CUPRINS

CAPITOLUL I

ORGANIZAREA BUGETAR~ IN ROM^NIA

Introducere

Resursele financiare ale statului impreuna cu cele ale unitatilor administrativ- teritoriale si cu resursele institutiilor publice alcatuiesc resursele financiare publice . Legea finantelor nr. 500 / 2002 si Ordonanta de urgenta nr. 45/2003 privind finantele publice locale aduc precizari cu privire la formarea, administrarea si rambursarea resurselor financiare ale statului, ale unitatilor administrativ- teritoriale si ale institutiilor publice.

Astfel, constituirea resurselor financiare publice are loc prin incasarea impozitelor , taxelor, contributiilor sI veniturilor nefiscale de la persoane juridice si fizice in baza criteriilor stabilite prin lege.

Sistemul bugetar - Continutul si caracteristicile bugetului de stat si ale bugetului local

Bugetul de stat este o categorie fundamentala a finantelor la definirea careia concura o abordare juridica si alta economica.

Sub aspect juridic bugetul de stat

reprezinta un act prin care se prevad si se aproba, prin lege, veniturile si cheltuielile anuale ale statului;

este un act de autorizare prin care puterea executiva este imputernicita de puterea legislativa sa cheltuiasca si sa perceapa venituri in acorduri cu prevederile legale;

este un act de previziune a resurselor publice si a modului de utilizare a acestor resurse;

este un act anual, anul bugetar ca perioada de exercitiu financiar, este cel mai potrivit interval pentru care se poate efectua programarea si se poate urmari executia veniturilor si cheltuielilor.

Sub aspect economic, bugetul de stat:

exprima relatiile economice, in forma baneasca, care apar in procesul repartitiei produsului intern brut (P.I.B.), in concordanta cu obiectivele de politica economica, sociala si financiara ale fiecarei perioade; aceste relatii se manifesta in dublu sens:

a.      pe de o parte, ca relatii prin intermediul carora se mobilizeaza resursele banesti la dispozitia statului;

b.      pe de alta parte, ca relatii prin care se repartizeaza aceste resurse.

este un plan financiar la nivel macroeconomic;

este conceput ca un ansamblu de conturi ale natiunii, care reflecta pentru anul in curs si pentru anul urmator previziunile asupra tuturor unitatilor economice din tara noastra.

Din punct de vedere al organizarii bugetare publice, se remarca anumite particularitati si deosebiri, in special in statele federale fata de cele cu structura unitara, astfel:

{n statele nationale unitare,cum sunt Franta, Italia, Suedia, România etc. organizarea bugetara de interes public cuprindea, initial, numai bugetul de stat si bugetele locale. Ulterior, acestora li s-au adaugat:

a)    bugetele anexe celui de stat;

b)    bugetele extraordinare sau fondurile banesti speciale;

c)    alte fonduri banesti alaturate bugetului de stat.

In statele federative, cum sunt S.U.A., Brazilia, Germania, Elvetia s.a., organizarea bugetara este influentata de structura federativa (care cuprinde, dupa caz, statele, landurile, cantoanele etc.); organizarea bugetara federativa este mai complexa si cuprinde:

a)    bugetul federal;

b)    bugetele statelor, landurilor etc. componente;

c)    bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale din fiecare dintre statele, landurile, cantoanele etc. componente.

De asemenea, in statele federative, desi au o organizare federativa asemanatoare, cuprinsul de cheltuieli si venituri, relatiile dintre bugetul federal si celelalte bugete componente, procedura elaborarii si aprobarii bugetelor anuale sunt reglementate diferit.

In România, Legea finantelor publice a instituit o varianta originala de organizare bugetara, care este aplicata prin Legea nr. 500/2002- privind finantele publice- "bugetul public national" statuat si de Constitutia tarii din 2003.

Bugetul public national este alcatuit din:

bugetul de stat;

bugetele locale;

bugetul asigurarilor sociale de stat.

Originalitatea acestei variante de organizare bugetara rezida din faptul ca bugetul public national cuprinde, pe lânga bugetul de stat si bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale de stat, care la fel ca bugetele locale este autonom fata de bugetul statului.

Totodata, potrivit legii, gestionarea resurselor financiare publice se realizeaza printr-un sistem unitar de bugete care cuprinde:

bugetul de stat;

bugetul asigurarilor sociale de stat;

bugetele institutiei publice finantate integral din venituri proprii;

bugetele fondurilor speciale;

bugetul trezoreriei statului;

bugetele altor institutii cu caracter autonom.

bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursa 17317i82r re, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice ;

bugetele fondurilor externe nerambursabile.

Acest sistem unitar si corelat de fonduri formeaza bugetul general consolidat care evidentiaza fluxurile financiare publice de formare a veniturilor fiscale si nefiscale si de repartizare a acestora pe destinatii, in conformitate cu nevoia sociala si cu obiectivele de politica financiara specifice anului la care se refera.

Principii bugetare

Stabilirea drepturilor in ce priveste instituirea impozitelor si a taxelor, a destinatiilor veniturilor publice au constituit preocuparile de prim ordin ale burgheziei in ascensiune in Anglia, Franta si Germania incepând cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

Astfel s-a trecut la organizarea bugetara , gospodariei financiare" a statului dupa anumite reguli si la supunerea acesteia controlului parlamentar. Având in vedere si formularile teoretice ale lui Adam Smith, aceste reguli au fost incluse in legile cu aplicabilitate in domeniul finantelor publice, dobândind valoare de principii ale dreptului bugetar si au fost puse la baza elaborarii si executiei bugetului public.

Aceste principii se refera la:

- sfera de cuprindere a veniturilor bugetului public si a destinatiilor acestora;

- intervalul de timp pentru care Guvernul este autorizat de Parlament sa incaseze veniturile bugetare si sa le aloce pe destinatiile prestabilite;

- echilibrarea utilizarilor bugetare prestabilite cu veniturile ce urmeaza sa se realizeze;

- informarea opiniei publice asupra imputernicirii date Guvernului de catre Parlament de a realiza venituri si a efectua cheltuieli.

Prin urmare, in teoria si practica finantelor publice locale sunt recunoscute si aplicate urmatoarele principii bugetare:

universalitatea bugetului;

unitatea bugetului;

anualitatea bugetului;

echilibrul bugetar;

specializarea bugetara;

realitatea bugetului;

publicitatea bugetului.

I. Universalitatea bugetului este principiul potrivit caruia veniturile si cheltuielile publice trebuie sa fie inscrise in bugetul national public in sume globale sau totale. Astfel, Parlamentul are posibilitatea sa cunoasca veniturile totale ce se vor incasa in perioada considerata, precum si a destinatiei acestora.

{n practica bugetara, cerintele universalitatii bugetului se respecta doar partial, deoarece in locul bugetelor brute (care include pe total veniturile si cheltuielile) s-a trecut la elaborarea unor bugete mixte, in care veniturile si cheltuielile unor institutii publice figureaza cu sumele lor totale in buget, iar altele numai cu soldurile.

In bugetul statului se inscriu numai cu soldul:

veniturile de la intreprinderile publice sau subventiile catre acestea;

varsamintele catre bugetul de stat sau subventiile primite de la acesta, in relatiile dintre bugetele locale si bugetul statului;

subventiile primite in completarea resurselor financiare proprii a unor institutii publice (universitati, unitati de cercetare stiintifica, scoli, spitale etc.).

{n legislatia româneasca in vigoare, principiul universalitatii bugetului a fost inscris in Legea privind finantele publice, permitând Parlamentului sa exercite controlul sau asupra cuantumului total al veniturilor bugetului public si asupra destinatiilor acestora.

Astfel, Ordonanta de urgenta nr 45/2003 privind finantele publice locale, prevede ca in stabilirea realizarilor veniturilor bugetare se vor respecta urmatoarele norme:

impozitele, taxele si orice alte venituri se inscriu in bugetul de stat   numai daca au fost stabilite prin lege;

legea bugetara anuala aproba pentru fiecare an lista impozitelor, taxelor precum si a celorlalte venituri ale statului care urmeaza sa se perceapa;

este interzisa perceperea, sub orice titlu si sub orice denumire, de contributii directe sau indirecte, in afara celor stabilite prin lege.

II. Principiul unitatii bugetare contribuie la intregirea imaginii globale a bugetului de stat, conturând dimensiunea spatiala a acestuia.

Unitatea bugetara presupune ca veniturile si cheltuielile publice, exprimate in sume totale, sa fie inscrise intr-un singur document. Reunirea intr-un singur document, a tuturor veniturilor si cheltuielilor publice prezinta urmatoarele avantaje principale:

permite prezentarea clara a resurselor statului si a destinatiilor acestora;

permite cunoasterea exacta a surselor de provenienta a veniturilor si a directiilor de utilizare a acestora;

ofera posibilitatea determinarii raportului dintre veniturile si cheltuielile bugetare respectiv a masurii in care acesta a fost intocmit echilibrat, excedentar sau deficitar;

permite membrilor Parlamentului sa emita judecati de valoare privind structura si volumul cheltuielilor propuse de Guvern, pe baza carora pot adopta decizii de amânare sau respingere a anumitor cheltuieli considerate inoportune;

asigura cadrul favorabil exercitarii unui control, mai riguros, asupra

executiei veniturilor si cheltuielilor publice.

{n practica, principiul unitatii bugetare nu este respectat riguros, deoarece, pe lânga bugetul ordinar al statului, se intocmesc si alte bugete cum sunt:

a.      conturile cu afectatie speciala (evidentiaza unele cheltuieli ce sunt acoperite pe seama unor resurse special moblizate);

b. conturile de comert (evidentiaza veniturile si cheltuielile aferente unor operatii, cu caracter industrial sau comercial efectuate in mod ocazional de unele institutii ale statului, cum ar fi de pilda, incasarile din vânzarea bunurilor produse de detinuti in penitenciar);

c. conturile de reglementare cu guvernele altor tari (evidentiaza contributia guvernelor din alte tari la finantarea unor cheltuieli publice din tara care le deschide, având la baza o serie de acorduri internationale; se refera indeosebi la o seama de cheltuieli militare sau pentru consolidarea datoriei publice externe);

d. conturile de operatiuni monetare (evidentiaza veniturile si cheltuielile rezultate din emisiunea de moneda metalica, din operatiunile tarii cu Fondul Monetar International, precum si eventualele pierderi inregistrate din schimbul valutar realizat pentru finantarea unor obiective publice);

e. conturile de avans evidentiaza avansurile acordate de Ministerul Finantelor unor colectivitati locale in limita creditelor bugetare aprobate, pâna la incasarea impozitelor locale prevazute in bugetele respective);

f. conturile de imprumuturi si de consolidare (evidentiaza imprumuturile de trezorerie care au o durata mai mare de 4 ani, cum ar fi, de pilda, imprumuturile acordate altor state in vederea promovarii relatiilor comerciale).

Elaborarea bugetelor anexe si a conturilor speciale de trezorerie nu reprezinta o incalcare a principiului unitatii bugetare, daca aceste documente insotesc bugetul ordinar al statului si sunt supuse procedurii bugetare si controlului parlamentar.

3. Principiul neafectarii veniturilor bugetare se refera la faptul ca veniturile prelevate la buget se depersonalizeaza, servind la acoperirea cheltuielilor publice privite in ansamblul lor. Prin urmare, veniturile, privite in totalitatea lor, se utilizeaza pentru acoperirea tuturor cheltuielilor. Nu se admite ca un venit bugetar sa fie folosit pentru acoperirea unei anumite cheltuieli bugetare, deoarece nu se poate realiza o concordanta deplina intre marimea unui venit si nivelul cheltuielilor ce urmeaza a fi efectuate pe seama venitului special afectat.

Totusi, ca si in cazul altor principii bugetare, in practica financiara actuala sunt admise o serie de abateri, cu referire la: scoaterea in afara bugetului ordinar a unor venituri, provenite din anumite surse, in vederea finantarii anumitor servicii publice; lasarea la dispozitia ministerelor a unor cote-parti din unele venituri proprii, sau a sumei totale aferente unor incasari directe, pentru acoperirea cheltuielilor aferente unor actiuni specifice; intocmirea bugetelor extraordinare, autonome, anexe si a conturilor speciale de trezorerie; garantarea unor imprumuturi publice cu anumite venituri bugetare sigure, precum si folosirea anumitor surse de venit pentru amortizarea unei parti din datoria publica (cum sunt, de pilda, monopolurile fiscale); stabilirea prin lege a unor impozite, taxe sau altor venituri care capata o destinatie precisa si nu pot fi folosite decât in acest scop; posibilitatea utilizarii sumelor varsate benevol la buget, de catre persoane fizice sau juridice, pentru acoperirea unor cheltuieli de interes public, precizate expres.

4. Principiul anualitatii bugetului,reprezinta, din punct de vedere istoric, primul principiu aplicat in practica bugetara. La baza acestui principiu au stat considerente atât de natura politica, cât si de natura tehnica.

Initial, regula anualitatii s-a impus din ratiuni politice, deoarece s-a considerat ca eficienta controlului parlamentar asupra gestiunii financiare a Guvernului este reala doar in conditiile autorizarii efectuarii de cheltuieli publice pentru perioade de timp scurte.

Principiul anualitatii se practica si din ratiuni de ordin tehnic, in vederea asigurarii conditiilor necesare pentru evaluarea veniturilor si alocatiilor bugetare cât mai aproape de realitate, concomitent cu evitarea fraudelor si delapidarilor.

Anualitatea bugetului are doua semnificatii distincte:

prima se refera la perioada de timp pentru care se intocmeste si aproba bugetul;

cea de-a doua se refera la perioada de timp in care se executa bugetul public.

Bugetul este elaborat si aprobat pentru o perioada de 12 luni. La expirarea acestei perioade este necesara o noua autorizare a Parlamentului pentru o alta perioada de timp, pentru un nou an bugetar.

Anul bugetar poate sau nu sa coincida cu anul calendaristic.

De exemplu, anul bugetar coincide cu anul calendaristic in tari cum sunt: Austria, Belgia, Brazilia, Franta, Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Olanda, Portugalia, România s.a.

{n alte tari momentul inceperii anului bugetar nu corespunde cu anul calendaristic; astfel, exercitiul bugetar este cuprins in intervalul:

1 aprilie - 31 martie in: India, Indonezia, Israel, Japonia, Marea Britanie, Noua Zeelanda si alte tari;

1 iulie - 30 iunie in: Australia, Camerun, Egipt, Pakistan, Suedia, Sudan, Uganda, s.a.;

1 octombrie - 30 septembrie in: S.U.A., Thailanda.

Data inceperii anului bugetar este influentata de o serie de factori cum sunt: caracterul economiei, nivelul de dezvoltare a acestuia, programul de lucru al Parlamentului, traditia s.a.

{n practica bugetara internationala in unele state exista venituri care se incaseaza sau cheltuieli care se efectueaza dupa expirarea anului bugetar sau cheltuieli care se efectueaza sub forma avansurilor.

{n functie de solutia adoptata pentru rezolvarea problemei veniturilor neincasate si a cheltuielilor neefectuate la sfârsitul anului bugetar, unele state practica sistemul de gestiune bugetara, iar altele sistemul de exercitiu bugetar.

Potrivit sistemul de gestiune bugetara la finele anului bugetar bugetul se inchide automat, iar in contul de incheiere a exercitiului bugetar respectiv sunt inscrise numai veniturile incasate si cheltuielile efectuate. Veniturile neincasate si cheltuielile angajate dar neefectuate se evidentiaza in bugetul anului in care se vor realiza. Acest sistem nu ofera informatii exacte cu privire la veniturile si cheltuielile anului bugetar incheiat.

De asemenea, sistemul de gestiune interzice reportul veniturilor si cheltuielilor de la un an la altul, veniturile neincasate si cheltuielile neefectuate se discuta cu prilejul intocmirii bugetului pe anul urmator celui in curs.

Sistemul de exercitiu bugetar presupune existenta unei perioade de 3-6 luni din momentul expirarii anului bugetar pâna la incheierea contului de exercitiu bugetar, perioada in care se continua incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor. De asemenea, in cadrul acestui sistem toate operatiunile privind incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor sunt reflectate in contul de incheiere a executiei bugetului anului in care au fost prevazute si autorizate prin lege.

Prin urmare, sistemul de exercitiu bugetar presupune ca veniturile si cheltuielile unui an bugetar sa fie reflectate integral in bugetul respectiv, chiar daca acestea nu se realizeaza integral in cadrul anului bugetar la care se refera.

{n Romania anul bugetar coincide cu anul calendaristic", iar toate operatiunile efectuate in cursul unui an apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului". Prin urmare, anul bugetar, in România, coincide cu anul calendaristic, iar executia bugetara se incheie la 31 decembrie. Orice venit neincasat si orice cheltuiala neefectuata pâna la 31 decembrie se va incasa sau se va plati in contul bugetului anului urmator. Creditele bugetare neutilizate pâna la inchiderea anului sunt anulate de drept, iar cele aprobate din fondurile speciale neutilizate la finele anului bugetar se raporteaza in anul viitor, cu pastrarea destinatiei initiale. De asemenea, executia bugetului se realizeaza conform sistemului de gestiune.

5. Principiul echilibrului bugetar se refera la faptul ca bugetul public trebuie sa fie echilibrat (balansat), adica veniturile publice sa acopere integral cheltuielile publice.

{n teoria clasica a finantelor, echilibrul anual al bugetului era considerat drept principiul de aur al gestiunii bugetare" si se referea nu numai la intocmirea unor bugete balansate, ci si la pastrarea echilibrului in perioada de executie bugetara.

Desi, initial, au existat tari (de exemplu Germania) in care legislatia financiara nu permitea intocmirea unor bugete dezechilibrate, ulterior, principiul echilibrului bugetar strict a fost, progresiv, abandonat, atât sub impulsul teoreticienilor finantelor functionale (care promova teoria bugetelor ciclice si cu caracter regulator), cât, mai ales, sub impactul economiei reale care nu asigura cu randament fiscal suficient pentru acoperirea cheltuielilor publice anuale. {n prezent, multe state au renuntat la aplicarea acestui principiu, elaborând si prezentând Parlamentului spre aprobare bugete deficitare.

{n România, principiul echilibrului bugetar este prevazut expres in Legea finantelor publice nr. 500 / 07.11.2002, alaturi de universalitate, unitate, anualitate, realitate.

Conform legii de mai sus, este interzisa acoperirea cheltuielilor bugetului public prin recurgerea la emisiune monetara sau prin finantarea directa de catre banci.

Când apar goluri de casa, temporare, acestea pot fi acoperite, pâna la incasarea veniturilor, pe baza resurselor aflate in conturile de trezorerie ale statului stabilite de Ministerul Finantelor.

De asemenea, prin Legea bugetului, Ministerul Finantelor poate fi autorizat ca, pe parcursul executiei bugetare, sa emita bonuri de tezaur, purtatoare de dobânda, cu scadenta de rambursare pâna la sfârsitul anului financiar, pentru a face fata cheltuielilor statului pâna la incasarea veniturilor.

Specializarea bugetara presupune inscrierea in bugetele anuale de stat a veniturilor bugetare pe categorii stabilite in raport cu specificul surselor si a cheltuielilor pe categorii care exprima concludent destinatia lor reala. Prin urmare, conform acestui principiu, veniturile bugetare trebuie inscrise in buget si aprobate de Parlament pe surse de provenienta, iar creditele bugetare pe categorii de cheltuieli. Gruparea veniturilor si cheltuielilor, intr-o anumita ordine si pe baza unor criterii precis determinate, poarta denumirea de clasificatie bugetara. Aceasta trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

- sa grupeze veniturile dupa provenienta si cheltuielile pe destinatia lor efectiva si in functie de continutul economic;

- sa fie simpla, concisa si clara, pentru a fi inteleasa cu usurinta de catre persoanele fara o pregatire specifica.

{n România, prin legea bugetara anuala, se stabilesc impozitele, taxele si cotele acestora, precum si celelalte venituri ale statului, care urmeaza sa se perceapa. Este interzisa perceperea sub orice titlu si sub orice denumire de contributii directe sau indirecte, in afara celor stabilite prin lege.

{n ceea ce priveste creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui exercitiu financiar, acestea se aproba prin legea bugetara anuala, in structura stabilita prin aceasta lege.

Clasificatia bugetara tip este elaborata de Ministerul Finantelor si cuprinde ca subdiviziuni: parti, titluri, capitole, subcapitole, paragrafe si articole (daca este necesar si alineate).

