Oare merge reforma?
Examinare econometrica a Puzzle-ului Reformei-Crestere
Rezumat
De ce nu sunt implementate reformele cu character social?Un simplu raspuns la aceasta intrebare ar fi nesiguranta generala 18118e410s a efectivitatii reformelor.Daca agentii sunt nesiguri daca o reforma propusa va functiona,cu atat mai sigur nu va fi adoptata.S-au cules date de la mai mult de 43 de studii econometrice si s-a demonstrate ca aproximativ un sfert din aceste coeficiente sunt pozitive si significante, o alta treime sunt negative si significante si o ultima treima nu difera cu mult de 0.
In incercarea de a intelege aceste variatii remarcabile,se poate spune ca masurarea reformei , controlul pt institutie si conditiile initiale sun factori principali in scaderea probabilitatii de raportare a efectelor positive si significante a reformei de crestere.
1.Introducere
Una din cele mai infierbantate date din timpurile noastre este implicarea macroeconomistilor in structurarea reformei.Inca din 1980,un mare numar de reforme a fost implementat pe plan mondial cu diverse forme de success.Oare reforma merge?Oare cresterea asteptata si asistenta sociala se materializeaza?Cat de concludente sunt estimarile efectelor?Care sunt principalii factori care explica variatia lor?Cum este masurata reforma conteaza?Urmatorul text face explicatii la aceste intrebari.
S-a adaugat intr-un format unic mai mult de 300 de estimari ale reformei de crestere.Datele obtinute aduc cantitati de informatii in legatura cu estimarile econometrice si pe o larga varietate de caracteristici care pot ajuta la explicarea varaiatiilor acestor estimari.Remarcam ca un sfert din coeficientiii de performanta sun pozitivi si significanti,o alta treime sunt negative significanti,iar ultima treime este nula.Acetse 3 variante de variatii de impact asupra reformei sugereaza ca este intradevar un spatiu bun pt analizare metodei regressive.
Analiza metodei regressive este o metoda statisticala care ne arata un sumar,sau o cantitate a evaluarii evidentelor.Pt aceasta s-a folosit studiul MRA care a devenit frecvent utilizata ea fin o noua tehnica.In domeniul economic,FLORAX ne descrie 40 de analize de acest tip publicate inca din 1980.Card si Krueger au folist MRA ca sa acceseze evidentele minime de plata,Stanley si Jurrel au folosit-o ca sa evidentieze diferenterile de plati din Statele Unite,in timp ce Aschenfelter a folosit mRA ca sa investigheze robustetea evidentelor educationale.
In macroeconomia internationala,Rose a folosit MRA ca sa evidentieze efectele curentei uniuni in comertul international,Fidrmuc si Korhonen au folosit MRA pt a dovedi sincronizarea afacerilor,Stiroh ca sa examineze informatiile relatiei tehnicii de crestere si Egert si Halpern pt a evalua echilibrul ratelor de schimb.
Datele pt aceasta lucrare au fost adunate din 43 de studii econometrice,generand un total de 321 de coeficienti,care include si o cuantificare de mai mult de 40 de trasaturi a acelora care studiaza metodele de estimare,masurare si specificare.Investigam importanta efectelor reformei asupra performantelor economice.
O parte interesanta etse ca masurarea reformei si controlarea pt institutii si starile initiale,semnifica faptul ca descreste probabilitatea de a gasi efecte positive ale reformei de crestere.
Trebuie sa mai notam concentrarea asupra unei particularitati de evidente a experientei pe care o produce tranzitia econometrica.Restul lucrarii descrie metodele in rama pe care le folosim.Sectiunea 3 prezinta datele care au fost adunate pt aceasta lucrare,sectiunea 4 descrie abordarea econometrica si principalele trasaturi,in timp ce sectiunea 5 aduce sugestii pt viitoare cercetari.
2.Cadrul Metodologic
Analiza metodologica se refera la o serie de metode statistice pt evaluarea corpurilor de evidente empirice intr-un mod explicativ .O prima procedura de recapitulare a a corpului de evidente a fost alcatuit de Fischer I 1932,care arata independenta asupra studiilor, o prezumtie care asumeaza estimarea ecuatiilor MRA cu studiile de cost-efect pt a captura eterogeneitatea nedescoperita dintre constatari.
Stanley si Jurell pun in vedere 3 motive principale pt aceasta.Primul care nu face distinctia intre significanta efectelor statistice positive si negative,al doilea este teoria nula al lui Fischer in care nici o observatie nu reflecta un effect natural,iar al treilea este ca asumptia estimarilor este adesea incalcata in cazul evidentelor neexperimentate.
Tehnica care se bazeaza pe importanta efectelor a fost dezvoltat de Glass care sugereaza concentrarea asupra marimii efectelor,care este categorisita prin suma iesirilor dezbaterilor de grup minus suma iesirilor controlului grupului impartit la standardul de deviatie al controlului de grup.
