoare cu specii si conformare.

Unitatea amenajistica ce urmeaza a fi parcursa cu curatiri este 43.Ea si se caracterizeaza prin

Suprafata:23,9 ha:;GF 1-1C ;SUP:A;TS:3332;TP:3321

sol:3101

relief:versant ondulat,expozitie E

înclinare:35G ;Altitudine:670-870 m

litiera:continua - subtire

tip flora: Asperula -Dentaria

artificial de prod.mijl.,echien

compozitia actuala: 4 Mo4Fa 1Pa 1La

- -**------ tel :8Fa 2 DR

sort: Fa gros si mijl..,cherestea

vârsta expl.120 ani

Scopul curatirilor este acela de înlaturare din arborete a exemplarelor coplesitoare din speciile de mica valoare economica,precum si a celor necorespunzatoare,indiferent de specie.

Obiectivele urmarite sunt:

-continuarea ameliorarii compozitiei,în concordanta cu compozitia tel care este 8Fa2DR,cerinta realizata prin înlaturarea exemplarelor coplesitoare din speciile nedorite;

-reducerea desimii arboretelor,pentru a permite regularizarea cresterii în grosime si în înaltime,precum si a configuratiei coroanei;

-valorificarea masei lemnoase rezultate;

-mentinerea integritatii structurale(k≥0,8)

Curatirile se vor executa mecanic prin taierea de jos a arborilor nevalorosi în care caz sunt folosite topoare,fierastraie manuale sau mecanice de tip usor,precum si cele cutit-disc.

Volumul de recoltat din u.a. 43 este de 121,89 m^3.

Material lemnos rezultat din curatiri se poate valorifica si consta din faciere,araci,cozi pentru unelte,pari de legume,tutori pentru pomi,nuiele pentru împletituri,pomi de iarna,lemn ptr.constructii

Sortimentul pricipal rezultat este însa gramada de craci(lemn de foc)care are dimensiunea standard de 2 mlx1,5mhx3Ml ori de 1x1,5x3.

Gramezile de craci se depoziteaza fie la marginea instalatiilor de scos fie pe culoarele deschise odata cu primele degajari sau chiar în timpul curatirilor.

Perioada de executie a curatirilor este în timpul sezonului de vegetatie.

Muncitorii vor fi recrutati din satele Comanca,Pietrisu,Tisa si orasul Baile Olanesti iar transportul se va face pe drumurile forestiere cu autocamioane,tractoare iar cazarea se poate face la cantoanele silvice din apropierea u.a.-ului.

Lucrarile preconizate a se executa în decursul deceniului în u.a.43 sunt:

-curatiri în 2007

-rarituri în 2012,cu volumul de extras de 419,595 m³.

5.2.4 Tehnologia de aplicare a rariturilor

Rariturile sunt lucrari executate repetat în fazele de paris,codrisor si codru mijlociu si care se preocupa de îngrijirea individuala a arborilor,în scopul de a contribui cat Mai activ la ridicarea valorii productive si protectoare a padurii cultivate.

Unitatea amenajistica care este cuprinsa în planul decenal pentru aplicarea rariturii în anul 2003 959o1414j este 107C ce se caracterizeaza prin:

-suprafata 44,3 ha ;GF 1-1C ;SUP:A ;TS:3332 ;TP:2321

-sol:3101

-relief:versant ondulat cu expozitia SE

-încl.25G ;Altitudine:680-1000 m

-liziera:continua-subtire

-tip flora: Asperula - Dentaria

-artificial de prod.mijl.,echien

-compozitia actuala :7Mo2Fa1DR

- compozitia tel :5mo3fa2dr

-sort :MoGros,cherestea

-vârsta expl.110 ani

Rariturile sunt considerate lucrari de selectie individuala pozitiva,preocuparea de baza fiind îndreptata asupra arborilor valorosi care ramân în arboret pâna la termenul exploatarii si nu asupra celor extrasi prin interventia respectiva.

Obiectivele urmarite prin aplicarea rariturilor sunt:

-ameliorarea calitativa a arboretelor,Mai ales sub raportul compozitiei

-activarea cresterii în grosime a arborilor valorosi,ca urmare a rariri treptate a arboretelui;

-marirea rezistentei padurii la actiunea vatamatoare a factorilor biotici si abiotici,mentinerea unei stari fitosanitare cat Mai bune si a unei stari de vegetatie cat Mai active a arboretelui ramas;

-modelarea eficienta a mediului intern al padurii

-recoltarea si valorificarea completa a arborilor care trebuie sa cada sistematic din padure.