7. Realitatea bugetului reprezinta principiul potrivit caruia veniturile si cheltuielile inscrise in bugetul public trebuie sa fie stabilite pe baze reale, adica sa corespunda situatiei economico-financiare previzibila pentru anul bugetar, astfel ca statul sa nu aiba dificultati financiare in cursul executiei bugetare.

Pentru stabilirea cuantumului veniturilor si alocatiilor bugetare in practica bugetara se utilizeaza doua categorii de metode si anume:

a. metode clasice;

b. metode moderne.

Dintre metodele clasice de cuantificare a veniturilor si cheltuielilor bugetare, mentionam:

metoda automata (sau a penultimei), care consta in intocmirea proiectului de buget luând ca baza executia bugetara a penultimului an bugetar; aceasta metoda are avantajul simplitatii, dar prezinta dezavantajul ca datele oferite drept baza sunt perimate, in conditiile unei economii in plin proces de transformare;

metoda majorarii (sau diminuarii), care presupune stabilirea unui ritm mediu de variatie a indicatorilor bugetari pe o perioada de 5-10 ani;

metoda evaluarii directe se bazeaza pe analiza evolutiei veniturilor si   cheltuielilor din diverse domenii economico-sociale, coroborata cu posibilul impact al modificarii legislatiei (fie introducerea unui nou impozit, fie alocarea unor fonduri pentru realizarea unui anumit obiectiv economic sau social).

Metodele moderne sunt bazate pe analiza cost-avantaje si pe studii de eficienta si se utilizeaza atunci când exista mai multe variante si când se vizeaza optimizarea rezultatelor in raport cu anumite criterii (rezultate maxime, costuri minime etc.). Dintre metodele moderne mentionam:

metoda de planificare, programare si bugetizare, care consta in identificarea si cuantificarea obiectivelor ce urmeaza a se finanta din fondurile bugetare pe termen lung, estimarea costurilor si avantajelor variantelor propuse, precum si determinarea marimii creditelor bugetare necesare. Aplicata, initial in domeniul militar in S.U.A., metoda a fost extinsa la nivelul bugetului in ansamblul sau si presupune efectuarea unor judecati de valoare in vederea adoptarii solutiei care sa maximizeze rezultatele sau sa minimizeze costurile;

metoda denumita baza bugetara zero", consta in examinarea critica a fiecarui tip de cheltuiala bugetara si aprecierea utilitatii si eficientele sale. Pentru aceasta este necesara existenta unei multitudini de programe alternative urmând a se opta pentru unul din ele in functie de efectele posibil de obtinut la un anumit nivel al cheltuielii;

metoda rationalizarii optiunilor bugetare, este conceputa ca un sistem cibernetic inchis, intre componentele caruia sunt relatii de interdependenta, astfel ca nerealizarile dintr-o faza se repercuteaza asupra celorlalte. Prin aceasta metoda se urmaresc obiective pe termen mediu si are avantajul ca ofera posibilitatea reexaminarii periodice a optiunilor, in functie de eventualele modificari aparute.

8. Publicitatea bugetului este principiul potrivit caruia dupa ce este supus dezbaterii si aprobarii Parlamentului, bugetul trebuie adus la cunostinta opiniei publice prin mass-media. De fapt, bugetul este cunoscut, prin mass-media, inca din faza de proiect si din timpul dezbaterilor parlamentare.

Dupa adoptarea de catre Parlament a legii bugetului si promulgarea ei, aceasta lege se publica in Monitorul Oficial sau in alte publicatii cu caracter oficial, specifice fiecarei tari.

{n intelesul legii privind finantele publice in afara institutiilor publice sunt cuprinse Parlamentul, Presedentia Romaniei, Guvernul , ministerele, celelate organe cenrale si locale ale administratiei de stat, precum si institutiile de stat in subordonare directa.Privite din punct de vedere al subordonarii si al importantei sarcinilor ce le revin din actul general al conducerii si administrarii, sunt :

1.3 Ordonatorii de credite

{n functie de drepturile pe care le au in legatura cu aprobarea, repartizarea si utilizarea fondurilor bugetare, institutiile de stat se impart in institutii ierarhic superioare si in institutii subordonate. Din punct de vedere financiar-bugetar acestea se caracterizeaza prin aceea ca institutiile ierarhic superioare primesc de regula, mijloace bugetare direct de la buget, atat pentru nevoi proprii cat si pentru a fi repartizate unitatilor din subordine. Conducatorii lor au calitatea de ordonatori principali de credite. Institutiile subordonate primesc mijloace bugetare prin repartizare de la institutiile ierarhic superioare si le folosesc pentru realizarea sarcinilor proprii, cu respectarea normelor legale privind utilizarea fondurilor proprii. Conducatorii lor au calitatea de ordonatori tertiari de credite. Sunt si situatii cand in sistemul institutiilor bugetare intervine o veriga intermediara, si anume, institutiile ai caror conducatori au calitatea de ordonatori secundari de credite. Acestia primesc de la ordonatorii principali de credite, resurse financiare pentru nevoi proprii cat si pentru a fi repartizate si unitatilor din subordine.

Ordonatorii de credite sunt acele organe care au dreptul de a da dispozitii privitoare la folosirea creditelor aprobate. Ordonatorii sunt conducatorii carora li s-au aprobat credite pentru asigurarea functionarii unitatilor pe care le conduc sau a celor a caror activitate o coordoneaza . Calsificarea ordonatorilor de credite in functie de drepturile pe care le au este cea descrisa mai sus , respectiv ordonatori principali de credite (de gradul I ), ordonatori secundari de credite ( de gradul II) si ordonatori tertiari de credite ( de gradul III).

Pentru bugetele organelor locale ordonatorii principali de credite sunt presedintii consiliilor judetene si primarii. La acest nivel atributul poate fi, de asemenea, delegat vicepresedintilor sau unor sefi de compartimente din cadrul aparatului administrativ. Despre o asemenea delegare se instiinteaza organul financiar local. Ordonatorii principali de credite au dreptul sa utilizeze credite bugetare pentru acoperirea nevoilor unitatilor subordonate.

De asemenea , ordonatorii principali de credite folosesc credite pentru actiunile centralizate si cele proprii ca si finantarea institutiilor subordonate ai caror conducatori nu au calitatea de ordonatori de credite.

Ordonatorii secundari de credite sunt conducatorii institutiilor publice carora ordonatorii principali de credite le repartizeaza credite bugetare pentru acoperirea cheltuielilor proprii, cat si pentru cele ale unitatilor subordonate lor.Ordonatorii de gradul al doilea primesc credite numai de la ordonatorii principali de credite. Ordonatorii secundari de credite au aceleasi drepturi ca si cei de gradul I , in ceea ce priveste utilizarea resurselor puse la dispozitie.

Ordonatorii de credite sunt raspunzatori pentru:

1.4 Locul Serviciului Public Judetean de Asistenta Sociala Braila in produsul intern brut ( PIB)

De la finalizarea primei si celei de-a doua analize din 28 august 2003, s-au inregistrat progrese semnificative in realizarea principalelor obiective macroeconomice ale programului statului, in special privind inflatia, deficitul contului curent si cresterea economica.

Evolutiile macroeconomice in anul 2003 au fost foarte favorabile. Estimam ca PIB-ul a crescut cu peste aproximativ 5 procente, pe baza unei cresteri puternice a exporturilor, care a reflectat efectele cumulate ale investitiilor private in industriile bunurilor de consum in ultimii ani. Rata inflatiei pe 12 luni a scazut la 16 procente in februarie si deficitul contului curent corespunzator anului 2003 s-a redus mult mai mult decat s-a prevazut in cadrul programului. {ncrederea mai puternica in stabilizarea macroeconomica a condus la o crestere rapida a creditului, sustinand astfel relansarea investitiilor. Rezervele internationale au crescut mai rapid decat a fost programat si au atins acum un nivel confortabil de 4 luni de importuri prognozate de bunuri si servicii.

Politicile monetare si bugetare s-au incadrat in program. Criteriile de performanta de la sfarsitul lunii decembrie, privind activele interne nete si activele externe nete ale BNR, au fost indeplinite cu marje confortabile O crestere ceva mai mare in agregatele monetare a reflectat o cerere de bani mai puternica decat s-a prevazut initial. Scadere rapida a inflatiei a condus, initial, la rate reale de dobanda ridicate, ceea ce a determinat BNR sa reduca rata dobanzii de referinta cu peste 1.500 puncte de baza, din aprilie 2003. |inta deficitului bugetului general consolidat, in 2003, a fost, de asemenea, indeplinita, desi veniturile au fost cu aproximativ 17% procente din PIB mai reduse decat s-a prevazut in a doua rectificare bugetara. Aceasta scadere a fost compensata prin cheltuieli mai mici cu dobanzile si plati de ajutoare sociale.

{n 2003, politica fiscala a continuat sa sprijine dezinflatia. Bugetul pentru anul 2003, aprobat de Parlament in noiembrie 2002, stabileste tinta deficitului bugetului general consolidat la 2,65 procente din PIB-ul previzionat, cu 17 puncte procentuale sub tinta pentru 2002.

{n ceea ce priveste veniturile, bugetul anului 2003 reprezinta un pas major in strategia noastra de reducere graduala a contributiilor salariale, fiind completat cu masuri de extindere a bazei de impozitare pentru asigurarile sociale de stat.

S-au redus contributiile salariale si contributiile la asigurari sociale cu 5 puncte procentuale la 1 ianuarie 2003, reducand astfel distorsiunile importante existente pe piata fortei de munca si stimulentele de crestere a economiei informale. Pierderea de venituri, de aproximativ 13 procente din PIB, va fi partial compensata de impactul pe intregul an a recent implementatelor legi privind regimul TVA si impozitul pe profit, precum si a taxelor mai mari pe terenuri si cladiri.

Noul Cod al Muncii, in vigoare de la 1 martie 2003, nu mai acorda posibilitatea angajarii pe baza "conventiilor civile", din care majoritatea sunt scutite de la plata contributiilor la asigurarile sociale de stat.

{n privinta cheltuielilor, bugetul pe anul 2003 a avut ca prioritati cresterea cheltuielilor de capital si intarirea sistemului de protectie sociala. Cheltuielile de investitii sunt prevazute a creste cu 0,6 procente din PIB, in timp ce transferurile sociale totale vor creste cu 5 procente in termeni reali.

S-a limitat cresterea salariilor brute nominale din sectorul bugetar, la 6 procente in ianuarie si 9 procente in octombrie 2003, conform tintei statului de a mentine cresterea anuala a fondului de salarii net, aferent sectorului bugetar, la 3 procente in termeni reali. Mai mult, in timp ce s-a continuat reducerea globala a personalului din sectorul bugetar, s-au alocat suficiente resurse, inclusiv prin recrutarea de functionari publici inalt-calificati, pentru imbunatatirea administratiei publice, implementarea reformelor juridice si consolidarea capacitatii institutionale pentru adoptarea si implementarea legislatiei UE si atragerii fondurilor UE.

Masurile sociale suplimentare sus-mentionate au fost finantate prin economii la cheltuielile cu dobanzile 1,3 mii miliarde lei), la bugetul fondului de somaj (0,8 mii miliarde lei) si la cheltuielile care nu sunt legate de pensii ale bugetului asigurarilor sociale de stat (4 mii miliarde lei).

Evolutia pozitiva a ansamblului economiei românesti în anii 2001 -2003, respectiv realizarea, continuarea si mentinerea cresterii economice, sustinuta de exporturi si investitii, continuarea procesului de dezinflatie, politica fiscala prudenta, mentinerea deficitului de cont curent si a datoriei publice în limite controlabile, continuarea consolidarii accesului pe pietele internationale de capital, mentinerea deficitului bugetar sub 3% finantat în conditii neinflationiste au confirmat justetea politicilor macroeconomice, precum si realismul si eficienta masurilor de politica economica.

Prin bugetul general consolidat pe anul 2003 s-a promovat o politica fiscal-bugetara orientata spre sustinerea reformelor structurale necesare pentru a raspunde cerintelor economice, institutionale si politice legate de procesul de aderare la Uniunea Europeana si îmbunatatirea conditiilor sociale, prin suportul politicilor în domeniul protectiei sociale, sanatatii, educatiei si mediului.

Obiectivele principale ale politicii bugetare în anul 2003 vizeaza:

sustinerea politicilor prioritare din domeniile: protectie sociala, învatamânt, sanatate, aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, transporturi, agricultura, industrie, mediu.

asigurarea respectarii angajamentelor asumate de România fata de structurile euro-atlantice, precum si alte obligatii asumate fata de organismele financiare internationale.

Politica de cheltuieli în anul 2003 se axeaza pe urmatoarele principii:

ajustarea cheltuielilor bugetare la posibilitatile reale de acumulare a veniturilor bugetare si obtinerea unei stabilitati bugetare;

continuarea finantarii pe baza de programe, punându-se accent pe criteriul performantei economico - sociale;

restructurarea cheltuielilor bugetare în raport cu prioritatile si reformele pe domenii de activitate, ceea ce va permite continuarea procesului de trecere de la un buget de resurse catre un buget de politici, proces demarat înca din anul 2002.

Executia pe primele opt luni ale anului 2003 (tabelul nr.2) confirma în mare parte asteptarile asupra evolutiilor bugetare, cheltuielile bugetului general consolidat fiind superioare celor înregistrate în perioada corespunzatoare din anul precedent cu 21,9% în termeni nominali, respectiv cu 5,6% în termeni reali. Cheltuielile primare au cunoscut o dinamica superioara cheltuielilor totale, respectiv cu 24,5% în termeni nominali, ceea ce a facut ca ponderea lor în produsul intern brut sa se majoreze cu 0,6 puncte procentuale în intervalele analizate.

În structura economica, cheltuielile bugetare realizate pe primele opt luni ale anului 2003, prezinta urmatoarea evolutie:

platile de dobânzi au fost mai reduse în valori absolute în perioada ianuarie - august 2003 cu 266,8 miliarde lei fata de aceeasi perioada din anul precedent.

cheltuielile de capital care la nivelul anului 2003 vor depasi cu 0,5 puncte procentuale ca pondere în produsul intern brut, realizarile anului precedent, executia acestora aferenta primelor opt luni ale anului 2003 confirma în mare parte estimarile, ponderea acestora în total cheltuieli bugetare si în produsul intern brut crescând cu 1,2 respectiv 0,3 puncte procentuale comparativ cu perioada corespunzatoare din anul precedent.

Subventiile si transferurile realizate pe primele opt luni ale anului 2003 sunt mai mari fata de perioada corespunzatoare a anului precedent cu 26,3% în termeni nominali, si respectiv cu 23,9%.

Estimarile pentru anul 2003 ale cheltuielilor de personal si ale cheltuielilor materiale sunt relativ apropiate ca pondere în produsul intern brut de realizarile anului 2002, variatiile fiind de 0,2 respectiv 0,1 puncte procentuale. În perioada ianuarie - august 2003, comparativ cu perioada corespunzatoare din anul precedent executia acestor cheltuieli prezinta aceleasi caracteristici, respectiv mentinerea pe aceleasi repere ca pondere în produsul intern brut, de respectiv 3,1% (3,2% pentru 2003) pentru cheltuielile de personal si 4,4% pentru cheltuielile materiale.

Evolutia si structura economica a cheltuielilor bugetului general consolidat în perioada 2002-2003 sunt redate în tabelul nr. 2 si în plansa nr. 2

sursa : www.mfinante.ro - Raportul proiectulul bugetului de stat pe anul 2003

sursa : www.mfinante.ro - Raportul proiectulul bugetului de stat pe anul 2003

Sursa : www.mfinante.ro - Raportul proiectulul bugetului de stat pe anul 2003

Anul 2004 va fi un an crucial pentru continuarea reformelor pentru îndeplinirea criteriile de aderare la Uniunea Europeana.

Cele doua componente ale politicii financiare, respectiv politica fiscala si bugetara vor deveni instrumente active în sprijinirea în continuare a dezinflatiei, mentinerea sub control a deficitului de cont curent, contribuind la îmbunatatirea managementului finantelor publice.

Bugetul pe anul 2004 se va concentra cu prioritate pe programe sociale bine definite si de dezvoltare a infrastructurii, dar va fi în acelasi timp si un instrument care va pastra în continuare echilibrele economice, astfel încât tintele propuse pentru anul 2004 (crestere economica, inflatie, deficitul contului curent) sa fie mentinute în limitele proiectate.

sursa : www.mfinante.ro - Raportul proiectulul bugetului de stat pe anul 2003

Politica bugetara pentru anul 2004, se va axa, în principal, pe urmatoarele mari obiective :

sustinerea stabilizarii macroeconomice care sa se concretizeze în contributia cheltuielilor publice la cresterea economica durabila si reducerea inflatiei.

În acest sens, printre prioritatile anului 2004 se pot enumera:

dezvoltarea infrastructurii si, îndeosebi, a sistemului de autostrazi, drumuri nationale si judetene;

îmbunatatirea infrastructurii si dezvoltarii rurale - care alaturi de asistenta externa nerambursabila primita de la Uniunea Europeana - sa contribuie la reducerea decalajului fata de tarile europene;

perfectionarea sistemului de protectie sociala prin orientarea acesteia spre familiile si grupurile sociale cele mai sarace.

îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul negocierilor de aderare.

În conformitate cu obiectivul privind proiectia deficitului bugetar la 3,0 % din produsul intern brut, cu coordonatele politicilor sectoriale si cu veniturile posibil de realizat pentru anul 2004, cheltuielile bugetului general consolidat au fost proiectate la 708.762,5 miliarde lei (33,1 % din produsul intern brut).

Aderarea la Uniunea Europeana necesita resurse aditionale catre o serie de domenii: infrastructura, dezvoltare regionala si coeziune sociala, reforma administratiei publice .

Evolutia si principalele caracteristici structurale ale cheltuielilor bugetului general consolidat sunt prezentate în tabelul nr.15 si în plansele nr.21, 22 si 23.

Subventiile, primele si transferurile continua sa detina ponderea cea mai mare în produsul intern brut, respectiv de 15,6 % în anul 2004, în crestere cu 0,9 puncte procentuale fata de anul 2003, datorita mai ales transferurilor sociale care continua sa se regaseasca în centrul politicii guvernamentale si în anul 2004. Asa cum rezulta din proiectiile pe termen mediu si lung se mentine în continuare o tendinta descrescatoare a cheltuielilor cu subventiile directe de la buget. Cresterea preturilor catre un nivel de recuperare a costurilor in sectorul energetic si îmbunatatirea încasarii facturilor vor constitui principalele modalitati prin care va fi sustinut procesul de reducere a subventiilor.

sursa: www.mfinante.ro- Raportul bugetului de stat pe anul 2003

La fundamentarea acestor propuneri, se va tine seama de armonizarea politicii de subventionare cu exigentele si cerintele integrarii în Uniunea Europeana, în vederea atingerii parametrilor minimali de performanta din aceasta zona.

În domeniul social si în concordanta cu obiectivele Programului social al Guvernului, fondurile propuse a fi alocate în anul 2004 vizeaza, în principal, familiile si grupurile sociale cele mai sarace. În acest scop, se au în vedere urmatoarele:

finantarea programelor de protectie socio-profesionala a persoanelor cu handicap care au în vedere prevenirea institutionalizarii, orientarea, formarea profesionala si angajarea în munca a persoanelor cu handicap;

finantarea programelor pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului, care vizeaza, în principal, integrarea sociala a copiilor strazii, închiderea institutiilor de tip vechi destinate copiilor cu handicap/nevoi speciale care nu pot fi restructurate/reabilitate si integrarea socio-profesionala a copiilor si tinerilor in institutii de ocrotire, ajunsi la vârsta de 18 ani;

sursa: www.mfinante.ro- Raportul bugetului de stat pe anul 2003

sursa: www.mfinante.ro- Raportul bugetului de stat pe anul 2003

Cheltuielile pentru asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii cuprinse în bugetul general consolidat continua sa detina ponderea cea mai mare în produsul intern brut si în anul 2004, respectiv 10,8%.

În domeniul bugetelor locale ale autoritatilor administratiei publice locale s-a avut în vedere asigurarea conditiilor corespunzatoare functionarii administratiei publice locale pentru exercitarea corespunzatoare a atributiilor cu care sunt investite aceste autoritati în procesul general de reforma economico-sociala care sa raspunda la cerintele etapei actuale.

Amplul proces de descentralizare a serviciilor publice si de consolidare a autonomiei locale, de restructurare a mecanismelor de protectie sociala a segmentelor defavorizate ale populatiei si al armonizarii politicilor guvernamentale si sectoriale cu cele locale a determinat îmbunatatirea sistemului de asigurare a surselor de finantare ale administratiei publice locale în corelatie cu responsabilitatile transferate.