Stanley si Rose au calculate suma testelor statistice in timp ce dJankov si Murrell folosesc totalitatea testelor statistice pt aceasta in urmatoare formula:
Unde "M" este totalul numerelor de studii,si t1..tm sunt teste statistice,astfel cei doi arata ca aceste teste statistice sunt mai importante decat testele individuale pe observatii.O schema elocventa al calculului reformei de crestere este o ecuatie de forma:
Unde "Y" este rata de crestere pe cap de locuitor,Lib este o masura a reformei,IC etse o masura a conditiilor initiale,Stab este diferenta dintre masurile de stabilitate ,Inst este dezvoltarea institutionala,F sunt factorii de productie, si epsilon este termenul eroare.
Apoi ecuatia metodei-regresie este de forma:
Unde Yi este valoarea rezultatului statsistic de la analizarea de la I pana la Zki,cu k variabile meta-independente.
Un mare neajuns al preocuparilor MRA sunt asa numitele fisiere de tragator,prin care tendinta hurnalistilor academici este de a favoriza studiile cu rezultate statistice significante.Astfel,Card si Krueger in 1995 si Ashenfelter in 1999 fac publicatii cu inclinatii in studiul minimal al platii saptamanale si respective catre educatie.
3.Afisarea informatiilor
Aici se va allege cu grija literature de unde se vor face observatiile,astfel vor fi incluse pagini care investigheaza efectele reformei de crestere intr-un text tranzitiv .Asadar gasim 43 de inregistrari listate in Appendix 1 care indeplinesc criteriile sip e care le folosim ca baza pt textul nostru.
Pt inceput ii urmarim pe Weichselbaumer si Winter-Ebmer care include toate testele statistice disponibile in studiul analizelor meta-regresive, incluzand toate repoartele estimate care fac posibila folosinta la nivel maxim a informatiilor existente si pt a evita liberal arbitru,folosind toti coeficientii raportati.
Astfel ne bazam pe 2 strategii pt constructia variabilelor,prima referindu-se la a nu avea mai mult de un coefficient din fiecare regresie reportata,iar a doua strategie este de a combina toate formele de coeficienti relevanti dintr-o specificatie anume,ceea ce pune problema coalizarii erorilor standard cand nu avem acces la toate datele originale.
In cele 43 de pagini de estimari ale reformei de crestere gasim un total de 321 de observatii sin e limitam la a capta doar 2 aspecte ale acestor efecte si anume: semnul si marimea importantei lor statistice.Aproximativ 50 de procente din mostrele noastre,sunt simple teste statistice de coeficienti contemporani ai reformei de crestere.
Restul procentelor din mostrele noastre sunt acoperite din regresie.Variabilele meta-independente captureaza caracteristicile de studiu pt a explica larga variatie pe care o observam in constatari.
Ne concentram asupra celor 3 grupuri principale de caracteristici de studii:metoda,masurarea si specificatia.AStfel dupa metoda ne concentram printer altele asupra trasaturilor de model generale alegeri de tehnici econometrice ,dupa masurare suntem interesati de felul de masurare al reformei,iar dupa specificatie ne accentuam atentia asupra capture tipului si numarului de variabile controlabile.
In termini econometrici,aceasta masura serveste pt a raspunde daca asumarile de exogeneitate ale reformei sunt corecte.Analizand diferite masuri ale reformei dinamice s-au creat o serie de modele variabile care iau valoare "1" daca studiile folosite sunt:suma indicelor EBRD,cumularea indexului liberal,Banca Lumii sau indicii externi ai liberalizarii EBRD,etc.
Astfel aflam ca aproape jumatate din cele specificate include reformele contemporane si cele mai vechi si doar aproape un sfert folosesc viteza ca masura preferata de reforma.Finalizand,adunam informatii daca specificatiile reportate include sau nu variabile pt stabilizarea macroeconomica si construim masuri daca rezultatele sunt sau nu reportate separat pt tarile din fosta Uniune Sovietica si daca studiile sunt sau nu separate efectele asupra publicului sau a sectoruli privat.
4.Rezultate econometrice
Desi vasta literatura econometrica a efectelor reformelor economice a cresterii in timpul tranzitiei de la planificare la materializare ,este aproape zapacitoare.
Din mostra a celor 43 de studii valorile celor 317 de teste statistice ,insiruite de la -9,80 la 10,67 cu umilul 0,06 si deviatia standard de 3,64.Asadar rezultatul statistic este de 1,138 ceea ce nu este un nivel statistic conventional.
4.1Precizarea semnului si a semnificatie statistice a efectelor reformei
Asadar avem urmatoarea formula meta-regresiva:
Unde Si este o variabila categorica aratand semnul si importanta efectelor reformei ,Zi este un vector characteristic de studio,M este numarul estimarilor din literature empirica si Beta este un vector de coefficient meta-regresiv care reflecta efectele caracteristicilor originalului studiou.