În cadrul u.a.107C de parcurs cu rarituri,s-a delimitat o suprafata de proba de 2500 m²,în care toti arborii au fost inventariati pe specii,categorii de diametre si clase de calitate.S-a stabilit ca metoda de lucru sa fie cea a rariturilor selective mixte(combinate),dupa care în aceeasi suprafata,, s-a tract la alegerea si marcarea arborilor de extras.

Datele deteren pentru arborii initiali si de extras se grupeaza în tabelul B:

Din ;Biometrie" pe baza diametrului mediu D=14 cm,a înaltimii medii H=12 m,s-au extras clase de serii de volume,a IV-a si respectiv seria de volume 20,în functie de care s-au stabilit suprafata de baza a arborilor initiali si de extras,determinându-se,în final,volumele arborilor initiali si de extras.

Prin extrapolare la ha a datelor din suprafata de proba,se trece la calculul intensitatii rariturii pe numar de arbori (I_N),suprafata de baza(I_G) si volum (I_V).

Calculul intensitatii rariturilor este redat în tabelul C.

TABEL C

În unitatea amenajistica de parcurs cu rarituri în anul 2003 959o1414j ,se preconizeaza a se mai executa pe parcursul acestui deceniu înca o raritura în anul 2008 pe suprafata de 44,3 ha urmând a fi extras un volum de aprox.1270,221 m³ masa lemnoasa.

5.2.5 - Punerea în valoare a masei lemnoase si întocmirea APV

Lucrarea se realizeaza doar în cazul u.a. de parcurs cu rarituri si consta din:

-alegerea arborilor de extras

-inventarierea arborilor de extras

-marcarea arborilor

Pe baza sortarii masei lemnoase inventariate se întocmeste actul de punere în valoare(APV).

CAP.6 - STABILIREA TEHNOLOGIEI DE APLICARE A TRATAMENTELOR

6.1.Alegerea regimului de aplicat în arboretele studiate

Regimul se refera la modul general în care se va realiza regenerarea paduri cultivate.

Regimul codrului reprezinta modul general de gospodarire a unei paduri ,bazat pe regenerarea din samânta si pe conducerea acesteia pâna la vârsta când arborii ating mari dimensiuni.

Pentru cele mai multe arborete cu vârste mai mari de 80 ani s-a adoptat regimul de codru.

6.2.Planificarea decenala a aplicarii tratamentelor

Aceasta planificare se realizeaza prin elaborarea ,,Planului decenal de aplicare a tratamentelor pentru perioada 2003 959o1414j -2012

Planificarea este redata în Tabelul 20.

6.3.Tehnologia de aplicare anuala a tratamentelor

6.3.1.Amplasarea anuala a tratamentelor propuse în diferite u.a.

Annual se stabilesc lucrarile de executat în anul urmator iar rezultatele se înscriu în ;;Borderoul de amplasare a masei lemnoase în anul 2003 959o1414j .

Borderoul de amplasare a masei lemnoase(produse principale) în anul 2003 959o1414j  

TAB.21

Punerea în valoare a masei lemnoase si întocmirea APV

Întocmirea APV se face dupa ce în prealabil s-a efectuat sortarea masei lemnoase.

6.4. Masuri tehnice pentru dirijarea procesului de regenerare

Pentru dirijarea procesului de regenerare lucrarile pentru favorizarea instalarii semintisului se aplica în mica masura si acestea sunt:

-strângerea litierei groase

-mobilizarea solului

-strângerea restului de exploatare

Lucrarile pentru asigurarea dezvoltarii semintisurilor naturale sunt:

-protejarea semintisului pe durata exploatarii arboretelui matur;

-recuparea semintisului de foioase vatamat la exploatare;

-descoplesirea de buruieni a semintisului

6.5. Restrictii silviculturale înadoptarea tehnologiilor de exploatare

Masurile de aplicat în u.a.-ile cuprinse în Planul decenal de aplicare a tratamentelor sunt:

-respectarea stricta a epocilor si a tratamentelor de recoltare si colectare a lemnului;

-executarea obligatorie a curatirii parchetelor de resturile de exploatare ;

-doborârea si fasonarea arborilor uscati înainte de începerea exploatarii propriuzise;

-taierea cat mai de jos a arborilor de extras,astfel încât înaltimea cioatei sa nu depaseasca 10 cm din diametrul de baza.