Veniturile proprii ale bugetelor locale, (formate din impozite, taxe, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit) estimate la 67.822,3 miliarde lei, reprezinta 46,1% din totalul veniturilor acestor bugete, în crestere cu circa 17% fata de cele preliminate pe anul 2003.

Cotele defalcate în proportie de 63% din impozitul pe venit sunt estimate la 40.774,0 miliarde lei. Pentru judete, cota se repartizeaza astfel:

- 36% la bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor;

- 10% la bugetul propriu al judetului;

-17% la dispozitia consiliului judetean pentru echilibrarea bugetelor comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor;

În completarea veniturilor proprii ale bugetelor locale, prin proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2004 se propune alocarea de la bugetul de stat si bugetul asigurarilor pentru somaj a sumei de 79.428,0 miliarde lei, din care:

21.635,6 miliarde lei sume defalcate din impozitul pe venit pentru:

echilibrarea bugetelor locale;

protectie sociala, privind asigurarea ajutorului social, potrivit prevederilor Legii privind venitul minim garantat, nr.416/2001, inclusiv pentru ajutoare pentru încalzirea cu lemne si alti combustibili petrolieri, precum si a restantelor din aniiprecedenti;

sustinerea sistemului de protectie a copilului si a persoanelor cu handicap, precum si a finantarii institutiilor de cultura si cult care au trecut în finantarea autoritatilor administratiei publice locale începând cu anul 2002;

10.966,0 miliarde lei transferuri de la bugetul de stat catre bugetele locale, din care pentru:

finantarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap (5.778,1 miliarde lei);

investitii finantate partial din împrumuturi externe (1.800,0 miliarde lei);

sursa: www.mfinante.ro- Raportul bugetului de stat pe anul 2003

Ca pondere în produsul intern brut, evolutia categoriilor de cheltuieli este diferita, în functie de pozitia actuala a acestora si de coordonatele politicii sectoriale si a respectarii tintei de deficit asumate:

se estimeaza mentinerea constanta a ponderii cheltuielilor de personal, supuse unui proces de monitorizare, fundamentat pe o buna politica de personal, concomitent cu implementarea masurilor de reforma a administratiei publice, de 5,0% anual în perioada de prognoza;

subventiile, primele si transferurile scad fata de nivelul anului 2004, tendinta ce se va mentine pe întreaga perioada de prognoza, în anul 2007 fiind cu 0,2 puncte procentuale mai mici decât în anul 2005; transferurile vor detine, în continuare, ponderea cea mai mare în produsul intern brut, reflectând principalele prioritati ale politicii guvernamentale, respectiv asigurarea cofinantarii asistentei financiare de la Uniunea Europeana si alte organisme financiare internationale si transferurile sociale destinate finantarii costurilor legate de protectia sociala;

sursa: www.mfinante.ro- Raportul bugetului de stat pe anul 2003

Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap ( A.N.P.H ) a fost înfiintata, în baza Ordonantei Guvernului nr.14/2003, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 239/2003, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, în subordinea Guvernului, sub directa coordonare a ministrului pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, prin reorganizarea Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap.

Ulterior, prin Ordonanta de urgenta nr. 64/2003, Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap a fost subordonata Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.

A.N.P.H . Bucuresti este cea care asigura plata drepturilor si facilitatilor persoanelor cu handicap prin transfer catre consiliile judetene.Totalitatea sumelor transferate ( procentual) se poate urmarii din urmatorul grafic:

Sursa: prelucrari personale cu date obtinute din situatiile statistice ale ANPH  

1.4 Dezvoltari la nivelul Uniunii Europene a sistemului de protectie speciala a persoanelor cu handicap in alte tari

Inca de la constituirea sa , in anul 1949, Consiliul Europei a actionat pentru realizarea unei uniuni cat mai starnse intre democratiile europene pentru ca , imperuna cu acestea, sa garanteze pace, progresul social, libertatea si drepturile omului. Consiliul europei a multiplicat, de-a lungul timpilui, acele legaturi care permit popoarelor sa inteleaga cat mai bine, protejand drepturile omului si aprticipand activ la armonizarea legilor si politicilor nationale.

Consiliul Europei a desfasurat o intensa activitate de elaborare si punere in aplicare a unor instrumente internationale in domeniul social.Unele dintre acestea, cu este Carta Sociala europeana , si in general normele privind securitatea social , rezolva, prin ratificarea de catre statele membre, o multitudine de probleme din domeniul legislatiei interne, o stransa cooperare economica, social si politica inter statele europene.

Carta Sociala Europeana a fost semnata la Torino, la 18 octombrie 1961, si a intrat in vigoare la 26 februarie 1965. Carta Social se completeaza cu Protocolul Aditional semnat la Strasbourg la 5 mai 1988.

Conform Cartei, in materie de securitate sociala, partile sunt obligate sa garanteze:

dreptul de protectie a copiilor si adolescentilor ( art. 7);

dreptul la asistenta sociala si medicala ( art. 13);

dreptul persoanelor handicapate la formare profesionala, la readaptare profesionala si sociala ( art.15);etc

Carta a proclamat ca, in vederea exercitarii efective a drepturilor persoanelor cu deficiente fizic sau mintal, in pregatirea profesionala si sociala este necesar a se lua masurile corespunzatoare pentru a pune la dispozitia celor interesati mijloace de formare profesionala, inclusiv, daca este cazul, institutii specializate cu caracter public sau privat. De asemenea, trebuie luate masurile corespunzatoare pentru plasarea persoanelor cu deficiente fizice, mai ales prin intermediul serviciilor de plasare specializate, prin existenta unor locuri de munca protejate si prin masuri menite sa-i incurajeje pe patroni sa angajeje persoane cu deficiente fizice ( art. 15)

Art . 26 stipuleaza dreptul persoanelor cu handicap la formare , integrare si readaptare profesionala.

Sistemul asistentei sociale in Germania este reglementat , in principal, de legea din 30.06.1961 modificata in 1979. Legea reglementeaza pe langa alte forme de ajutor social si alte forme de ajutor destinate a sustine nevoi specifice sau ocazionale, cum ar fi :

ajutorul medical;

ajutorul pentru persoanele cu handicap;

ajutorul pentru persoanele in varsta etc.

Bunastarea sociala din Marea Britanie este asigurata de catre mai multe departamente. Astfel, exista un departamnet pentru problemele copilului, unul care se ocupa cu problemele varstnicilor si al persoanelor cu handicap si un al treilea , al autoritatii locale pentru problemele sanatatii publice, care asigura asistenta la domiciliu ( ajutor la domiciliu).

Asistenta sociala, ca o entitate institutionala care primeste fonduri publice, a continuat sa se dezvolte rapid, cu acordarea unor capitaluri semnificative. Principalele domenii in care asistenta sociala inregistreaza o crestere rapida sunt:

organizarea si asigurarea facilitatilor de sprijinire in cadrul comunitatii a pacientilor psihiatrici, in timpul si dupa tratamentului medical;

organizarea si asigurarea facilitatilor in institutii si in cadrul comunitatii pentru copii si adultii cu handicap fizic;

organizarea si asigurarea facilitatilor in institutii si in cadrul comunitatii pentru copii si adultii cu handicap mintal;

intreaga gama a facilitatilor pentru asitenta si protectia copiilor indiferent daca acestia raman in propriile familii sau daca sunt incerdintati spre ingrijire altor familii etc.

În scopul realizarii reformei sistemului, au fost luate în consideratie urmatoarele documente internationale :

1. Programul Mondial de Actiune privind persoanele cu dizabilitati, adoptat în 1982 de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite

(Rezolutia 37/52)
2. Regulile Standard privind Egalizarea Sanselor pentru Persoanele cu Handicap, adoptate în 1993 de Adunarea Generala a Natiunilor Unite

(Rezolutia 48/96)

3. Declaratia de la Salamanca si directiile de actiune în domeniul educatiei speciale: Acces si calitate, 1994
4. Conventia cu privire la Drepturile Copilului, adoptata în 1988 de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite
5. International Classification of Functioning, Disability and Health (ICF), adoptata si aprobata pe 22 mai 2001 de cea de a 25-a Sesiune generala a Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

CAPITOLUL II

SISTEMUL DE PROTECTIE SPECIALA A PERSOANELOR CU HANDICAP IN ROMANIA

ISTORICUL SISTEMULUI DE PROTECTIE SPECIALA IN ROMANIA

Asistenta sociala este definita ca un sistem de ajutorare materiala a persoanelor care nu sunt apte de munca si nu dispun de mijloacele necesare traiului.

In dictionarul de sociologie , asistenta sociala este definita ca un ansamblu de institutii , programe, masuri , activitati profesionalizate de protejare a unor persoane, grupuri, comunitati cu probleme sociale, aflate temporar in dificulate , in criza, si deci vulnerabile. Asistenta sociala ofera celor in nevoie posibilitati de cunoastere si de acces la servicii specializate de protectie sociala, ii orienteaza catre intelegerea si utilizarea cadrului legislativ de protectie sociala, mobilizeaza comunitatea , persoanele si grupurile aflate in dificultate de a influenta activ politicile sociale.Sprijinul financiar sau produsele destinate asistentei sociale provin fie de la bugetul de stat, fie din contributiile voluntare individuale sau comunitare, si sunt acordate celor in nevoie in functie de necesitatile lor urgente.

Intr-un alt dictionar ( Dictionar politic - Sergiu Tamas ) , asistenta sociala reprezinta o prestatie realizata cu banii statului care se adreseaza celor aflati in stare de saracie. Prin natura sa , asistenta sociala este un ajutor acordat de stat.

In literatura juridica de specialitate, s-a mentionat ca asistenta sociala cuprinde masurile reglementate in scopul acoperirii unor  «  riscuri sociale » si prin urmare s-ar putea vorbi de un drept al securitatii sociale.

In lucrarea Politici Sociale .Romania in context european   ce are drept autori pe Elena Zamfir si Catalin Zamfir , asistenta sociala desemneaza un ansamblu de institutii , programme, masuri, activitati profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor , grupurilor, comunitatilor cu probleme speciale, aflate temporar in dificulate , care, din cauza unor motive de natura economica, socio-culturala, biologica sau psihologica, nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace si eforturi proprii un mod decent de viata.

In  Dreptul securitatii sociale  a lui Alexandru Athanasiu conceptul de asistenta sociala capata doua intelesuri. Intr-un prim inteles, el desemneaza principiile generale pe care se intemeiaza ajutorul acordat comunitatilor sociale aflate in nevoie, iar intr-o alta acceptiune asistenta sociala reprezinta ansamblul mijloacelor tehnico-financiare utilizate de puterea publica pentru aplicarea politicilor sociale.

In opinia lui Constantin Tufan , asistenta sociala este o componenta esentiala a securitatii (protectiei) sociale si este reprezentata de un sistem de norme juridice prin care se pun in aplicare programele de protectie sociala pentru sustinerea unor prestatii destinate familiilor cu copii, unor categorii de minori, batranilor pensionari si nepensionari, adultilor cu deficicente si altor beneficiari, prestatii finantate si administrate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

Procesul de tranzitie la economia de piata, cu profundele restructurari pe care le implica, a afectat nu numai indivizi izolati, dar si mari segmente ale comunitatii ; de aceea asistenta sociala se impune in prezent, la noi, ca necesitate.

Sistemul de protectie speciala a persoanelor cu handicap din Romania este relativ recent, bazele acestuia fiind puse in toamna anului 1990 prin adoptarea de catre Guvernul Romaniei a Hotararii nr.1100 privind infiintarea Secretariatului de Stat pentru Handicapati pe langa ministrul de stat insarcinat cu calitatea vietii si protectia sociala.

La putin timp dupa publicarea acestei hotarari, Guvernul va adopta o alta hotarare privind organizarea si functionarea Secreatriatului de Stat pentru Handicapati (Hotararea nr.1161/1990 privind atributiile, organizarea si functionarea Secretariatului de Stat pentru Handicapati).

De asemenea, legiuitorul constituant a considerat necesar sa reglementeze protectia acesteo categorii de persoane prin instituirea conceptului de protectie speciala .

In acest sens, potrivit art.46 din Constitutie: "Statul asigura realizarea unei politici nationale de prevenire, de tratament, de readaptare, de invatamant, de instruire si de integrare sociala a handicapatilor, respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor."

In anul 1992, Parlamentul Romaniei adopta doua legi foarte importante, care vor constitui cadrul juridic necesar dezvoltarii sistemului de protectie speciala a persoanelor cu handicap din Romania.

Cele doua acte normative reglementau drepturile persoanelor cu handicap.

Legislatia privind protectia persoanei cu handicap a fost extrem de netransparenta, politica fiind de fapt de a ascunde persoanele cu handicap, desi în aceasta perioada România a semnat acte internationale de adeziune la principii conforme cu Carta Natiunilor Unite si de actiune în aplicarea acestor principii vizând inclusiv persoanele cu dizabilitati (Actul final al Conferintei pentru securitate si cooperare în Europa, elaborat la Helsinki la 1 August 1975, Publicat în Buletinul Oficial nr. 92).

Persoanele cu handicap au beneficiat de asa zisul sprijin al statului, care de fapt a creat o izolare totala a acestora. De ce? Pentru ca statul a înfiintat institutii rezidentiale mari, cu peste 350 de rezidenti, departe de localitatile populate - orase sau sate - unde locuiau copii, adulti si vârstnici împreuna, unde conditiile de viata erau sub limita decentei iar accesul la mediul exterior imposibil de realizat. Au existat mai mult de 150 de asemenea institutii înainte de 1989.

În regimul comunist, întregul sistem de asistenta sociala a fost treptat marginalizat, profesiunea de asistent social împreuna cu cea de sociolog si psiholog fiind chiar sterse din nomenclatorul de profesii. În anul 1969 scolile postliceale de 3 ani de asistenta sociala sunt complet desfiintate. Statul comunist a dezvoltat teoria conform careia problemele sociale si umane s-ar putea rezolva cvasi-automat prin mecanismele administrativ-birocratice si politice bazate pe ideologia "naturii umaniste a sistemului". S-a dezvoltat astfel o politica de integrare a anumitor activitati pastrate în sistemul asistentei sociale într-un mecanism predominant pasiv cu un pronuntat caracter birocratic, care nu avea nevoie de fapt de profesionisti. Asistenta sociala, cât a mai ramas, a fost astfel deprofesionalizata.

Elemente foarte vagi privind suport pentru invaliditate sau libertatea de asociere apar în toate formele de constitutie din aceasta perioada. (Constitutia Republicii Populare Române 1948, 1952, 1965):"Statul asigura ocrotire sociala si asistenta medicala pentru boala, accidente si invaliditate.."; "Cetatenii au dreptul de a se asocia si organiza..".
Asistam de fapt la o politizare consfintita prin constitutie a actului de asociere, organizatiile fiind o expresie a partidului comunist si nu a societatii civile.

Totusi, în aceasta perioada, au continuat sa functioneze unele ONG-uri, inclusiv cu referire la persoanele cu handicap. Atribuirea personalitatii lor juridice s-a facut pe baza Legii nr. 21/1924 (Legea Mârzescu), care a fost uitata a fi propusa pentru abrogare. Cele câteva care au rezistat, au avut un caracter mai mult profesional, singular si nesistematic. Astfel, Consiliul de Ministri al Republicii Populare Române (denumirea României din acea vreme) aproba prin Hotarârea din 8.07.1952 cererea Ministerului Prevederilor Sociale de a constitui o Comisie de organizare a Asociatiei Surdo-Mutilor din Republica Populara Româna. În baza acestei hotarâri, prin Decizia Nr. 255.332 din 8 octombrie 1952, Ministerul Prevederilor Sociale decide atributiile acestei comisii precum si organizarea regionalelor si sucursalelor. În consecinta, prin Hotarârea Judecatoreasa 1909 din 15 August 1953, se recunoaste personalitatea juridica a Asociatiei Surdo-Mutilor din Republica Populara Româna. Asociatia Nevazatorilor din România, organizatie obsteasca alcatuita numai din deficienti de vedere, functioneaza în baza Legii 21/1924. În structura sa actuala, a fost înfiintata prin Hotarârea Judecatoreasca nr. 3288/27 septembrie 1956. Ea este urmasa unor organizatii ale nevazatorilor si a unor structuri de sprijinire a acestora datând de la începutul secolului XX. De fapt, singurele ONG-uri ale persoanelor cu handicap care pot fi recunoscute ca functionale în aceasta perioada sunt cele doua mentionate anterior.

Concluzii privind perioada comunista:

a. Legislatia generala a cuprins unele elemente privind persoanele cu dizabilitati. Nu a existat însa o legislatie speciala pentru acestea.
b. Eforturile de dezvoltare a învatamântului special au facilitat trecerea de la domeniul filantropiei fata de copiii cu deficiente la nivelul preocuparilor statului.
c. Dezvoltarea sistemului de institutionalizare a persoanelor cu handicap a creat o bariera între acestea si societate. Nu exista elemente ale unor politici de integrare în societate ci de izolare de societate a persoanelor cu handicap.
d. Învatamântul special, asigurarea unor locuri de munca prin cooperativele mestesugaresti precum si participarea la competitii sportive au fost doar elemente singulare de protectie.

e. Sustinerea oferita de stat, ca o "demonstratie de grija" regimului comunist pentru acest segment de populatie, a fost extrem de formala.
f. Intr-o perioada în care sociologia este total politizata, psihologia desfiintata ca profesie iar asistenta sociala, cât a mai ramas, a fost deprofesionalizata, statul este considerat si ramâne drept singurul ofertant de servicii.

Revolutia din Decembrie 1989 din România a pus capat regimului totalitar dictatorial comunist si a deschis o noua fila de istorie, cea a schimbarii. Într-o forma timida cu nuante contradictorii la început, apoi din ce în ce mai concret si clar, fortele democratice au început sa fie simtite. Perioada de tranzitie spre o societate democratica, deschisa si libera este caracterizata de eforturi speciale în doua directii de baza:

aliniere legislativa la reglementarile internationale;

implementarea legislatiei în contextul mentalitatii si experientei existente.

Câteva elemente de referinta pentru grupul nostru tinta marcheaza în mod deosebit momentul imediat urmator schimbarii:

Legea nr. 18 din 27 septembrie 1990 pentru ratificarea Conventiei cu privire la Drepturile Copilului, adoptata de Adunarea Generala a ONU la 20 noiembrie 1989;

HG nr. 521 din 12 mai 1990 privind organizarea si functionarea învatamântului în România în anul scolar (universitar) 1990/1991 care cuprinde o sectiune speciala referitoare la categorii de scoli care vor functiona în subordinea Ministerului Muncii si Ocrotirii Sociale: camine scoala pentru diferite categorii de handicap, centre logopedice precum si centre de orientare scolara si profesionala;

HG nr. 610 din 25 mai 1990 privind acordarea unor drepturi nevazatorilor precum si însotitorilor acestora;

Constituirea Comitetului pentru sprijinirea institutiilor de ocrotire a copilului prin HG nr. 1032 din 26 septembrie 1990, menit sa contribuie la evaluarea si coordonarea programelor de îmbunatatire a conditiilor de îngrijire si educare a copiilor ocrotiti, la amplificarea cooperarii cu organismele si fundatiile create în acest domeniu în România si în lume. Prevederile acestei hotarâri sunt modificate si completate prin HG nr. 833 din 14 decembrie 1991;

Înfiintarea Secretariatului de Stat pentru Handicapati prin H.G. nr. 1100 din 13 octombrie 1990:

Art. 1 - Se înfiinteaza Secretariatul de Stat pentru Handicapati pe lânga ministerul de stat însarcinat cu calitatea vietii si protectia sociala.

Constitutia din 21 noiembrie 1991 în care, pentru prima data, apare o referire distincta la persoana cu handicap. Citam astfel:

Art. 46 Protectia persoanelor handicapate

Persoanele handicapate se bucura de protectie speciala. Statul asigura realizarea unei politici nationale de prevenire, de tratament, de readaptare, de învatamânt, de instruire si de integrare sociala a handicapatilor, respectând drepturile si îndatoririle ce revin parintilor si tutorilor.

