Operatiunile de leasing
avand ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale fac parte dintre
operatiunile pentru care locul prestarii este situat in tara in care
beneficiarul isi are stabilit sediul activitatii economice sau un sediu
permanent ori, in lipsa unui astfel de sediu, domiciliul sau resedinta sa
obisnuita, pentru care serviciile sunt prestate. Aceasta regula constituie o
exceptie de la 18218o1417s prevederile art. 133 alin. (1) din Codul fiscal potrivit careia
pentru prestarile de servicii legea aplicabila in materie de taxa pe valoarea
adaugata este cea a tarii in care prestatorul isi are stabilit sediul
activitatii economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt
efectuate ori, in lipsa acestora, domiciliul sau resedinta sa obisnuita, si
este denumita "taxare inversa".
Are aceasta denumire deoarece obligatia platii taxei pe valoarea adaugata
revine beneficiarului prestarii de servicii si nu prestatorului. Atunci cand
persoane impozabile stabilite in strainatate efectueaza astfel de prestari catre
beneficiari romani, taxa pe valoarea adaugata este datorata de beneficiari.
Persoanele inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata evidentiaza
taxa aferenta acestor operatiuni in decontul de taxa pe valoarea adaugata, atat
ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila.
Conform prevederilor Codului fiscal, pentru operatiunile de leasing contractate
cu un prestator stabilit in strainatate, denumite in continuare operatiuni de
leasing extern, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la fiecare din
datele specificate in contract pentru plata ratelor. Daca se efectueaza plati
in avans, exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la data
efectuarii platii. Operatiunile de leasing extern se autofactureaza de catre
beneficiarii din Romania, inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea
adaugata, la data stabilita prin contract pentru plata ratelor de leasing
si/sau la data platii de sume in avans. Autofacturarea
se realizeaza prin emiterea unei facturi fiscale al carei regim fiscal este
stabilit prin Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal. Potrivit
acestora, facturile fiscale emise prin autofacturare au un regim fiscal special
si nu genereaza venituri in contabilitatea persoanei emitente. Completarea
acestor facturi deroga de la normele legale privind circulatia si modul de
completare a facturilor fiscale, fiind obligatorie mentionarea urmatoarelor
informatii:
- numarul facturii va fi acelasi cu numarul facturii prestatorului sau se
atribuie un numar propriu daca este o factura emisa pentru plati catre
prestator, pentru care nu s-a primit o factura;
- data emiterii facturii;
- numele si adresa persoanei stabilite in strainatate, la rubrica furnizor;
- numele, adresa si codul de identificare fiscala de platitor de taxa pe
valoarea adaugata ale beneficiarului, la rubrica cumparator;
- denumirea serviciilor prestate;
- valoarea serviciilor, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, obtinuta prin
convertirea in lei a valutei in functie de cursul de schimb in vigoare la data
prevazuta prin lege pentru emiterea facturii fiscale;
- cota de taxa pe valoarea adaugata;
- valoarea taxei pe valoarea adaugata.
Aceste informatii se inscriu si in jurnalele pentru cumparari si in jurnalele
pentru vanzari si sunt preluate corespunzator in decontul de taxa pe valoarea
adaugata respectiv, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila.
In cursul perioadei fiscale, persoanele inregistrate ca platitori de taxa pe
valoarea adaugata reflecta taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor
operatiuni pe baza facturilor emise prin autofacturare prin inregistrarea
contabila: 4426=4427.
Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt, in functie de destinatia
pe care o dau prestarilor, respectiv daca sunt utilizate numai pentru
realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere - nu deduc taxa pe
valoarea adaugata, daca sunt destinate pentru realizarea de operatiuni care dau
drept de deducere - deduc integral taxa pe valoa-rea adaugata, iar daca sunt
destinate realizarii atat de operatiuni care nu dau drept de deducere, cat si
de operatiuni care dau drept de deducere - deduc taxa pe valoarea adaugata
aplicand pro-rata. La incheierea decontului de taxa pe valoarea adaugata, taxa
nedeductibila se inregistreaza in conturile de cheltuieli ale perioadei fiscale
curente.
Deasemenea, pentru venituri obtinute din Romania de nerezidenti, dintre care
fac parte si dobanzile si redeventele, exista obligatia de a plati impozit in
conformitate cu prevederile Titlului V al Codului fiscal. Impozitul astfel
datorat se calculeaza, se retine si se varsa la bugetul de stat de catre
platitorii de venituri. Se calculeaza, respectiv se retine in momentul platii
venitului si se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii
urmatoare celei in care s-a platit venitul. Conversia in lei a impozitului in
valuta se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca
Nationala a Romaniei, valabil in ziua in care s-a platit venitul catre
nerezident, si impozitul in lei rezultat se varsa la bugetul de stat pana la
data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul. Se
declara la randul 31 - "Impozit pe veniturile obtinute din Romania de
nerezidenti - persoanele juridice" din declaratia 100 - "Declaratie privind
obligatiile de plata la bugetul general consolidat". Mentionam ca in cazul
contractelor de leasing operational, venitul obtinut de nerezidenti il
reprezinta chiria (rata de leasing) si este un venit din redevente, iar pentru
contractele de leasing financiar venitul este dobanda.