4.1.a Rolul metodei
Rezultatele ne ofera explicatii care sugereaza cu cat este mai mare numarul de decrete de libertate in studiul original,sau cu cat este mai mare numarul observatiilor cu atat mai putin vom gasi o relatie pozitiva si significanta a reformei de crestere.
In final putem spune ca avem 3 caracteristici de metode-relatie cum ar fi AUTHAFF,PANEL si FIXED,care apara a fi significante in determinarea semnului si importantei efectelor reformei.
4.1b Rolul masurii
Urmatorul set de factori pe care trebuie sa-I luam in considerareeste modul in care reforma economica si dinamicitatea ei este masurata.Dupa masura aflam originile indecsilor si natura acestora.
Cautand in trei tipuri mari de reforme,aflam ca singurul tip care este statistic important este referinta la liberalismul extern,ceea ce descrie o parte pozitiva a reformei de crestere.
4.1 c Rolul specificarii
Variabilele urmatoare se refera la investigarea asupra optiunii de specificare in documentele originale,in special incluziunile setului de variabile controlabile si in ce fel afecteaza acestea reforma de crestere.
Aici trebuie sa dam o importanta sporita incluziunii controalelor ca si conditii initiale,stabilizarea,dezvoltarea industriala,factorii de consum,contabilizarea fostelor tari member din fosta Uniune Sovietica si controlul asupra diferitelor efecte produse in domeniul public privat.
4.1 d Verificari sensitive
Estimarile strategice asteptate,care sunt bazate pe principalele metode-masurare-lista secventiale pot fi relative sensibile la ordinea de includere in grupul de variabile.
Spre exemplu se fac contraziceri ca ultima parte a ecuatiilor primelor grupuri de metode enumerate mai sus a caror constructie este prost specificata,din moment ce nu se poate asemana cu celelalte variabile explicatoare si anume masura si specificatia.
4.2 Determinarea semnului si a importantei statistice a efectelor cumulative ale reformei.
Acum ne vom concentra atentia asupra efectelor cumulative ale reformei.Astfel,similar cu analiza celor de mai sus factorii responsabili pentru variantele de semn si de importanta ale efectelor reformei sunt descrise in acelasi studio de grupuri de caracteristici.
Aici observam ca in cazul efectelor cumulative mostrele ce contin regresie contin mai putine numere de observatii,si anume 220 si mai putine variabile sunt prezente in forma finala a specificatiilor asupra efectelor reformei de crestere.Asadar precizarile care usnt cu adevarat concludente sunt: controlul endogeneitatii, suma liberalizarii interne si externe si a privatizarii, conditiile initiale,etc.
Ca si in cazul efectelor non-cumulative, controlul internal si external al liberalizarii nu conduc la importante si pozitive efecte ale reformei de crestere, dar in cazul folosirii factorilor externi de liberalizare observam o crestere a posibilitatii de obtinere a rezultatelor pozitive.
In cazul efectelor cumulative, nu avem multe evidente de control asupra timpului de raportare ar conta intre reforma si crestere.
4.3 Dezbateri asupra verificarilor senzitive aditionale
Rezultatele obtinute incearca sa evidentieze variatia a celor 317 de efecte ale regresiei reformei de crestere, folosind 10 % nivele pt a defini variabile dependente, semnul si importanta efectelor reformei.
Cum s-a notat tragem concluzia ca rezultatele prezentate se refrera la proces in care au fost selecteate cele mai importante 22 de valori.O prima cercetare senzitiva a fost determinarea schimbarii rezultatelor ultimilor 22 de valori importante sunt angajate.
5.Concluzii
Obiectivul acestui capitol este de a evidential evidentele econometrice asupra efectelor reformei de crestere. Stfel s-au adaugat mai mult de 300 de date unice de estmari asupra efectelor reformei aplicate la mai mult de 40 de studii econometrice diferite.
Rezultatele analizei meta-regresive relatate, ne sugereaza ca descoperirile folosesc un panou de metode,iar timpul de reportaj sunt importante in explicatia variatiei estimarii efectelor.De asemenea ne ajuta la formarea unor cercetarii viitoare.
Mai observam faptul ca trebuie sa acordam o atentie deosebita asupra problemelor de reforma secventiala si interactiunea cu reformele trebuie sa genereze o contributie naturala asupra viitoarelor lucrari.
In particular,o mai buna intelegere a modurilor de impact a reformei asupra cresterii tind sa fie pozitive pe termen lung,in timp ce pe termen scurt tind sa detina costuri non-neglijabile si rolul pe care institutiile il joaca in aceasta simetrie.
Pe plan secund, rezultatele meta-regresive sugereaza ca costurile initiale ale reformei depinde de tipul reformei.AStfel in cateva studii effectuate putem identifica diverse concepte. Din punct de vedere econometric aceste analize sunt rareori structurale, rubrica care poate fi vazuta ca fapt ca majoritatea studiilor discuta despre cresterea economica in timp ce sunt prezentate evidente bazate pe date anuale.
|