La 1 iunie 1992 a intrat în vigoare Legea nr. 53 privind protectia speciala a persoanelor handicapate, care a constituit un moment crucial pentru starea societatii românesti de atunci. Este demn de precizat ca în lege apar în mod explicit : egalitatea sanselor, alternativa unor forme de protectie neinstitutionalizate / specifice precum si notiunea de accesibilitate fizica sau pregatirea la domiciliu a copiilor netransportabili la scoala.
Masurile de protectie speciala prevazute în prezenta lege au ca scop prevenirea, atenuarea, înlaturarea consecintelor profesionale, economice si sociale ale handicapatului si egalizarea sanselor prin:

a.depistarea activa si precoce a persoanelor handicapate;
b.asistenta medicala si educatie normala sau speciala a persoanelor handicapate;
c.orientarea scolar-profesionala, calificarea, sprijinirea încadrarii în munca si integrarii sociale a persoanelor handicapate.

Protectia speciala a persoanelor handicapate se efectueaza prin forme institutionalizate, asigurându-se drepturile materiale prevazute de lege, si prin forme neinstitutionalizate, specifice.

Caile de acces în cladirile si locuintele publice, precum si ale unitatilor de ocrotire si asistenta sociala vor fi amenajate corespunzator, prin adaptare sau din constructie, astfel încât sa nu constituie bariere arhitecturale sau alte obstacole pentru persoanele handicapate.

Un nou pas în progresul legiferarii protectiei persoanelor cu handicap s-a realizat prin HG nr. 939 din 29 decembrie 1997 privind reorganizarea si functionarea Secretariatului de Stat pentru Handicapati. Denumirea institutiei se schimba, devenind: Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap. Ce aduce nou aceasta reglementare? Se adauga noi atributii pentru SSPH, care are o structura organizatorica bine definita ca o retea, având în subordine inspectoratele de stat teritoriale si Institutul National de Studii si Strategii privind Problemele Persoanelor cu Handicap. Aceasta institutie va coordona metodologic urmatoarele unitati : Asociatia Nevazatorilor din România, Asociatia Surzilor din România, caminele de batrâni, caminele - spital pentru copii cu handicap, caminele spital pentru copii cu handicap care functioneaza ca centre pilot zonale de asistenta speciala, caminele spital pentru bolnavi cronici somatici, caminele spital pentru bolnavi cronici neuropsihici, caminele spital pentru recuperarea neuropsihomotorie adulti, cu centre de zi, caminele spital pentru recuperarea neuropsihomotorie copii, cu centre de zi, camine-atelier.
Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap este organul de specialitate al administratiei publice centrale, aflat în subordinea Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale , care realizeaza coordonarea, îndrumarea si controlul activitatii de protectie a persoanelor cu handicap, precum si asigurarea integrarii sociale a acestora.

Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap are urmatoarele atributii :

elaboreaza strategia guvernamentala în domeniul protectiei persoanelor cu handicap, adulti si minori, în conformitate cu principiile si normele internationale;

initiaza, elaboreaza si avizeaza actele normative din domeniul protectiei persoanelor cu handicap;

actioneaza pentru promovarea alternativelor de tip familial la protectia institutionalizata a persoanelor cu handicap, prin dezvoltarea si diversificarea serviciilor de recuperare si reintegrare ambulatorii;
d. analizeaza factorii carentiali, generatori ai handicapului, si stabileste masurile adecvate de prevenire a aparitiei acestora;

Realizarea masurilor de protectie speciala a persoanelor cu handicap prin acordarea drepturilor la domiciliu sau în institutiile de protectie speciala sunt prevazute în mod detaliat în Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.102 din 29 iunie 1999 care abroga Legea nr. 53/1992.

Evolutia persoanelor cu handicap incepand cu anul intrarii in vigoare a Legii 53/1992 este redata in prin urmatoarele grafice :

Sursa: prelucrari personale cu date obtinute din situatiile statistice ale ANPH  

Sursa: prelucrari personale cu date obtinute din situatiile statistice ale ANPH

Persoana cu handicap in legislatia romana

Persoana cu handicap si integrarea acesteia in societate reprezinta una din marile provocari care stau in fata omenirii.

Orice politica pe care o promovam in acest sens trebuie sa aiba in vedere atat respectarea drepturilor persoanei cu handicap cat si corecta incadrare a ei in categoria de handicap.

In acest sens , cel mai important aspect este noua abordare: "resursa urmeaza persoana".

Trebuie ca fiecare sa inteleaga ca ajutorul financiar pe care statul il acorda, se adreseaza fiecarei personae cu handicap in parte si ca aceasta reprezinta costul integrarii in societate.

Nu mai dorim "sa platim boala", ci incercam sa suplinim deficientele fizice, senzoriale sau mintale pentru a realize egalizarea sanselor sociale. Daca handicapul apare din vina societatii, este normal ca tot societatea sa contribuie la eliminarea lui.

In domeniul promovarii drepturilor omului, in documentele ONU, UNESCO, UNICEF privind drepturile diferitelor categorii de personae, sunt inscrise enunturi prin care se exprima determinarea, delimitarea, stabilirea cu preciziie a insusirilor proprii unei notiuni, situatii, activitati. Definitiile sunt rezultatul unui process de cunoastere, de aprofundare teoretica si de generalizare a practicii.

Cunoasterea definitiilor corecte ofera un punct solid de sprijin pentru practicieni, previne repetarea unor situatii nedorite.

Ce repercursiuni practice, nebanuite chiar de legislatori, pot avea unele definitii, a demonstrate-o si Legea nr.53/1992. Elaborata si adoptata dupa Revolutia din Decembrie, legea a apelat la o definire a handicapului si la o clasificare a handicapurilor in functie de deficienta. Astfel, in urma legii, un numar destul de mare de personae perfect integrate social cu venituri peste medie, a obtinut certificate de handicapat si drepturile aferente in defavoarea altor personae cu deficienta cu dezavantaje din fata carora societatea nu a reusit sa ridice barierele care impieteaza asupra autonomiei personale si a integrarii sociale.

Utilizarea definitiei general acceptate in momentul de fata, subiacenta Ordonantei de Urgenta nr. 102/30 iunie 1999 previne astfel de situatii. Organismele Organizatiei Natiunilor Unite recomanda utilizarea termenului de handicap asa cum a fost definit de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS). OMS face urmatoarea distinctie intre deficienta, incapacitate si handicap. - Deficienta - orice pierdere sau anomalie a structurii sau functiei psihologice, fiziologice si anatomice.

Incapacitatea - orice restrictie sau lipsa (rezultatnd dintr-o deficienta) a capacitatii de a efectua o activitate in maniera sau in cadrul a ceea ce se considera normal pentru fiinta umana.

Handicapul - un dezavantaj pentru o persoana , rezultand dintr-o deficienta sau o incapacitate, care limiteaza sau impiedica indeplinirea unui rol care este normal, depinzand de varsta, sex, factori sociali si culturali, pentru acea persoana.

ONU a preluat definitia OMS in "Programul mondial de actiune privind persoanele cu handicap a, adoptat de Adunarea Generala ONU la 3 decembrie 1982 si in toate documentele ulteriore.

In aceste documente se subliniaza consecintele majore ale unei astfel de definiri a handicapului, inclusive in protectia sociala.

- " Handicapul este o functie a relatiei dintre persoanele cu deficiente si mediul inconjurator. Apare atunci cand acestea intalnesc bariere culturale, fizice sau sociale, care le impiedica accesul la diferitele sisteme ale societatii si care sunt disponibile altor cetateni. Astfel incat handicapul este pierderea sau limitarea ocaziilor de a lua parte la viata comunitatii la nivel egal cu al celorlalti".

- Persoanele cu handicap nu constituie un grup omogen. Fiecare persoana cu handicap intalneste bariere diferite, de diferite feluri, care trebuie depasite pe cai diferite.

Din perspectiva definirii handicapului sunt propusi si termeni semnificativi de actiune, preventie, recuperare si egalizare a sanselor.

In lucrarea publicata de Consiliul Europei, in urma unor dezbateri ample si a unei conferinte pe tema : "Laemploi et lautilite de la classification internationale des handicaps: deficieces, incapacites et desavantages",Strasbourg, 1999, se stabileste importanta mentinerii definirii handicapului in functie de dezavantaje, asa cum s-a realizat de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii cu ani in urma. Eforturile in domeniu se cer concertate spre extinderea listei incapacitatilor si dezavantajelor pentru fiecare deficienta, data fiind marea varietate a situatiilor concrete.

Definitia general acceptata a handicapului include in ea resurse optimizatoare, indicand asupra efortului societatii de a asigura participarea persoanei cu deficiente la viata comunitatii la un nivel egal cu al celorlalti de a ridica barierele culturale, fizice sau sociale care impiedica accesul persoanei cu deficiente la diferitele sisteme ale societatii care sunt disponibile altor cetateni. Aceasta definitie ia in considerare mediul, considera deficientele, incapacitatile si dezavantajele ca bidimensionale, marcate de interactiunea cu mediul. Mediul este cel care hotaraste in primul rand ce efect are o deficienta sau incapacitate asupra vietii cotodiene a persoanei. S-a trecut de la o abordare medicala asupra handicapului la o conceptie mai larga bazata pe drepturile omului. Se ajunge la un model complet al definirii handicapului, care inglobeaza criterii medicale, psihologice si sociale, se raporteaza la individual si ajuta direct persoana, constientizand factorii de mediu creatori de handicap, de dezavantaje asupra carora se poate actiona.

Deficiente precum cele intelectuale, psihice, de limbaj, ale analizatorilor, ale scheletului si ale aparatului de sustinere genereaza incapacitate privind satisfacerea nevoilor corporale, comunicarea, locomotia, utlizarea corpului in anumite sarcini si activitati. Daca societatea nu intervine, incapacitatile genereaza inconveniente de natura sociala, dazavantaje privind independenta fizica, autonomia persoanei, mobilitatea, orientarea, independenta economica, integrarea sociala. Persoanan cu handicap nu poate sa joace toate rolurile semenilor sai sis a participle ca si ceilalti la viata in societate. Dimensiunea sociala si definirea handicapului duc la: - -identificarea situatiilor mediului fizic si social care pot restrange libertatea unui copil sau adult cu handicap (accesibilitatea in imobil, mijloacele de transport in comun, in institutii publice, comportamente dezagreabile ale semenilor);

- identificarea cerintelor educative speciale ale copilului cu handicap, de terapie sau de recuperare a adultilor. Sunt vizate activitati educative, recuperatorii si terapeutice care pot conduce la compensarea incapacitatilor manifestate intr-o anumita directie, la formarea autonomiei personale, la orientarea scolara si profesionala spre domenii in care handicapul nu are relevanta;

- fundamentarea deciziei privind acordarea de prestatii, accesul la un anumit tip de transfer financiar, la un anumit tip de ingrijire si la anumite mijloace tehnice sociale.

Astfel, dezavantajele pe care le au persoanele cu handicap privind accesul in mediu, trebuie sa-si aiba corespondenta in servicii medicale (protezare), sociale (de exemplu: amenajarea locuintei, a mijloacelor de transport), educative (daptarea scolii si a salii de clasa, programe modulare, acces la sevicii de terapie si compensare), profesionale (adaptarea locului de munca).

Handicap , potrivit Dictionarului explicativ al limbii romane, inseamna greutate, piedica intervenita in munca cuiva.

Etimologia termenului, asa cum se subliniaza intr-un alt dictionar al carui autor sunt Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu, este britanica, tinand de domeniul sportiv, desemnand la inceput reducerea voita a capacitatii unui concurent intr-o intrecere, pentru a spori sansele adversarului si suspansului. Acelasi dictionar precizeaza, insa , ca handicap inseamna un dezavantaj pe care il are o anumita persoana, ca urmare a unei infirmitati (deficiente) ori a unei incapacitati. Infirmitate cuprinde orice pierdere , anomalie ori dereglare a unei structuri sau a unei functii la nivelul organismului, pe cand incapacitatea inglobeaza orice restrictie, diminuare, lipsa ori pierdere a capacitatii de a efectua o activitate in conditiile considerate ca normale pentru o fiinta umana.

In vechea Constitutie, la art. 46, se prevedea ca persoanele cu handicap se bucura de protectie speciala. In noua Constitutie a Romaniei la art.50 statul asigura realizarea unei politici nationale de prevenire , de tratament , de readaptare, de invatamant, de instruire si de integrare sociala a handicapatilor, respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor.

In literatura de specialitate se arata ca persoanele cu handicap sunt fiinte umane , iar handicapul lor nu este doar o problema individuala .In esenta, protectia acestor persoane, ca parte componenta a politicilor sociale , a condus la aparitia unor preocupari legate de educatia speciala, de readaptarea profesionala si incadrarea in munca , de asitenta si integrarea sociala , de normalizare etc.

Intr-o alta lucrare se precizeaza ca handicapul reprezinta o deficienta fizica sau psihica , sau un grup de deficiente fizice si psihice care fac sa diminueze partial sau total caracteristicile umane normale.In aceste conditii, un handicapat poate sau nu sa faca fata in mod diferit cerintelor zilnice ale vietii.

In Declaratia persanelor handicapate , proclamata de Organizatia Natiunilor Unite in 1975 , se precizeaza ca termenul de handicapat desemneaza orice persoana aflata in incapacitate de a-si asigura in totalitate sau in parte necesitatile unei vieti individuale sau sociale normale, din cauza deficientei congenitale ori din alte cauze, a incapacitatilor fizice sau mentale.

In art.1 din Recomandarea nr.99 / 1955 privind reciclarea invalizilor, se releva ca invalid este considerata orice persoana care are posibilatati reduse de angajare sau pastrare a unui loc de munca, ca efect al deficientelor sale fizice sau mentale.

In sfarsit, art. 1 din Ordonanta de Urgenta nr.102 / 1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap prevede ca persoanele cu handicap sunt acele persoane care au un dezavantaj datorat unor deficiente fizice, senzoriale, psihice sau mentale, care le impiedica sau le limiteaza accesul normal si in conditii de egalitate la viata sociala, potrivit varstei, sexului, factorilor sociali, materiali si culturali necesitand masuri de protectie speciala in vederea integrarii lor sociale.

Incadrarea intr-o categorie de persoana cu handicap care necesita protectie speciala in raport cu gradul de handicap care atesta, atat pentru adulti cat si pentru copii, potrivit criteriilor de diagnostic clinuc, diagnostic functional si de evaluare a capacitatii de munca, care stabilesc gradul de handicap- usor, mediu, accentuat si grav- prin certificat emis de comisiile de expertiza medicala a persoanei cu handicap pentru adulti si respactiv pentru copii ( art. 2 alin. 1).

In prezent desi definitia a cunoscut o noua modificare, ea este totusi in opinia unora depasita, intrucat are la baza o definitei pe care Organizatia Mondiala a Sanatatii a dat-o la inceputul anilor 1990.

Astfel, potrivit art. 1 alin. (1) , persoanele cu handicap, in intelesul prezentei ordonante de urgenta, sunt acele persoane pe care mediul social, neadaptat deficientelor lor fizice, senzoriale, psihice sau mentale ,le impiedica total sau le limiteaza accesul cu sanse egale la viata sociala, potrivit varstei, sexului, factorilor materiali, sociali si culturali proprii, necesitand masuri de protectie speciala in sprijinul integrarii lor sociale si profesionale.

De lege ferenda, consideram ca este necesara redefinirea notiunii de persoane cu handicap in conformitate cu definitiile acceptate pe plan international.

2.3 Drepturi de care beneficiaza persoana cu handicap

Drepturile puteau fi grupate in raport de obiectul si natura lor juridica in mai multe categorii, dupa cum urmeaza:[11]

a)    drepturi de asistenta sociala cu caracter pecuniar;

b)    drepturi la prestatii de asistenta sociala;

c)    stabilirea unor conditii mai favorabile in exercitiul anumitor depturi;

d)    facilitati de ordin fiscal.

a)Drepturi de asistenta sociala cu caracter pecuniar

In aceasta categorie erau incluse urmatoarele drepturi:

ajutorul special;

pensia sociala pentru nevazatori;

alocatia de stat pentru copii cu handicap.

b)Dreptul la prestatii de asistenta sociala

Aceste prestatii reprezentau forme de ajutor material prin care se sigura fie o protectie suplimentara persoanelor cu handicap, inclusiv a veniturilor acestora , fie un supliment de servicii necesar ca urmare a situatiei in care se afla persoana.

In prima categorie de prestatii de asistenta sociala se include urmatoarele:

asigurarea asistentei medicale prin acordarea gratuita de medicamente, tratament in unitati sanitare si statiuni, proteze, aparate ortopedice, dispozitive de mers, aparatura si materiale ajutatoate-compensatorii pentru cei cu un venit mediu lunar pe o persoana aflata in intretinere mai mic decat salariul minim brut pe tara indexat, precum si asistenta medicala gratuita la domiciliu pentru persoanele cu handicap nedeplasabile;

scutire la plata taxelor de abonament pentru detinatorii de aparate radio si televizoare asimilate persoanelor incadrate in gradul I de invaliditate, drept recunoscut si celor care au in intretinere astfel de persoane;

reducerea costului biletelor de intrare la spectacole, muzee, manifestari artistice si sportive, in aceleasi conditii ca pentru elevi si studenti sau militari in termen;

scutire la plata taxelor de instalare, transferare si abonament telefonic;

gratuitate transportuluiurban cu mijloace de transport in comun pentru cei asimilati gradului I sau II de invaliditate;

gratuitatea transportului interurban in limita a 12 calatorii dus-intors pe an la alegere, cu trenul de persoane clasa a II-a , cu autobuzul sau cu navele pentru transportul fluvialsi maritim al unitatilor cu capital integral de stat pentru cei asimilati persoanelor invalide gradului I, persoanele cu handicap asimilate gradului II de invaliditate beneficiind de jumatate din numarul calatoriilor mentionate mai sus.

Din cea de-a doua categorie de prestatii de asistenta sociala mentionam:

pregatirea la domiciliu a copiilor cu handicap nedeplasabili pe durata invatamantului obligatoriu, acest drept fiind recunoscut si persoanelor cu handicap nedeplasabile in varsta de pana la 30 ani;

incadrarea cu contract individual de munca si salarizarea la nivelul salariului minim brut lunar al unei asistente sociale cu pregatire medie debutatnt a persoanelor care au in ingrijire, supraveghere si acorda ajutor permanent minorului sau adultului cu handicap;

acordarea in folosinta gratuita de motorete si motociclete adaptate persoanelor cu deficiente locomotorii.

c) Un alt aspect deosebit de important in cadrul masurilor institutionale de asistenta sociala reglementate in favoarea persoanelor cu handicap este acela legat de stabilirea unor conditii mai favorabile privind exercitiul unor drepturi stabilite de lege si in privinta altor persoane decat cele cu handicap.

In acest sens mentionam :

incadrarea intr-o activitate salarizata a persoanelor cu handicap calificate prin invatamantul obisnuit sau special in locurile de munca accesibile si cat mai aproape de domiciliul lor, in conditiile legii;

prioritate la inchirierea , construirea si cumpararea locuintelor din fondul de stat si repartizarea , la cerere, a apartamentelor la nivelurile inferioare ale imobilului;

acordarea unei camere in plus, in locuintele proprietate de stat, la cerere, persoanelor cu handicap incadrate in gradul I deinvaliditate, precum si familiilor care au in intretinere un minor cu handicap;

concediu de odihna suplimentar stabilit de Legea nr.6/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor, insa de acest concediu suplimentar beneficiau numai persoanele cu handicap asimilate gradului III de invaliditate, intrucat numai acestea pastreaza in parte capacitatea de a munci;

concediu prenatal incepand cu luna a VI-a de sarcina, acordat la cerere;

stabilirea chiriei pentru locuinta din fondul locativ de stat la tariful minim prevazut de lege, iar pentru nevazatori redus cu 50%;

reducerea zilei de munca cu 1-2 ore si proportional a salariului fara a diminua si vechimea in munca;

pensie integrala peste limita de varsta daca dovedesc o vechime in munca dupa data dobandirii handicapului , de 15 ani barbatii si 10 ani femeile, in cazul celor incadrabili in gradul I de invaliditate, de 20 de ani barbatii si 15 ani femeile, in cazul celor asimilati gradului II de invaliditate si de 25 de ani barbatii si 20 de ani femeile, I cazul celor incadrati in gradul III de invaliditate.

Din anul 2002, pentru persoanele cu handicap se organizeaza anual Bursa

locurilor de munca.

e)    Facilitati de ordin fiscal

Prin Ordonanta Guvernului nr. 36 din 30 ianuarie 2002 privind impozitele si taxele locale s-au stabilit facilitati fiscale, precum si scutiri de taxe hoteliere pentru persoanele cu handicap de gradul I si II si persoanele fizice nevazatoare (Art. 49 alin. 2 si 3) ; sunt scutite de asemenea de la plata impozitelor si taxelor locale fundatiile si asociatiile cu caracter umanitar care au scopul de a sustine actiuni cu caracter umanitar, social si cultural (Art. 55 alin. 1) sau au ca unica activitate întretinerea si functionarea caminelor de batrâni si caselor pentru ocrotirea copiilor orfani si a copiilor strazii. (Art. 55 alin 2).

Educatie
Dezvoltarea proiectului Învatamântul pentru copii cu cerinte educative speciale din programul 3 al Strategiei dezvoltarii învatamântului preuniversitar presupune urmatoarele :

cuprinderea tuturor copiilor cu nevoi speciale în sistemul de învatamânt special sau de masa

punerea în practica a programelor de integrare a copiilor din învatamântul special în unitatile de învatamânt de masa, sub diferite forme, tinând cont de tipul si gradul handicapului

asigurarea profesorilor itineranti si de sprijin, corespunzator numarului de elevi din învatamântul special integrati în unitatile de învatamânt de masa si pentru grupurile vulnerabile

flexibilitatea ofertei curiculare, pentru a raspunde principiului educatiei pentru toti si pentru fiecare

formarea cadrelor didactice din învatamântul de masa pentru a lucra cu copii care au cerinte educative speciale sau se gasesc în situatii vulnerabile

pregatirea scolii de masa pentru a primi si a integra copii din scolile speciale

transformarea scolilor speciale în centre de resurse pentru învatamântul special si pentru cel de masa (ateliere de microproductie, ateliere pentru formarea practica etc).

Integrarea în/prin comunitate a avut o consecinta deosebita în descoperirea unor valori cultural-spirituale ale persoanelor cu handicap. În acest sens, sunt de mentionat : organizarea de expozitii de arta, - spectacole , publicarea unor volume de literatura si proza , editarea de reviste si publicatii.
Introducerea interpretului limbajului mimico-gestual la televiziuni
A constituit unul dintre elementele esentiale de includere în comunitate a persoanelor deficiente de auz.
Implicare în viata religioasa

O noutate pentru societatea româneasca post-comunista o constituie faptul ca s-au construit biserici în imediata apropiere sau în curtea centrelor rezidentiale pentru persoanele cu handicap. Persoanele asistate în centre pot participa astfel la ceremoniile religioase.

Pentru persoanele nedeplasabile si cele imobilizate în fotolii rulante, s-a luat legatura cu preotii parohi ortodocsi (iar în cazul altor culte cu pastorii sau preotii cultului respectiv) pentru ca în fiecare duminica sa se deplaseze la sediul centrelor si sa oficieze slujbe religioase. Exista de asemenea câteva biserici (Pitesti, Bucuresti) unde slujba se efectueaza în limbaj mimico-gestual .

Exercitarea dreptului de vot

Dreptul de vot al persoanelor cu handicap este un drept constitutional. Acesta se exercita în doua moduri : 1) prin deplasarea asistatilor însotiti de un reprezentant al centrului la sectia de votare la care este arondat centrul ; 2) prin acordul sectiei de votare de a deplasa urna volanta la sediul centrului sau al familiei pentru exercitarea dreptului constitutional de a vota.

Exemplu : cu ocazia Referendumului pentru aprobarea noii Constitutii a României în perioada 18-19 octombrie 2003, folosind aceste proceduri, si-au manifestat opinia prin vot toti asistatii.

Transport Prin Ordinul Secretariatului General al Guvernului nr. 290 din 17 aprilie 2003 s-au aprobat normele metodologice privind modalitatea de acordare a gratuitatii transportului urban cu mijloacele de transport în comun de suprafata sau cu metroul si interurban, precum si pentru stabilirea cuantumului acestei gratuitati pentru persoanele cu handicap accentuat si grav, precum si pentru asistentii personali sau însotitorii acestora. Facilitatile de acces fizic în cladiri publice, în institutii de cultura sau hoteluri au început sa se dezvolte si sunt în atentia tuturor factorilor implicati în protectia persoanelor cu handicap.

Sanse egale

În conformitate cu Legea nr.202/2002 referitoare la crearea de sanse egale între femei si barbati si luând în considerare HG nr. 967/1999 privind constituirea si functionarea Comisiei Interministeriale de Consultanta în domeniul egalitatii sanselor între femei si barbati ca si HG nr. 1273/2000 pentru aprobarea Planului National de Actiune privind egalizarea sanselor între femei si barbati, ANPH a întocmit planul strategic de monitorizare a cailor prin care toate aceste reglementari sunt aplicate în domeniul persoanelor cu handicap. O atentie speciala a fost data femeilor cu handicap pentru a preveni tripla lor discriminare : ca femei, persoana cu handicap si discriminarea bazata pe motive economice. Un exemplu de buna practica poate fi dat : o reprezentanta a ONPHR face parte din Comitetul National de promovare al femeilor în stiinta.

Sursa : A.N.P.H. Bucuresti - Drepturile si facilitatile de care beneficiaza persoanele cu handicap

Drepturile de care beneficiaza copii cu handicap.

Mijloacele prin intermediul carora se realizeaza ocrotirea minorilor sunt diverse. In primul rand minorii se ocrotesc prin tutore.Minorii care se gasesc in dificultate sunt ocrotiti prin dispunerea masurilor prevazute de Ordonanta de urgenta nr. 26 / 1997.

De asemenea, in cadrul reglemntarilor legale existente se poate aprecia ca minorii sunt ocrotiti si in cadrul altor institutii juridice consacrate in dreptul romanesc, dintre acestea retinandu-se adoptia, curatele si intitutia juridica privitoare la minorul interzis[12]

Potrivit prevederilor art. 4 din O.U.G. nr.102/1999 protectia speciala a persoanelor cu handicap, deci inclusiv a copiilor cu handicap, se realizeaza prin acordarea drepturilor la domiciliu sau, dupa caz, in institutii de protectie speciala.

Drepturile de care beneficiaza un copil cu handicap sunt prevazute in art.18 alin.(1) din O.U.G. nr.102/1999 si dupa continutul lor pot fi impartite in doua categorii :

drepturi de asistenta sociala cu caracter pecuniar ;

drepturi la prestatii sau servicii de asistenta sociala.

a)    Drepturile de asistenta sociala cu caracter pecuniar de care beneficiaza un copil cu handicap sunt urmatoarele :

alocatie de stat in conditiile si in cuantumul prevazute de lege majorat cu 100 % ;

alocatie de intretinere pentru copii cu handicap, aflati in plasament familial sau incredintati unei familii ori persoane sau unui organism privat autorizat potrivit legii, in cuantumul prevazut de lege, majorat cu 50% ;

alocatie de hrana pentru copii bolnavi de SIDA, calculata pe baza alocatiei zilnice de hrana stabilite pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice.

Copilul bolnav de Sida, beneficiaza de crepturile prevazute la art.18 alin(1) lit.(l) numai in perioada in care este ingrijit de familie.

b)    dreptul la prestatii sau servicii de asistenta sociala de care pot beneficia copiii cu handicap ;

locuri de odihna gratuite in tabere pentru copiii prescolari, elevi si studenti cu handicap, o data pe an, conform conventiilor incheiate intre Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap si Ministerul Educatiei si Cercetarii ;

bilete de intrare la spectacole, muzee, manifestari artistice si sportive, in aceleasi conditii ca pentru elevi si studenti sau militari in termen ;

obtinetrea gratuita a protezelor si ortezelor, carjelor, ghetelor ortopedice, carucioarelor, cu prioritate in conditii avantajoase, a aparatelor audutive si a implanturilor cardiace ;

gratuitatea transportului urban cu mijloacele de transport in comun de suprafata sau cu metroul, pentru copiii cu handicasp accentuat si grav ;

gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu tren de persoane, clasa

a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, in limita a 12 calatorii dus-intors pe an pentru copiii cu handicap grav si in limita a 6 calatorii dus-intors pe an pentru copiii cu handicap accentuat ; copiii cu afectiuni renale care necesita hemodializa in alte localitati decat cele de domiciliu beneficiaza de gratuitate si peste limita mentionata, in functie de recomandarea centrului de dializa ;

acces liber si egal in orice institutie de invatamant obisnuit, in raport cu restantul functional si potentialul recuperator, cu respectarea prevederilor legislatiei in domeniul invatamantului;

pregatire scolara la domiciliu a copiilor cu handicap, nedeplasabili, pe durata invatamantului obligatoriu prevazut de lege;

asistent personal pentru copilul cu handicap grav, cu precizarea ca parintii sau reprezentantii legali pot opta pentru primirea unei indemnizatii echivalente cu salariul net al asistentului social debutant din unitatile bugetare sau pentru asistent personal;

asistenta medicala in conditiile Legii asisgurarilor sociale de sanatate nr.145/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.

De prestatiile ori serviciile de asistaenta sociala prevazute la art.18 alin.(1) lit.b)si f) nu pot beneficia copiii cu handicap care se afla intr-o institutie de invatamant special, asistenta sociala si protectie speciala sau in alte institutii cu caracter social in care li se asigura intretinerea completa din partea statului.

DREPTURILE ADULTILOR CU HANDICAP

In intreaga sa economie O.U.G. nr.102/1999 utilizeaza in mod constant sintagama persoana cu handicap, explicand, ca exceptie de la aceasta, numai intelesul notiunii de copil.

In consecinta, vom aprecia ca in intelesul acestui act normativ adultul cu handicap este acea persoana care, fie a implinit varsta de 18 ani, fie a dobandit capacitatea de exercitiu deplina si care se gaseste in contextul factorilor precizati in art.1.

Este vorba de faptul ca mediul social, neadaptat deficientelor lor fizice, senzoriale, psihice sau mentale, le impiedica total sau le limiteaza accesul cu sanse egale la viata sociala, potrivit varstei, sexului, factorilor materiali, sociali sau culturali proprii, necesitand masuri de protectie speciala in sprijinul integrarii lor sociale si profesionale.

In conformitate cu "regulile standarda privind egalizarea sanselor pentru persoanele cu handicap, elaborate de catre organizatia Natiunilor Unite termenul de handicap are acceptiunea de "pierdere sau limitare a sanselor de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membrii ai societatii".

Prin aceasta se asigura, in continut, diferentierea de termenul de incapacitate, definit de aceleasi "reguli standard" ca fiind suma diferitelor "limitari functionale ce pot fi intalnite la orice populatie a oricarei tari din jume".

Analizand cei doi termeni atragem atentia ca limitarile functionale cauzate de disfunctionalitati fizice, intelectuale sau senzoriale, de conditiile de sanatate sau de boli mintale nu se confunda cu handicapul.

Aceasta din urma consta in ppierderea sau limitarea sanselor de a participa in mod egal la viata comunitatii, situatie care nu se realizeaza si nici nu este prevazuta conceptual in cazul incapacitatii.

Stabilirea gradului de handicap al unei persoane adulte

Intr-o reglementare unitara a stabilirii gradului de handicap, similar reglementarile precizate in cazul copilului cu handicap, masurile de protectie speciala se aplica pe baza incadrarii in categorii de persoane cu handicap.

Stabilirea gradului de handicap pe care il are o persoana adulta se face potrivit criteriilor de incadrare stabilite prin ordin al ministrului sanatatii si familiei iart.1 alin.(3) din O.U.G.nr.102/1999s.

Criteriile de incadrare in grad de handicap se bazeaza pe diagnosticul anatomo-clinic, diagnosticul functional si de evaluare a capacitatii de munca si de autoservire.

In concordanta cu dispozitiile legii pentru aprobarea O.U.G.nr.102/1999, prin Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr.726/2002 au fost aprobate criteriile de incadrare in grad de handicap pentru persoanele adulte.

Competenta stabilirii gradului de handicap al unei persoane adulte revine comisiri de expertiza medicala a persoanelor cu handicap pentru adulti organizata la nivelul fiecarui judet, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti.O distributie a persoanelor cu handicap pe tipuri de handicap este redata astfel :

Sursa : prelucrari personale cu date obtinute din statistica SPJAS Braila

In conformitate cu prevederile art.19 din O.U.G. nr.102/1999, adultilor cu handicap le sunt conferite o serie de drepturi care sa asigure securitatea sociala, ocrotirea sanatatii si instruirea acestora.

Corespunzator continutului lor aceste drepturi pot fi impartite in:

a)    drepturi de asistenta sociala cu caracter pecuniar;

b)    drepturi de prestatii sau servicii de asistenta sociala;

c)    stabilirea unor conditii mai favorabile in exercitiul unor drepturi.

Potrivit art.4 din acelasi act normativ, acordarea acestor drepturi se face la

domiciliu sau dupa caz, in institutiile de protectie speciala a persoanelor cu handicap.

a)     Drepturi de asistenta sociala cu caracter pecuniar de care beneficiaza adultii cu handicap:

adultii cu handicap grav si accentuat, daca nu au alte venituri cu exceptia   pensiei de urmas, beneficiaza de o indemnizatie lunara in procent de 50% din salariul minim brut pe tara, pe toata durata handicapului; cei cu venituri pana la acest cuantum primesc diferenta pana la nivelul indemnizatiei lunare; pentru afectiuni care creeaza handicap ireversibil indemnizatia lunara se stabileste pe toata durata vietii;

nevazatorii cu handicap grav beneficiaza de un venit lunar sub forma unor alocatii sociale in cuantum fix, indiferent de varsta si de veniturile realizate din salarii, pe toata durata handicapului grav, ce va fi actualizata anual , prin hotarare a Guvernului, in functie de indicele cresterii preturilor de consum ;

nevazatorii cu handicap accentuat beneficiaza de un venit lunar in cuantum de 505 din venitul stabilit pentru cei cu handicap grav, pe toata durata handicapului.Persoanele care cumuleaza salariul cu pensia pentru limita de varsta, cu pensia I.O.V.R. sau cu pensia pentru pierderea capacitatii de munca vor opta pentru una dintre acestea sau pentru alocatia sociala.Nevazatorii care nu desfasoara activitate salarizata cumuleaza alocatia sociala cu una din celelalte pensii stabilite potrivit legii ;

nevazatorul cu handicap grav primeste pentru plata insotitorului definit la art.1 din H.G. nr.610 / 1990 privind acordarea unor drepturi nevazatorilor, cu modificarile si completarile ulterioare, o indemnizatie echivalenta cu salariul net al asistentului social debutant din unitatile bugetare.

b)     Prestatii sau servicii de asistenta sociala de care beneficiaza adultii cu handicap;

introducerea in tara, o data la 8 ani, la alegere, de motociclete, motorete sau autoturisme, in folosinta persoanei cu handicap accentuat sau grav sau, dupa caz, a familiei care are in ingrijire o persoana cu handicap accentuat sau grav, cu scutire de plata taxelor vamale ;

scutire de la plata taxelor de abonament pentru adultii cu handicap grav,detinatori de aparate de radio si de televizoare ;

prioritate la instalarea postului telefonic si scutire de la plata abonamentului telefonic cu 100 de impulsuri, precum si costul a 400 de impulsuri pentru nevazatori, atat pentru adultii cu handicap grav si accentuat, cat si pentru familiile acestora, daca au domiciliul comun ;

gratuitatea transportului urban cu mijloace de transport in comun de suprafata sau cu metroul, pentru adultii cu handicap accentuat si grav si pentru asistentii personali ai acestora, acordata pe baza unei anchete sociale din cadrul compartimentului specializat al primariei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta adultul cu handicap ;

gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu tren de persoane, clasa a II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, in limita a 12 calatorii dus-intors pe an pentru adultii cu handicap grav si pentru asistentii personali ai acestora si in limita a 6 calatorii dus-intors pe an pentru adultii cu handicap accentuat si pentru insotitorii acestora ;

medicamente gratuite atat pentru tratamentul ambulatoriu, cat si pe timpul spitalizarii ;

bilete de tratament gratuite, in limita posibilitatilor existente,in statiuni balneoclimaterice pe baza reglementariloe stabilite de Ministerul Sanatatii si Familiei ;

obtinerea gratuita a protezelor, carjelor, ghetelor ortopedice, carucioarelor, la pretul etalon stabilit de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, si asigurarea, cu prioritate si in conditiil avantajoase, a aparatelor audutuve si a implanturilor cardiace ;

asistent personal pentru adultul cu handicap grav, angajat de catre autoritatile administratiei publice locale ; persoanan cu handicap grav sau reprezentantii legali ai acestora, cu exceptia nevazatorilor, pot opta pentru primirea unei indemnizatii echivalente cu salariul net al asistentului social debutant din unitatile bugetare sau pentru asistent personal ;

pregatire scolara la domiciliu, pe durata invatamantului general obligatoriu, la cerere, a adultilor cu handicap grav, nedeplasabili ;

asistenta medicala, in conformitate cu prevederile Legii nr.145/1997 cu modificarile si completarile ulterioare ;

c)     Stabilirea unor conditii mai favorabile in exercitiul unor drepturi

In acest sens mentionam :

prioritate la inchirierea, construirea sau cumpararea locuintelor din fondul de stat si repartizarea, la cerere, a apartamentelor la niveluri inferioare ale imobilelor, pentru persoanele cu handicap accentuat sau grav ;

acordarea a 25% din fondul de locuinte sociale persoanelor cu handicap grav, conform legilor in vigoare ;

acordarea unei camere in plus, in conditiile legii, pe baza contractelor de

inchiriere pentru suprafetele locative cu destinatie de locuinta detinute de stat sau de unitatile administrative ale acestuia, la solicitarea persoanelor cu handicap grav, precum si a familiilor care au in intretinere un copil cu handicap grav ;

stabilirea chiriei, in conditiile legii, pe baza contractelor de inchiriere pentru suprafetele locative cu destinatie de locuinta detinute de stat sau de unitatile administrative ale acestuia, la tariful minim prevazut de lege, daca persoana are handicap accentuat sau grav ;

Adultii cu handicap grav care au si calitatea de pensionari de invaliditate gradul I pot opta pentru indemnizatia de insotitor prevazuta la art.61 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si asistent personal.

Acelasi drept de optiune se mentine si in cazul trecerii pensionarilor de invaliditate la pensia pentru limita de varsta.

De drepturile enumerate mai sus nu por beneficia persoanele adulte cu handicap care se afla in institutii de invatamant special, asistenta sociala si protectie speciala sau in alte institutii cu caracter social, in care li se asigura intretinere completa din partea statului.

2.4 {ncadrarea si pensionarea persoanelor cu handicap

Potrivit O.U.G. nr. 102 / 1999 incadrarea in munca a persoanelor cu handicap se face in conformitate cu legislatia generala a muncii, precum si cu dispozitiile speciale din acest act normativ.

Încadrarea în munca a persoanelor cu handicap si realizarea de venituri de catre acestea se fac în conformitate cu legislatia generala a muncii, cu celelalte reglementari în vigoare, precum si cu dispozitiile speciale din prezenta ordonanta de urgenta, în scopul integrarii socioprofesionale a acestor persoane.

Persoanele cu handicap pot fi încadrate în munca în conditiile legii, de catre persoane fizice sau juridice care angajeaza personal salariat, conform pregatirii lor profesionale si capacitatii fizice si intelectuale de care dispun, pe baza unui contract individual de munca.

Încadrarea în munca a persoanelor cu handicap se poate face prin crearea de locuri de munca protejate, special organizate, în scopul eliminarii impedimentelor de orice fel, prin asigurarea înlesnirilor si adaptarilor corespunzatoare.

Persoanele cu handicap pot fi angajate si cu munca la domiciliu, caz în care persoana fizica sau juridica care le angajeaza are obligatia de a asigura transportul la si de la domiciliu al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza în activitate si al produselor finite pe care le realizeaza.

Astfel, persoanele cu handicap pot fi angajate fie in cadrul unor entitati obisnuite ( agenti economici, institutii publice, organizatii neguvernamentale), care vor amenaja locurile de munca ale acestora in scopul eliminarii impedimentelor de orice fel, fie in cadrul unitatilor protejate care la randul lor au obligatia de a le asigura inlesnirile si adaptarile corespunzatoare.

in scopul integrarii lor socioprofesionale, in cadrul masurilor institutionale de protectie speciala reglementate in favoarea persoanelor cu handicap, legiuitorul a inteles sa stabileasca o serie de conditii favorabile privind exercitiul unor drepturi.

n acest sens, mentionam:

perioada de proba la angajare, platita, de cel putin 45 de zile lucratoare ;

Un preaviz platit , de minimum 30 de zile lucratoare, acordat la desfacerea contractului individual de munca din initiativa angajatorului, pentru motive neimputabile;

Posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi, in conditiile legii in cazul in care beneficiaza de o recomandare medicala in acest sens ;

Deducerea personala suplimentara de 1,0 inmultit cu deducerea personala de baza - pentru persoanele cu handicap grav care sunt incadrate cu contract individual de munca si 0,5 inmultit cu deducerea personala de baza pentru persoanele cu handicap accentuat care se afla in aceeasi situatie .

De asemenea , Legea nr. 76/2002 stabileste modalitati de simulare a angajatorilor care incadreaza in munca persoane cu handicap.

Institutiile de protectie speciala a persoanelor cu handicap înfiintate cu avizul Ministerului Sanatatii si Familiei, la propunerea Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, se afla în coordonarea acestuia.

Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap îsi exercita atributia de coordonare prin:

elaborarea de norme si metodologii privind organizarea si functionarea institutiilor de protectie speciala a persoanelor cu handicap;

numirea si eliberarea din functie a persoanelor cu functii de conducere;

asigurarea instruirii si perfectionarii profesionale a personalului de specialitate;

verificarea respectarii dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta si ale altor acte normative referitoare la activitatea acestora; sprijinirea dezvoltarii acestor institutii în conformitate cu strategia si cu programele nationale de protectie speciala a persoanelor cu handicap. activitatea tuturor institutiilor de protectie speciala a persoanelor cu handicap aflate în coordonarea sa, informând Ministerul Sanatatii si Familiei si, dupa caz, Curtea de Conturi asupra aspectelor negative constatate.

{n acest sens, angajatorii care incadreaza in munca pe durata nedeterminata absolventi din randul persoanelor cu handicap primesc, pe o perioada de 18 luni, pentru fiecare absolvent, o suma lunara reprezentand 1,5 salarii minime brute pe tara in vigoare.

Acestia au obligatia de a mentine raporturile de munca sau de serviciu ale acestora cel putin 3 ani de la data incheierii acestora.

Angajatorii care au sub 100 de angajati si care incadreaza in munca pe o perioada nedeterminata persoane cu handicap, primesc lunar , pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana cu handicap angajata, o suma egala cu salariu minim brut pe tara in vigoare, cu obligatia mentinerii raporturilor juridice de munca sau de serviciu pe o perioada de cel putin 2 ani.

Relativ la problema incadrarii in munca a persoanelor cu handicap in cadrul unitatilor protejate trebuie mai intai sa stabilim care entitati pot dobandi aceasta calitate si care are competenta autorizarii acestora.

Potrivit O.U.G. nr.102 / 1999 pot fi unitati protejate urmatoarele entitati :

Agenti economici cu personalitate juridica , indiferent de forma de organizare si de proprietate, care au cel putin 30% din numarul total de angajati persoane cu handicap incadrate cu contract individual de munca ;

Sectii , ateliere sau alte structuri fara personalitate juridica din cadrul agentilor economici sau din cadrul organizatiilor neguvernamentale, care au contabilitate proprie si cel putin 30% din numarul total de angajati persoane cu handicap incadrate cu contract individual de munca ;

Asociatii familiale, asociatii sau fundatii fara scop lucrativ, constituite de cel putin o persoana cu handicap, precum si persoana cu handicap care este autorizata, potrivit legii, sa desfasoare activitati economice independente, cu conditia achitarii contributiilor de asigurari sociale prevazute de lege.

Autorizarea entitatilor prevazute mai sus se face de catre A.N.P.H. in conditiile prevazute de ordinul comun al Ministerului Sanatatii si Familiei si al Ministrului Muncii si Solidaritatii Sociale nr.748 / 460 / 2002 pentru aprobarea Criteriilor de incadrare si a modului de autorizare a unitatilor protejate.

Dupa autorizare entitatile care vor capata statutul de unitate protejata vor beneficia de urmatoarele facilitati fiscale  :

Scutire la plata impozitului pe profit, cu conditia ca cel putin 75% din fondul obtinut prin scutire sa fie reinvestit pentru achizitionarea de echipamente tehnologice, masini, utilaje, instalatii de lucru si / sau pentru amenajarea locurilor de munca protejate ;

Scutire la plata taxelor vamale pentru importurile de materii prime, materiale , semifabricate, utilaje si parti componente ale acestora necesare procesului de productie, cu mentiunea ca este interzisa instrainarea acestora pe timp de 5 ani, sub sanctiunea platii retroactive a taxelor vamale ;

Scutire de T.V.A. a operatiunilor desfasurate in aceste unitati ;

Alte facilitati care pot fi acordate de autoritatile administratiei publice locale din fondurile proprii.

Unitatea protejata va fi controlata, anual sau ori de cate ori este nevoie in ceea ce priveste modul de utilizare a sumelor rezultate din drepturile de care a beneficiat de catre A.N.P.H . Bucuresti impreuna cu Ministrul Finantelor Publice.

{n situatia in care unitatea protejata nu a respectat prevederile art.38, alin ( 1 ) din O.U.G. nr. 102/1999, autoritatea care a emis autorizarea de functionare , o poate ridica.

La data de 31 decembrie 2003, în evidentele statistice ale ANPH sunt înregistrate 12.183 de persoane cu handicap încadrate în munca. Înregistrarea are la baza raportarile serviciilor publice de asistenta sociale judetene, ale sectoarelor municipiului Bucuresti si ale Asociatiei Nevazatorilor din România.

Dintre persoanele încadrate în munca, un numar de 2.067 de persoane sunt încadrate în gradul I de handicap (grav), 8.613 - gradul II ( accentuat) iar 1.503 - gradul III ( mediu).

Numarul cel mai mare de persoane cu handicap grav încadrate în munca, si anume 1.155, este reprezentat de persoanele cu handicap grav de vedere fata de 15 persoane, infectate HIV/SIDA, angajate.

Dintre persoanele cu handicap accentuat angajate, 3.076 sunt persoane cu handicap fizic/locomotor.

Analiza statistica arata ca din 12.183 de persoane cu handicap angajate:

persoanele cu handicap fizic/locomotor reprezinta numarul cel mai mare de persoane angajate în munca ( 3.872)

urmeaza persoanele cu handicap somatic ( 2.435), auditiv (1.628), vizual ( 1.322) si neuropsihic ( 1.063)

numarul persoanelor cu handicap mediu ( gradul III ) angajate în munca este mic - 1.503 - în comparatie cu numarul persoanelor încadrate în gradul I si II de handicap care muncesc.

Este important de subliniat ca persoanele cu handicap încadrate în gradul I si II beneficiaza de indemnizatie lunara în valoare de 1.400.000 lei la care renunta, prin angajarea în munca. Persoanele cu handicap mediu nu au dreptul la aceasta indemnizatie si ar trebui sa fie mult mai motivate în ocuparea unui loc de munca.

PONDEREA NUMARULUI DE PERSOANE CU HANDICAP ÎNCADRATE ÎN MUNC~ FA|~ DE:

Pâna în prezent au fost autorizate 23 unitati protejate, în baza Ordinului nr. 748/460/ 2002 pentru aprobarea Criteriilor de încadrare si a modului de autorizare a unitatilor protejate, într-un numar de 11 judete si în municipiul Bucuresti

În cadrul Agendei Anului european al persoanelor cu handicap, în luna iunie s-a organizat o întâlnire de lucru cu administratorii unitatilor protejate la care au participat reprezentanti ai Ministerului Finantelor Publice si ai Directiei Generale a Vamilor, în vederea identificarii solutiilor la problemele din acest domeniu.

{n prezent pensionarea persoanelor cu handicap este reglementata in art. 47 din Legea nr. 19/2000-privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.Potrivit acestui articol, " persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat, in functie de gradul handicapului, beneficiaza de reducerea stagiilor de cotizare si a varstelor standard de pensionare astfel":

persoanele cu handicap grav, daca au realizat cel putin 1/3 din stagiul complet de cotizare, beneficiaza de reducerea cu 15 ani a varstei standard de pensionare;

persoanele cu handicap accentuat, daca au realizat cel putin 2/3 din stagiul complet de cotizare, beneficiaza de reducerea cu 10 ani a varstei standard de pensionare;

persoanele cu handicap mediu, daca au realizat stagiul complet de cotizare, beneficiaza de reducerea cu 10 ani a varstei standard de pensionare.

Asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de varsta in conditii mai favorabile, in sensul ca acestia pot solicita pensionarea indiferent de varsta pe care o au, daca au realizat ca nevazator cel putin 1/3 din stagiul complet de cotizare prevazut de lege.

2.5 Accesibilitati pentru persoana cu handicap

Un rol important in procesul de egalizare a sanselor il are crearea accesibilitatilor in mediul inconjurator fizic.

Aceasta presupune inlaturarea obstacolelor care impiedica miscarea libera in mediul ambient si accesibilizarea diverselor zone ale societatii cum ar fi : spatiile de locuit, institutiile publice, serviciile de transport public, mijloacele de transport, strazile, etc.

{n conformitate cu prevederile art.11 alin(1) din OUG 102/1999 cladirile institutiilor publice , ale celor culturale, sportive sau de petrecere a timpului liber, locuintele construite din fonduri publice, mijloacele de transport in comun, telefoanele publice precum si caile de acces vor fi amenajate astfel incat sa permita accesul neingradit al persoanelor cu handicap.

Lucrarile de amenajare se vor executa in etape, iar costurile acestora vor fi suportate din bugetele proprii ale ministerelor, autoritatilor administratie publice locale dupa caz .

Potrivit prevederilor OUG 102/1999, etapizarea lucrarilor de amenajare se prezinta astfel :

Pâna la data de 31 decembrie 2003 vor fi adaptate pentru a permite accesul neîngradit al persoanelor cu handicap toate cladirile institutiilor publice, ale celor culturale, sportive sau de petrecere a timpului liber, magazinele si restaurantele, sediile prestatorilor de servicii catre populatie, precum si caile publice de acces( art.13) ;

Pâna la data de 31 decembrie 2001 toate telefoanele publice vor fi amenajate, cu respectarea prevederilor acestui normativ ( art.14);

Pâna la data de 31 decembrie 2002 toate institutiile publice vor încadra, pentru relatiile directe cu persoanele surde sau surdo-mute, traducatori ai limbajului mimico-gestual, autorizati potrivit legii( art. 15) ;

Pana la data de 31.12.2003 în spatiile de parcare de pe lânga institutiile de interes public vor fi rezervate si semnalizate prin semnul international minimum 4% din numarul total al locurilor de parcare, dar nu mai putin de doua locuri pentru parcarea gratuita a mijloacelor de transport ale persoanelor cu handicap ( art.16) ;

Pâna la data de 31 decembrie 2002 toate spatiile de parcare organizate vor avea rezervate si semnalizate prin semnul international minimum 4% din numarul total al locurilor de parcare, dar nu mai putin de doua locuri pentru parcarea gratuita a mijloacelor de transport ale persoanelor cu handicap.

Toate societatile sau regiile de transport în comun, urban sau interurban, au obligatia de a achizitiona mijloace de transport special adaptate pentru accesul neîngradit al persoanelor cu handicap(art.17)

În termen de maximum 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgenta (01.04.2004) producatorii de mijloace de transport în comun au obligatia de a introduce în fabricatie mijloace de transport în comun, special adaptate accesului neîngradit al persoanelor cu handicap.

Pâna la data de 31 decembrie 2010 toate mijloacele de transport în comun aflate în circulatie vor fi adaptate accesului neîngradit al persoanelor cu handicap.

Pâna la data de 31 decembrie 2005 autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a monta sisteme de semnalizare sonora si vizuala pentru persoanele cu handicap, la trecerile de pietoni, precum si panouri de afisaj în mijloacele de transport si pe drumurile publice.

Pâna la data de 31 decembrie 2003 toate spatiile de parcare organizate vor avea amenajate, rezervate si semnalizate prin semnul international minimum 4% din numarul total al locurilor de parcare, dar nu mai putin de doua locuri pentru parcarea gratuita a mijloacelor de transport ale persoanelor cu handicap.

Este interzisa parcarea altor mijloace de transport pe locuri de parcare amenajate, rezervate si semnalizate prin semnul international pentru persoane cu handicap.

Dezvoltarea retelei de unitati protejate ar trebui sa reprezinte un subiect în atentia atât a serviciilor publice de asistenta sociala cât si a organizatiilor neguvernamentale.

Realizarea accesibilitatilor la locurile de munca ale persoanelor cu handicap si mai ales în cadrul unitatilor protejate constituie o obligatie pentru agentul economic.

În cadrul programului de monitorizare a stadiului accesibilitatilor, institutia noastra va acorda o atentie deosebita realizarii accesibilitatilor la unitatile protejate.

CAPITOLUL III

FINAN|AREA PRESTA|IILOR DE ASISTEN|~ SOCIAL~ DE CARE BENEFICIAZ~ PERSOANELE CU HANDICAP

Finantarea asistentei sociale a persoanelor cu handicap se realiza din Fondul de risc si accident constituit in baza art.13 din Legea 53/1992. Contributia pentru constituirea acestui fond provenea din urmatoarele surse:

a)         o cota de 1% aplicata asupra fondului de salarii realizat lunar de regii autonome, societati comerciale, asociatii cooperatiste, de organizatii economice straine cu sediul in Romania, de reprezentantele din Romania ale societatilor straine care angajeaza personal roman si de persoane fizice care utilizeaza munca salariata;

b)        donatii ale persoanelor fizice din tara si din strainatate, cu respectarea destinatiilor stabilite de donator;

c)         o subventie de la bugetul de stat din fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului , pentru completarea fondului in situatia in care, prin sursele de la lit.a) si b), nu sunt acoperite cheltuielile efectuate.

Cota de 1% se aplica asupra tuturor sumelor brute ce se plateau ca salarii si alte drepturi salariale ale persoanelor fizice potrivit statelor de plata. Inspectoratele de Stat Teritoriale pentru Handicapati (ISTH ) erau cele care tineau evidenta acestor incasari (nu o si foloseau suma incasata ci o virau la Secretariatul de Stat pentru Handicapati ) . {nregistrarea operatiunii de incasare se facea prin debitarea contului de disponibil 145 "Disponibil din fondul de risc si accident pentru protectia speciala a persoanelor handicapate" si prin creditarea contului 345 "Fondul de risc si accident pentru protectia persoanelor handicapate".

Sumele incasate erau virate de catre ISTH la Secretariatul de Stat pentru Handicapati (SSH) - care gestiona acest fond . {nregistrarea in contabilitate se facea prin creditarea contului de disponibil 145 "Disponibil din fondul de risc si accident pentru protectia speciala a persoanelor handicapate" si debitarea contului 345" Fondul de risc si accident pentru protectia persoanelor handicapate". Contul 145 este cont de activ si prezinta sold debitor reflectand c/v sumelor disponibile pentru efectuarea platilor. Contul 345 este un cont de pasiv isi incepe functiunea prin a se credita si prezinta sold creditor in cursul anului ce relecta c/v sumelor incasate de la agenti economici si totodata subventiile primite .

Pentru efectuarea platilor Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Handicapati Braila solicita Secretariatului de Stat pentru Handicapati pe baza unui necesar de fonduri , sume necesare efectuarii platilor. Reflectarea in contabilitate se facea initial cu ajutorul contului 212 "Decontari intre institutia superioara si institutiile subordonate" prin creditarea acestuia si prin debitarea contului de disponibil 145 "Disponibil din fondul de risc si accident pentru protectia speciala a persoanelor handicapate" .Contul de disponibil prezenta analitice astfel:

145.01- Disponibil din fondul de risc si accident pentru protectia speciala a persoanelor handicapate -sume incasate de la agenti economici

145.02- Disponibil din fondul de risc si accident pentru protectia speciala a persoanelor handicapate- subventii de la SSH Bucuresti.

Ulterior s-au primit instructiuni de inregistrare a sumelor prin creditarea contului 345 "Fond de risc si accident pentru protectia speciala a persoanelor handicapate, cont ce se detalia in conturi analitice ca si in cazul contului de disponibil.

Articolele contabile aferente erau:

- incasarea cotei de 1% - 145.01=345.01

- incasarea subventiei - 145.02=212 sau

- virarea sumei incasate la SSH 345.01=145.01.

De asemenea, pe langa sursele de finantare prevazute mai sus, Fondul de Risc si Accident mai putea fi alimentat si cu sumele platite de unitatile cu mai mult de 250 de salariati care refuzau sa angajeze persoane cu handicap al caror numar sa reprezinte un procent de cel putin 3% din totalul salariatilor. {n acest caz sumele care se varsau la Fondul de risc si accident reprezenta valoarea salariilor calculate la nivelul salariulul minim brut pe tara ce s-ar fi achitat persoanelor cu handicap.

{n temeiul art. 16 din O.U.G. 32 / 2001 , incepand cu data de 01.01.2001, se transfera incasarea acestor sume Directiilor Generale a Finantelor Publice , respectiv bugetul de stat.

{ncepand cu data de 01.01.2003 potrivit noilor reglementari se sisteaza incasarea cotelor privind fondul de risc si accident [19].

{n prezent drepturile si facilitatile persoanelor cu handicap se suporta din transferuri de la bugetul de stat catre bugetele locale .

Din bugetul de stat sunt suportate urmatoarele drepturi

alocatie de stat pentru copiii cu handicap, în conditiile si în cuantumul prevazute de lege, majorat cu 100%;

locuri de odihna gratuite în tabere, atât pentru copiii cu handicap, cât si pentru copiii prescolari, elevi sau studenti ai persoanelor cu handicap, o data pe an, conform conventiilor încheiate între Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap Bucuresti si Ministerul Educatiei Nationale;

gratuitatea serviciilor hoteliere, în cazul însotirii în spital a copiilor cu handicap, pentru membrul familiei care îl însoteste.

Adultii inapti de munca din cauza handicapului, daca nu au alte venituri cu exceptia pensiei de urmas, beneficiaza de ajutor special lunar în valoare de 195.270 lei pe toata durata handicapului; cei cu venituri pâna la acest cuantum primesc diferenta pâna la nivelul ajutorului special lunar; pentru afectiuni care creeaza handicap ireversibil, ajutorul special lunar se stabileste pe toata durata vietii;

Nevazatorii beneficiaza de venit lunar sub forma unei pensii sociale , indiferent de vârsta si de veniturile realizate din salarii, pe toata durata handicapului grav; cei cu handicap accentuat beneficiaza de un venit lunar în cuantum de 50% din venitul stabilit pentru cei cu handicap grav, pe toata durata handicapului; persoanele nevazatoare, care cumuleaza salariul cu pensia pentru limita de vârsta, cu pensia I.O.V.R. sau cu pensia pentru pierderea capacitatii de munca, vor opta pentru una dintre acestea sau pentru pensia sociala. Nevazatorii care nu desfasoara activitate salarizata cumuleaza pensia sociala cu una dintre celelalte pensii stabilite potrivit legii;

scutirea de la plata taxelor de abonament pentru adultii cu handicap grav, detinatori de aparate radio si de televizoare; de aceasta facilitate beneficiaza si persoanele care au în întretinere persoane cu handicap;

prioritate la instalarea postului telefonic si scutirea de la plata taxelor de instalare si de transfer al abonamentului telefonic, precum si de la costul a 50 de impulsuri pentru abonamentul comun la 2 abonati, 100 de impulsuri pentru abonament - linie individuala si 400 de impulsuri pentru nevazatori, atât pentru adultii cu handicap, cât si pentru familiile acestora, daca au domiciliul comun, potrivit normelor ce vor fi aprobate prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Comunicatii si Informatica ;

gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu tren de persoane clasa a II-a, cu autobuzele sau navele pentru transportul fluvial, în limita a 12 calatorii dus-întors pe an pentru adultii cu handicap grav si pentru asistentii personali sau pentru însotitorii acestora si în limita a 6 calatorii dus-întors pe an pentru adultii cu handicap accentuat si pentru însotitorii acestora; adultii cu afectiuni renale, care necesita hemodializa în alte localitati decât cele de domiciliu, precum si asistentii personali ai acestora beneficiaza de gratuitati si peste limita mentionata, în functie de recomandarea centrului de hemodializa;

De la bugetul local sunt suportate urmatoarele facilitati:

gratuitatea transportului urban cu mijloace de transport în comun de suprafata sau cu metroul, pentru copiii cu handicap accentuat si grav si pentru asistentii personali ai acestora, acordata pe baza unei anchete sociale realizate de catre asistentul social din cadrul compartimentului specializat al primariei în a carei raza teritoriala îsi are domiciliul sau resedinta copilul cu handicap; modalitatea de acordare a gratuitatii si cuantumul acesteia se stabilesc prin ordin comun al ministrului sanatatii si familiei si al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei, cu avizul Ministerului Finantelor Publice,

asistent personal pentru adultul cu handicap grav, angajat de catre autoritatile administratiei publice locale, cu avizul serviciului public judetean de asistenta sociala, pe baza recomandarilor anchetei sociale realizate de catre o comisie din cadrul compartimentului specializat al primariei în a carei raza teritoriala îsi are domiciliul sau resedinta adultul cu handicap grav; persoana cu handicap grav sau reprezentantii legali ai acesteia, cu exceptia nevazatorilor, pot opta pentru primirea unei indemnizatii echivalente cu salariul net al asistentului social debutant din unitatile bugetare sau pentru asistent personal; modalitatea de plata a indemnizatiei se va stabili prin ordin comun al ministrului sanatatii si familiei si al ministrului administratiei publice, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

gratuitatea transportului urban cu mijloace de transport în comun de suprafata sau cu metroul, pentru adultii cu handicap accentuat si grav si pentru asistentii personali ai acestora, acordata pe baza unei anchete sociale realizate de catre asistentul social din cadrul compartimentului specializat al primariei în a carei raza teritoriala îsi are domiciliul sau resedinta adultul cu handicap; modalitatea de acordare a gratuitatii si cuantumul acesteia se stabilesc prin ordin comun al ministrului sanatatii si familiei si al ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

De la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale  se suporta :

alocatie de întretinere pentru copiii cu handicap, aflati în plasament familial sau încredintati, potrivit legii, unei familii ori persoane sau unui organism privat autorizat potrivit legii, în cuantumul prevazut de lege, majorat cu 50%;

Din bugetul asigurarilor sociale de stat :

concediu platit pentru îngrijirea copilului cu handicap, pâna la împlinirea de catre acesta a vârstei de 3 ani;

concedii medicale pentru îngrijirea copiilor cu handicap accentuat sau grav, care necesita tratament pentru afectiuni intercurente, pâna la împlinirea de catre copii a vârstei de 18 ani;

Sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor privind asistenta medicala se suporta din Fondul de asigurari sociale de sanatate, gestionat de casele de asigurari de sanatate de catre asiguratul apartine. Modalitatile de decontare sunt stabilite prin ordin comun al ministrului sanatatii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice :

asistenta medicala, în conformitate cu prevederile Legii nr. 145/1997, cu modificarile si completarile ulterioare;

medicamente gratuite atât pentru tratament ambulatoriu, cât si pe timpul spitalizarii;

Sumele cheltuite cu plata drepturilor si facilitatilor persoanelor cu handicap sunt redate in urmatorul grafic:

Sursa : prelucrari personale cu date obtinute din statistica ANPH

CAPITOLUL IV

CONTABILITATEA OPERA|IUNILOR ECONOMICE SPECIFICE SERVICIULUI PUBLIC JUDE|EAN DE ASISTEN|~ SOCIAL~

4.1 Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala Braila. Atributii , responsabilitati si structura organizatorica

Braila, pana acum un puternic nucleu industrial, cunoaste o prabusire a nivelului de trai, consecinta a incetarii activitatii marilor producatori industriali dar si a agriculturii. Numarul somerilor creste, munca la negru capata o dezvoltare puternica, cei lipsiti de resurse (economice, educationale, informationale etc) ajung in mizerie si in final dependenti de asistenta sociala.

Toate acestea au cerut dezvoltarea unui sistem de protectie sociala. Daca pana in prezent masurile pasive (prestatiile) reprezinta ponderea cea mai mare in a asigura protectie sociala categoriilor sociale defavorizate, se face resimtita necesitatea dezvoltarii unui sistem de furnizare a masurilor active de protectie sociala. Trebuie sa recunoastem totusi, ca la nivelul protectiei sociale s-a inregistrat o crestere numerica a masurilor active: pentru someri, pentru copii. Dar raman inca neacoperite o serie de categorii sociale: persoanele varstnice, persoanele cu handicap, persoanele adulte singure s.a. De aceea, in aceasta lucrare se pune accent pe servicii sociale si se propune un model de furnizare a acestor servicii la nivel judetean.

Prin definitie "asistenta sociala este un ansamblu de institutii, programe, masuri, activitati profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor si comunitatilor cu probleme speciale, aflate temporar in dificultate, care nu au posibilitate de a realiza prin mijloace si eforturi proprii un mod normal decent de viata " (C.Zamfir, E. Zamfir).

Dezvoltarea unui set de servicii de asistenta sociala contribuie la dezvoltarea comunitara, un rol foarte important jucandu-l implicarea autoritatii publice locale. Autoritatea locala trebuie responsabilizata in procesul eradicarii fenomenelor de saracie si a includerii in societate a persoanelor afectate de declinul economic. Factorii locali de decizie cunosc cel mai bine resursele disponibile si pot orienta o parte din acestea pentru rezolvarea problemelor sociale, care in final apasa asupra nivelului de trai local.

Serviciului public judetean de asistenta sociala a preluat activitatea desfasurata de Inspectoratul Teritorial pentru Persoane cu Handicap (ca urmare a desfiintarii acestuia). {n prezent activitatea se centreaza pe asigurarea prestatiilor fata de persoanele cu handicap Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala, ca institutie aflata in subordinea Consiliului Judetean Braila, s-a infiintat la data 01.04.2003, prin aplicarea H.G. 90/2003 pentru aprobarea Regulamentului - cadru de organizare si functionare a serviciului public de asistenta sociala. (in acest sens Consiliul Judetean Braila emite Hotararea nr. 7/2003).

{n desfasurarea activitatii sale, Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala (S.P.J.A.S.) urmareste aplicarea, in principal, a urmatoarelor acte legislative: Ordonanta de Urgenta nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata de Legea nr. 519/2002; Hotararea Guvernului nr. 1215/2002 pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia speciala si integrarea sociala a persoanelor cu handicap din Romania; Legea nr. 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala; Ordonanta Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale.

Ca urmare a aplicarii H.G. nr. 412/2003 de aprobare a normelor metodologice privind organizarea, functionarea si finantarea unitatilor de asistenta medico - sociale, Serviciul a pregatit documentatia necesara transformarii unor unitati sanitare in centre medico- sociale menite sa deserveasca categoriile sociale in dificultate intr-un sistem integrat de servicii medicale si sociale, in regim de zi sau rezidential. Aceste centre medico - sociale urmand sa devina un instrument important in eradicarea marginalizarii sociale.

{n actiunile sale Serviciul se va baza pe colaborarea cu alte institutii guvernamentale sau neguvernamentale. Implicarea sectorului neguvernamental devine un element cheie, intrucat acesta dispune de o serie de resurse care pot acoperi nevoile sistemului guvernamental in domeniul serviciilor sociale.

{n Braila, la nivelul Serviciului public judetean de asistenta sociala prestatiile si facilitatile pentru persoanele cu handicap sunt asigurate in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap si a Legii nr. 519/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap.

Pentru celelalte categorii de persoane dezavantajate social se asigura venitul minim garantat (Legea nr. 416/2002) prestatii gestionate de primarii si indemnizatii pentru somaj prin Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca)

Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala este unitate cu personalitate juridica, infiintata prin hotarare a Consiliului Judetean Braila nr. 7/23.02.2003 si se afla in subordinea autoritatii publice judetene.

Urmare aplicarii Ordonantei de urgenta nr 14 / 2003 s-a realizat descentralizarea reala a serviciilor specifice protectiei speciale a persoanelor cu handicap concretizata în:

desfiintarea celor 42 de inspectorate judetene care functionau ca servicii descentralizate în teritoriu si care, potrivit prevederilor legale în vigoare, nu se aflau în raporturi juridice de autoritate cu consiliile locale si judetene. Ca urmare a acestei masuri, s-a realizat o reducere cu peste 200 de functii a personalului administrativ bugetar si au scazut substantial cheltuielile materiale si de întretinere, în total sarcina financiara reducându-se cu aproximativ 23 de miliarde lei.

Intarirea capacitatii administrative a autoritatilor administratiei publice prin simplificarea sistemului de structuri administrative locale si prin aducerea serviciilor cât mai aproape de nevoile cetatenilor. În acest scop ordonanta conserva competentele autoritatilor locale de a înfiinta si organiza astfel de servicii în concordanta cu nevoile specifice locale.

Astfel, se asigura o organizare corespunzatoare menita sa acopere totalitatea functiilor ce revin Autoritatii în urmatoarele domenii:

proiectarea si implementarea strategiilor si programelor specifice protectiei speciale a persoanelor cu handicap;

monitorizarea actiunilor si rezultatelor;

activitatea metodologica, de elaborare a standardelor, de avizare si autorizare;

integrarea în activitati ocupationale si profesionale a persoanelor cu handicap;

relationarea cu organismele private neguvernamentale;

elaborarea de acte normative;

monitorizarea respectarii drepturilor persoanelor cu handicap.

Acest nou statut faciliteaza implementarea reformei sistemului de protectie a persoanelor cu handicap conform angajamentelor asumate in cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeana.

ANPH coordoneaza la nivel central activitatile de protectie speciala si promovare a drepturilor persoanelor cu handicap, elaboreaza politicile, strategiile si standardele în domeniul promovarii drepturilor persoanelor cu handicap, asigura urmarirea aplicarii reglementarilor din domeniul propriu si controlul activitatilor de protectie speciala a persoanelor cu handicap.

Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala are rolul de a asigura, la nivelul intregului judet, aplicarea politicilor si strategiilor de asistenta sociala in domeniul protectiei familiei, persoanelor singure, persoanelor varstnice, persoanelor cu handicap, precum si a oricaror persoane aflate in nevoie.

{n vederea realizarii atributiilor prevazute de lege, Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala indeplineste, in principal, urmatoarele functii cu caracter general

a)    de strategie, prin care asigura elaborarea planurilor de asistenta sociala pentru prevenirea si combaterea marginalizarii sociale si a programelor de actiune antisaracie, pe care le supune spre aprobare Consiliului judetean;

b)    de coordonare, prin care stabileste masuri pentru dezvoltarea strategiilor de interventie in sprijinul persoanelor aflate in nevoie si de prevenire a situatiilor de marginalizare si excludere sociala la nivelul judetului;

c)    de administrare a fondurilor pe care le are la dispozitie;

d)    de colaborare cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor si institutiilor care au responsabilitati in domeniul asistentei sociale, cu serviciile publice locale de asistenta sociala precum si cu reprezentantii societatii civile implicati in derularea programelor de asistenta sociala;

e)    de executie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale si financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la actiunile antisaracie, prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, precum si pentru solutionarea urgentelor sociale individuale si colective la nivelul judetului;

f)      de reprezentare, prin reprezentarea Consiliului judetean pe plan intern si extern in domeniul asistentei sociale.

{n domeniul protectiei persoanelor adulte, Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala are ca atributii urmatoarele:

a)    coordoneaza, prin institutiile si unitatile de profil, activitatea de:

-evaluare a situatiei socio-economice a persoanei si identificarea nevoilor si resurselor acesteia;

-identificarea situatiilor de risc, stabilirea masurilor de preventie si de reinsertie a persoanelor in mediul familial natural si in comunitate;

-elaborare a planurilor individualizate privind masurile de asistenta sociala pentru prevenirea sau combaterea situatiilor de risc social, inclusiv interventii focalizate pentru consumatorii de droguri, alcool precum si pentru persoanele cu probleme psihosociale;

c)    coordoneaza activitatea de plasare a persoanei intr-o institutie de asistenta sociala si faciliteaza accesul acesteia in alte institutii specializate (spitale, institutii de recuperare etc.);

d)    monitorizeaza aplicarea masurilor de asistenta sociala de care beneficiaza persoana, precum si respectarea drepturilor acesteia;

e)    asigura consiliere si informatii privind problematica sociala (probleme familiale, profesionale, psihologice, de locuinta, de ordin financiar si juridic, etc.);

f)      monitorizeaza, prin instrumente si activitati specifice asistentei sociale, prevenirea si combaterea situatiilor care implica risc crescut de marginalizare si excludere sociala, cu prioritate a situatiilor de urgenta;

g)    asigura relationarea cu diversele servicii publice sau alte institutii cu responsabilitati in domeniul protectiei sociale;

h)    realizeaza evidenta beneficiarilor de masuri de asistenta sociala;

i)       dezvolta parteneriate si colaboreaza cu organizatii neguvernamentale si cu alti reprezentanti ai societatii civile in vederea acordarii si diversificarii serviciilor sociale, in functie de realitatile locale, pentru persoanele cu handicap si persoanelor varstnice;

j)       colaboreaza cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor in vederea dezvoltarii de programe de asistenta sociala de interes local;

k)     sustine financiar si tehnic realizarea activitatilor de asistenta sociala;

l)       coordoneaza si sprijina activitatile serviciilor publice locale de asistenta sociala privind realizarea protectiei sociale a persoanelor adulte;

Principalele atributii ale serviciului sunt urmatoarele:

elaboreaza si supune aprobarii Consiliului judetean planul de actiune judetean privind aplicarea strategiei guvernamentale in domeniul protectiei persoanelor adulte cu handicap, in conformitate cu principiile si normele internationale;

realizeaza coordonarea, indrumarea si controlul tuturor masurilor de protectie speciala a persoanelor cu handicap si a programelor privind strategia guvernamentala in domeniu;

impreuna cu institutii si specialisti in domeniu, analizeaza factorii carentiali, generatori ai handicapului si stabileste masurile adecvate de prevenire a aparitiei acestora; reactualizeaza in colaborare cu specialisti in domeniu, studii medico-psihosociale privind evolutia fenomenului social;

initiaza si deruleaza in colaborare cu organizatiile neguvernamentale ale persoanelor cu handicap si cu cele care au ca domeniu de activitate protectia persoanelor cu handicap si cu autoritatile administratiei publice locale, actiuni de preventie si depistare precoce a persoanelor cu handicap, in vederea prevenirii, atenuarii si inlaturarii consecintelor profesionale, economice si sociale ale handicapului si egalizarii sanselor de integrare in societate;

monitorizeaza respectarea drepturilor persoanelor cu handicap, intocmeste analize si studii referitoare la acest aspect, in vederea stabilirii masurilor ce se impun pentru ameliorarea situatiei in domeniu;

asigura, impreuna cu Agentia judeteana pentru ocuparea fortei de munca, realizarea de actiuni comune care vizeaza: integrarea socio-profesionala a persoanelor cu handicap, reducerea numarului de someri, cursuri de calificare si recalificare a persoanelor cu handicap disponibilizate;

sprijina, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale si organizatiile neguvernamentale ale persoanelor cu handicap sau cele care au obiect de activitate protectia acestora, infiintarea de unitati protejate;

evalueaza, prin Comisia de expertiza medicala, persoanele cu handicap, stabilind programe individuale de protectie speciala, recuperare si integrare in munca:

urmareste promovarea alternativelor de tip familial, la protectia institutionalizata a persoanelor cu handicap;

sprijina, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale, familiile persoanelor cu handicap prin servicii de consiliere si sprijin; sprijina infiintarea la nivelul autoritatilor administratiei publice locale, a serviciilor sociale comunitare pentru persoanele cu handicap;

incheie parteneriate cu organizatiile private romanesti si straine in initierea si derularea unor programe care vizeaza persoanele cu handicap, indruma si controleaza activitatea acestor organizatii in conformitate cu prevederile legislatiei in domeniu;

propune proiecte si programe de colaborare cu organismele guvernamentale si neguvernamentale din tara si din strainatate si urmareste realizarea programelor aprobate; inainteaza spre aprobare Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap proiectele initiate, in conformitate cu strategia guvernamentala in domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap, in vederea obtinerii fondurilor financiare necesare derularii lor;

colaboreaza cu organele administratiei publice centrale si locale si cu organizatiile neguvernamentale interesate in actiuni sociale comune de educatie si protectie speciala a persoanelor cu handicap, in vederea atenuarii, limitarii si a eliminarii consecintelor handicapului, precum si pentru abilitarea , reabilitarea profesionala si integrarea sociala a persoanelor cu handicap;

monitorizeaza inlaturarea barierelor de orice natura care impiedica egalizarea sanselor de integrare in societate a persoanelor cu handicap;

realizeaza , cu sprijinul Consiliului judetean si al autoritatii administratiei publice locale, indrumarea si controlul in aplicarea si respectarea legislatiei in domeniul protectiei speciale si in desfasurarea activitatii economico-financiare ce asigura protectie sociala;

intocmeste studii in vederea propunerii unor masuri de diversificare a resurselor economico-financiare destinate sustinerii actiunilor de protectie a persoanelor cu handicap si cresterii eficientei in gestionarea acestor resurse;

actioneaza in vederea diversificarii alternativelor de tip familial la institutionalizarea de tip rezidential, prin parteneriate incheiate cu autoritatile administratiei publice locale si O.N.G.-uri;

organizeaza activitatea de selectie a personalului pentru aparatul propriu si centrele de asistenta sociala si celelalte tipuri de centre, bazata pe principiul competentei si competitivitatii, evalueaza periodic activitatea angajatilor si initiaza cursuri de perfectionare in vederea pregatirii profesionale a acestora;

propune Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap autorizarea O.N.G.-urilor romanesti si straine, precum si a specialistilor independenti care doresc sa-si desfasoare activitatea in domeniul protectiei persoanelor cu handicap;

stabileste, in limita competentelor pe care le are, starea de dependenta sociala a persoanei cu handicap, organizeaza evidenta persoanelor adulte cu handicap, asigura plata drepturilor banesti cuvenite;

participa, in colaborare cu comisiile sociale de la nivelul autoritatilor administratiei publice locale, la actiuni comune de depistare a cazurilor incadrate in grade de handicap fara respectarea prevederilor legale si propune masuri de sanctionare a vinovatilor;

sprijina activitatea filialelor asociatiilor de surzi si nevazatori din judet, precum si a celorlalte asociatii ale persoanelor cu handicap, legal constituite;

organizeaza consfatuiri periodice, simpozioane, sesiuni stiintifice, seminarii, ateliere de lucru sau schimburi de experienta , in vederea imbunatatirii activitatii in domeniu; invita la aceste reuniuni specialisti in domeniu, romani si straini;

coordoneaza si sprijina activitatea serviciilor publice locale de asistenta sociala.

Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala are urmatoarele atributii in domeniul institutiilor de asistenta sociala publice sau private:

b)    finanteaza sau cofinanteaza institutiile de asistenta sociala;

c)    asigura resursele tehnice, materiale sau de personal necesare pentru buna functionare a institutiilor de asistenta sociala, in conformitate cu standardele de calitate aprobate;

d)    evalueaza si monitorizeaza activitatea desfasurata in cadrul institutiilor de asistenta sociala, in conformitate cu responsabilitatile stabilite de legislatia in vigoare;

e)    controleaza modul de utilizare a fondurilor acordate institutiilor de asistenta sociala de la bugetul local;

f)      identifica solutii pentru dezvoltarea si diversificarea serviciilor acordate in cadrul institutiilor de asistenta sociala, in vederea cresterii calitatii vietii persoanelor asistate, singur sau in parteneriat cu organizatiile neguvernamentale;

g)    monitorizeaza activitatea organizatiilor neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistenta sociala

Conform organigramei, Serviciul este condus de un sef serviciu numit prin hotarare a Consiliului judetean.

Structura organizatorica cuprinde urmatoarele compartimente:

- compartimentul de asistenta sociala;

- biroul contabilitate - administrativ;

- presedinte comisie.

Compartimentul Asistenta sociala, asigura:

luarea in evidenta si acordarea facilitatilor financiare, conform legislatiei in vigoare, a beneficiarilor de certificat de incadrare intr-o categorie de persoane cu handicap;

intocmirea evidentei primare si a documentelor care stau la baza platilor;

intocmirea si conducerea evidentei statistice lunare, trimestriale, semestriale si a raportului anual;

efectuarea operatiunilor de prelungire a drepturilor sau de sistare a acestora in baza certificatelor de incadrare intr-o categorie de persoana cu handicap, emise de catre comisiile de expertiza medicala;

cercetarea si solutionarea problemelor ridicate de cetateni in scrisorile si sesizarile care au ca obiect acordarea sau neacordarea drepturilor prevazute de lege;

informarea conducerii asupra unor probleme care impun neacordarea sau sistarea drepturilor prevazute de lege, precum si recuperarea unor drepturi financiare acordate necuvenit;

colaborarea cu autoritatile administratiei publice locale in ceea ce priveste conditiile de internare pentru persoanele cu handicap care solicita acest lucru, precum si pentru stabilirea cuantumului contributiei lunare de intretinere conform prevederilor legale.

Biroul contabilitate - administrativ, are in atributii urmatoarele:

efectuarea operatiunilor de contabilitate care stau la baza platii drepturilor banesti si facilitatilor financiare acordate beneficiarilor;

respectarea prevederilor legale in ceea ce priveste modul de cheltuire a fondurilor la capitolul cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, investitii;

elaborarea proiectului de buget anual si inaintarea acestuia spre aprobarea Consiliului judetean Braila;

justificarea modului de cheltuire a fondurilor primite, in fata organismelor de control;

asigura desfasurarea activitatii privind inventarierea annuala a patrimoniului, precum si evidenta patrimoniala si financiar - contabila.

Secretariatul Comisiei de expertiza medicala a persoanelor cu handicap

verifica si pregateste dosarele care urmeaza a fi analizate in sedinta;

intocmeste ordinea de zi;

asigura convocarea persoanelor chemate in fata comisiei;

intocmeste procesul - verbal al sedintei;

redacteaza hotararile si certificatele de incadrare in grad de handicap emise de comisie;

se ingrijeste de semnarea hotararilor adoptate de comisie si a certificatelor de expertiza, comunica hotararile si certificatele de expertiza celor interesati;

tine evidenta hotararilor adoptate de comisie si a certificatelor de incadrare intr-un grad de handicap;

tine evidenta celorlalte acte emise care nu necesita adoptarea unei hotarari;

asigura corespondenta comisiei;

colaboreaza cu celelalte servicii si birouri din cadrul directiei;

asigura respectarea procedurii de desfasurare a sedintelor;

urmareste aplicarea hotararilor si certificatelor de incadrare intr-un grad de handicap eliberate de comisie.

De la data infiintarii Serviciului au intrat in evidenta 841 de persoane cu handicap, beneficiare de ajutor special si/sau facilitati, cifra care face ca totalul persoanelor cu handicap, beneficiare de prevederile legii, aflate in evidenta noastra (la 31 decembrie) sa fie de 4785. Dintre acestea 958 sunt minori si 3827 adulti. Un numar de 2088 de persoane cu handicap si-au revizuit dosarele ca urmare a reinnoirii certificatului de incadrare in grad de handicap.

Figureaza in evidenta noastra (la 31 decembrie) un numar de 392 de persoane cu handicap vizual, pentru care nu s-au emis decizii de punere in plata (datorita amanarii termenului de efectuare a platii drepturilor de catre S.P.J.A.S.).

Preluarea nevazatorilor (conform Legii nr. 239/2003 pentru aprobarea O.G. nr. 14/2003 privind infiintarea, oganizarea si functionarea AN.P.H.)

{n luna iunie S.P.J.A.S. a preluat de la Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap 1604 dosare ale persoanelor cu handicap vizual, in vederea asigurarii prestatiilor de catre institutia noastra. Deoarece dosarele erau incomplete s-a recurs la actiunea de completare a dosarelor cu actele necesare. {n prima etapa au fost completate dosarele nevazatorilor din judet (392 persoane cu handicap vizual). Datorita amanarii termenului de preluare a platii indemnizatiilor persoanelor cu handicap vizual nu am finalizat completarea dosarelor persoanelor din localitatea Braila.

Urmare a unei adrese a A.N.P.H. se hotaraste ca plata drepturilor nevazatorilor nu se va mai face prin Serviciul Public Judetean de Asistenta Sociala ci prin Directia de Dialog, Familia si Solidaritate Sociala.

Numarul de asistenti personali aprobati pentru 2003 este 1459 persoane si numarul de asistenti personali la 01.12.2003 este 1416 persoane.

Activitatea economico - financiara

Nr. crt.

Cheltuieli

Suma

DREPTURI CU CARACTER SOCIAL = 8.066.094 mii lei din care :

abonament radio -TV = 707.145 mii lei pentru o medie de 767 persoane/ luna;

abonament telefon = 6.364.214 mii lei pentru o medie de 3.000 persoane/ luna;

transport interurban = 303.821 mii lei pentru o medie de 600 bilete/ luna;

abonament energie electrica nevazatori = 45.560 mii lei pentru o medie de 110 persoane/ luna;

alocatii hrana pentru copiii cu HIV-SIDA= 645.354 mii lei pentru o medie de 44 persoane/ luna.

TAXE PO}TALE pentru transmiterea drepturilor = 1.069.281 mii lei;

AJUTOARE SPECIALE pentru adultii cu handicap =26.127.888 mii lei pentru o medie de 2410 persoane/ luna;

ALOCA|II PENTRU COPIII CU HANDICAP = 4.038.060 mii lei pentru o medie de 975 copii/ luna.

Comisia de expertiza medicala pentru persoane cu handicap - adulti a trecut in subordinea Consiliului Judetean de la data 01.04.2003. De la aceasta data au fost examinate in comisie 2969 de persoane. Dintre acestea 297 s-au incadrat in gradul I de handicap, 1921 in gradul II de handicap, 117 in gradul III de handicap si 234 nu s-au incadrat in nici un grad de handicap.

Raportat la realizarea veniturilor dintre cele 2969 de persoane evaluate, 1521 nu au venituri proprii, 134 au pensie de urmas, 392 beneficiaza de pensie de invaliditate, 858 sunt pensionari de limita de varsta, 61 sunt salariati, 3 altele.

5.2 Operatiuni economice specifice- inregistrarile din contabilitate

Sistemul informational din cadrul evidentei bugetare se coreleaza cu cerintele prevazute de acte normative valabile pentru intreg sistemul national imbinat cu elementele specifice activitatii bugetare propriu-zise.

Practic sistemul informational bugetar se realizeaza prin evidenta bugatara ca latura a evidentei economice imbracand toate trei formele acesteia:

Evidenta tehnic- operativa;

contabilitate bugetara;

statistica bugetara.

Evidenta tehnic-operativa este obligata in informarea bugetara ca un mijloc de baza pentru urmarirea unor indicatori in expresie naturala sau baneasca privind miscarea valorilor materiale ale institutiei reflectand modul in care contribuabilii isi indeplinesc obligatiile catre stat. Evidenta tehnic-operativa asigura inventarierea tuturor si in acelasi timp sta la baza verificarii, respectarii integritatii patrimoniului.

Contabilitatea bugetara urmeaza regulile generale stabilite pentru tinerea contabilitatii in Romania ( Legea 82/1991). Deosebit pentru acest sistem este partea de reprezentare si consumare a fenomenelor economice si a celor care reflecta executia bugetului de stat.

{n consecinta, contabilitatea institutiilor publice reflecta executia bugetului de stat concretizata intr-un plan de conturi propriu.Planul de conturi este diferit de cel al agentilor economici din punct de vedere al simbolizarii unor indicatori, inregistrarile avand la baza aceleasi principii de organizare si functionare a contabilitatii.Se regasesc elemente generale ale planului de conturi : creditori, debitori, cheltuieli cu salariile, etc precum si conturi ca : finantare bugetara, transferuri intre bugete, etc.Apare astfel un sistem propriu de evidenta cu ajutorul caruia se asigura diferentierea urmatoarelor notiuni :

venituri bugetare ;

plati nete de casa ;

cheltuieli efective.

Statistica bugetara realizeaza in cadrul informatiei bugetare, inregistrarea datelor referitoare la planificarea si realizarea indicatorilor specifici ca : numar de beneficiari de alocatii, numar de beneficiari de transport interurban, etc.Datele statisticii bugetare sunt necesare pentru a putea efectua calcule de sinteza care sa permita echilibrarea bugetului. Prin echilibru bugetar din punct de vedere al statisticii bugetare se intelege realizarea echilibrului intre venituri si cheltuieli. {n acelasi timp statistica bugetara permite efectuarea unui echilibru intre indicatorii din cadrul acestui sistem. ( echilibrul intre indicatorii specifici diferitelor forme de asistenta sociala).

Obiectul evidentei bugetare il constituie inregistrarea, prelucrarea si studierea operatiilor economico-financiare ce se produc in cadrul institutiei in procesul executiei bugetare. Institutia publica este acea unitate care are ca sfera de activitate gestionarea valorilor materiale si banesti aflate in domeniul public, adica in sfera administratiei de stat organizata la nivel central sau la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.

Documentele si registrele de evidenta specifice Serviciului Public Judetean de Asistenta Sociala sunt :

bugetul de venituri si cheltuieli ;

cererea de deschidere de credite bancare ;

dispozitia bugetara ;

necesar de fonduri ;

cont de executie bugetara ;

registrul de evidenta al certificatelor eliberate ;

angajamente, ordonantari de plata.

Organizarea activitatii economico-financiare si de gestiune a institutiilor publice tine cont de nivelul la care actioneaza fiecare institutie publica precum si raportul de subordonare sau ierarhizare care exista intre acestea. Organizarea evidentei la institutiile publice tine cont de locul pe care acestea il ocupa in mecanismul de elaborare si executare a bugetului de stat.

Clasificatia principalilor indicatori financiari urmareste introducerea unei anumite ordini in gruparea operatiunilor financiare ( venituri si cheltuieli) in functie de similitudinile lor fundamentale. Se are in vedere prezentarea acestora pe categorii omogene care sa indice natura, compozitia si efectele veniturilor si cheltuielilor precum si a celorlalti indicatori care nu fac parte din categoria veniturilor si cheltuielilor.

Clasificatia principalilor indicatori este stabilita de Ministerul Finantelor prin ordin si are caracter obligatoriu pentru toate organele care participa la intocmirea si executarea bugetului national public ( organe centrale si locale ale puterii si administratiei de stat, intitutii publice, agenti economici, banci,etc). Prin aceasta clasificatie se realizeaza o reglementare globala a tuturor indicatorilor financiari cuprinsi in sfera finantelor publice.

Din punct de vedere al obiectului sau functiei pentru care cheltuiala este destinata, clasificatia cheltuielilor specifice serviciului sunt cele cuprinse in partea III  la Cheltuieli social culturale. Clasificatia cheltuielilor se face :

pe capitole ;

titluri( articole) ;

alineate.

Capitolele si articolele de cheltuieli vor avea o destinatie precisa si limitata. La elaborarea bugetului, spre exemplu, chletuielile rezervate salariilor si elementelor derivate din acestea sunt cuprinse intr-o categorie distincta « cheltuieli de personal » : salarii, CAS, deplasari,etc.

Astfel cheltuielile serviciului se incadreaza la capitolul 60.01 « Asistenta Sociala, Alocatii, Pensii, Ajutoare si Indemnizatii » , subcapitolul 50 « Alte actiuni privind asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii ». Detalierea cheltuielilor pe articole si alineate bugetare este redata in urmatorul tabel :

Contabilitatea operatiunilor specifice Serviciului Public Judetean de Asistenta Sociala Braila se tine cu ajutorul conturilor sintetice si analitice care reflecta mijloacele, procesele, sursele si rezultatele economice grupate dupa caracteristicile lor generale si concomitent, reflecta partile componente ale acestora, dupa insusirile lor specifice.

Analiza contabila consta in cercetarea pe baza de documente a fiecarei operatii economice si financiare in parte, prin descompunerea ei in elemente componente in scopul stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora- debit sau credit , in care urmeaza a se inregistra operatia economica, concomitent si cu aceeasi suma.

Operatia de trecere a formulei contabile pe documente primare , poarta denumirea de contarea documentelor. Operatiile economico- financiare, dupa ce au fost inregistrate in ordine cronologica in Registrul Jurnal, sunt grupate pe conturi distincte dupa natura lor, si se inregistreaza sistematic in documentul de contabilitate denumit registrul " Cartea - Mare ", care se prezinta sub forma de fise deschise separat pentru fiecare cont al contabilitatii curente. La inregistrarea operatiilor economico- finaciare in acest registru se foloseste explicatia contabila.

Formulele contabile sunt de mai multe feluri , fapt pentru care se impune clasificarea acestora dupa mai multe criterii, astfel:

in functie de numarul conturilor corespondente:

a)    formula contabila simpla este aceea in care corespondenta conturilor se stabileste intr-un singur cont debitor si un singur cont creditor;

b)    formula contabila compusa este aceea in care corespondenta se stabileste intre un cont debitor si mai multe creditoare sau intre un cont creditor si mai multe de debitoare.

in functie de scopul pentru care se intocmesc:

a)    formule contabile de inregistrare curenta - sunt acelea care se intocmesc pentru operatiuni economice care au loc in mod obisnuit, curent;

b)    formule contabile de stornare reprezinta o modalitate specifica a contabilitatii de corectare a unor erori savarsite anterior cu ocazia inregistrarii in conturi a sumelor din operatiuni economice si financiare care au loc in activitatea unitatii .

Operatiile economice specifice Serviciului Public Judetean de Asistenta Sociala sunt urmatoarele:

410.03 Cheltuielile institutiei = 700.03 Finantari de la bugetul de

privind transferurile stat privind transferurile

Concomitent are loc si plata taxei postale aferente sumelor platite prin mandate postale:

410.02 Cheltuielile institutiei = 700.02 Finantari de la bugetul de

privind materialele stat privind cheltuielile

Articolele bugetare aferente acestei inregistrari sunt:

- Transferuri neconsolidabile- alte ajutoare , alocatii si indemnizatii ;

- 30.04.02 - Transmiterea drepturilor - Taxe ajutoare speciale

410.03 Cheltuielile institutiei = 700.03 Finantari de la bugetul de

privind transferurile stat privind transferurile

Concomitent are loc si plata taxei postale aferente sumelor platite prin mandate postale:

410.02 Cheltuielile institutiei = 700.02 Finantari de la bugetul de

privind materialele stat privind cheltuielile

Articolele bugetare aferente acestei inregistrari sunt:

- 40.03- Transferuri neconsolidabile- alocatii si alte ajutoare pentru copii

- 30.04.01 - Transmiterea drepturilor - Taxe alocatii copii

plata abonamentului radio- TV

- inregistrarea datoriei catre S.C. ELECTRICA S.A.

410.02 Cheltuielile institutiei = 234 Furnizori

- plata facturii abonamentelor radio- Tv acordate conform legii

234 Furnizori = 700.02 Finantari de la bugetul de stat

Articolul bugetar aferent:

- Drepturi cu caracter social - Alte drepturi stabilite de dispozitiile

legale - Abonament RTv

scutirea abonamentului telefonic si impulsuri

- inregistrarea datoriei catre S.C. Romtelecom S.A.

410.02 Cheltuielile institutiei = 234 Furnizori

- plata facturii abonamentelor telefonice si a impulsurilor aferente ( 100 impulsuri- persoanele cu handicap si 400 impulsuri persoanele nevazatoare) acordate conform legii.

234 Furnizori = 700.02 Finantari de la bugetul de stat

Articolul bugetar aferent:

- Drepturi cu caracter social - Alte drepturi stabilite de dispozitiile

legale - Abonament telefon

plata transportului interurban - Bilete ITA, CFR acordate persoanelor cu handicap

- inregistrarea datoriei catre diversi agenti economici care presteaza activitate de transport rutier precum si catre SNTFC Bucuresti.

410.02 Cheltuielile institutiei = 234 Furnizori

- plata facturii borderourilor biletelor CFR sau ITA aduse spre decontare

234 Furnizori = 700.02 Finantari de la bugetul de stat

Articolul bugetar aferent:

- Drepturi cu caracter social - Alte drepturi stabilite de dispozitiile

legale - Transport interurban - ITA

SAU

- Drepturi cu caracter social - Alte drepturi stabilite de dispozitiile

legale - Transport interuban CFR

plata alocatiei de hrana HIV- SIDA acordate copiilor infectati cu acest virus. Plata se efectueaza prin mandat postal . Se acorda, in functie de numarul de zile ale lunii , cate 57.000 lei pe zi copiilor sau reprezentantilor legali ai acestora daca nu s-au aflat internati in nici o institutie sociala si nu beneficiaza de protectie din partea statului in perioada acordarii acestei facilitati.

410.02 Cheltuielile institutiei = 700.02 Finantari de la bugetul de stat

Articolele bugetare aferente :

- Drepturi cu caracter social - Alte drepturi stabilite de dispozitiile

legale - Alocatii hrana HIV - SIDA

}I

-Transmiterea drepturilor - Taxe postale alocatii HIV SIDA

plata energiei electrice nevazatori

- inregistrarea datoriei catre S.C. ELECTRICA S.A.

410.02 Cheltuielile institutiei = 234 Furnizori

- plata facturii abonamentelor energiei electrice acordate conform legii

234 Furnizori = 700.02 Finantari de la bugetul de stat

Articolul bugetar aferent:

- Drepturi cu caracter social - Alte drepturi stabilite de dispozitiile

legale - Energie electrica nevazatori

evidentiat fond salarii TESA luna ianuarie 2004. Se inregistreaza fondul de salarii inclusiv viramentele la acest fond ( 22 % CAS; 7%, sanatate; 0,5 % fond de accidente; 3% somaj

410.01 Cheltuieli de personal = %

230 Decontari de personal

Decontari cu bugetul asigurarilor

sociale -22%

233.04 Decontari cu bugetul asigurarilor

sociale de sanatate - 7%

Decontari cu bugetul asigurarilor

sociale - 0,5 %

Decontari cu bugetul asigurarilor de

Somaj- 3 %

Articolele bugetare aferente :

10.01 - suma de salarii efectiv lucrate;

10.02- suma ce corespunde salariului de merit acordate personalului;

10.03- suma ce se acorda salariatilor cu functii de conducere ( indemnizatia de conducere);

10.04- suma acordata ca spor de vechime salariatilor ;

10.14- sume acordate persoanei ce acorda viza de control financiar preventiv.

11.01- contributia unitatii la CAS 22%

11.02- contributia unitatii la fondul de accidente de munca - 0,5 %;

12.01- 3% cota unitatii la ajutorul de somaj

13.01- 7% sanatate.

Concomitent are loc inregistrarea retinerilor din fondul de salarii:

Impozit pe salarii ( conform grilelor de impozitare ); cota de 6,5 % sanatate - salariat; cota de 9,5 % - pensie suplimentara; cota de 1 % contributia salariatului la fondul de somaj.

230 Decontari cu salariatii = %

232 Decontari cu bugetul statului

Decontari cu bugetul asigurarilor

sociale - 9.5%

Decontari cu bugetul asigurarilor

de sanatate - 6.5%

235.01 Decontari cu bugetul ajutorului de

somaj- 1 %

9 ) Procurat materiale intretinere pentru buna functionare a institutiei

- procurarea materialelor

- darea in consum a materialelor de intretinere procurate ( detergent, pasta curatat vase , clor, etc)

- plata furnizorului de materiale

Furnizori = 700.02 Finantari de la buget

Articolul contabil aferent :24.06 - Materiale pentru curatenie

10) Achitat c/v taxa monitorizare alarma catre SC MEDDENT SRL Braila

- inregistrarea facturii

410.02 Cheltuielile institutiei = 234 Furnizori

- achitarea facturii

234 Furnizori = 700.02 Finantari de la bugetul de stat

Articolul bugetar aferent : 24.07 - Alte materiale si prestari servicii

11 ) Achitat c/v factura apa - canal .

- inregistrarea facturii

410.02 Cheltuielile institutiei = 234 Furnizori

- achitarea facturii

234 Furnizori = 700.02 Finantari de la bugetul de stat

Articolul bugetar aferent : 24.03- Apa, canal, salubritate

12 ) Prestari servicii intretinere retea calculatoare.

- inregistrarea facturii

410.02 Cheltuielile institutiei = 234 Furnizori

- achitarea facturii

234 Furnizori = 700.02 Finantari de la bugetul de stat

Articolul bugetar aferent : 24.07 - Alte materiale si prestari servicii

13 ) Achitat c/v energie electrica conform factura.

- inregistrarea facturii

410.02 Cheltuielile institutiei = 234 Furnizori

- achitarea facturii

234 Furnizori = 700.02 Finantari de la bugetul de stat

Articolul bugetar aferent : 24.02- Iluminat

14) Achitat abonament internet , conform factura catre SC Astral Telecom Srl Braila.

- inregistrarea facturii

410.02 Cheltuielile institutiei = 234 Furnizori

- achitarea facturii

234 Furnizori = 700.02 Finantari de la bugetul de stat

Articolul bugetar aferent : 24.07 - Alte materiale si prestari servicii

15) Procurat timbre postale pentru efectuarea corespondentei .

CHELTUIELI EFECTIVE

Articolul bugetar: 24.04- Posta, telefon, radio

234 Furnizori = 700.02 Finantari de la buget

PLATA NET~

Articolul bugetar : 24.04 - Posta, telefon, radio.

18) Procurat rechizite, conform factura.

- procurarea materialelor

- darea in consum a rechizitelor procurate ( hartie xerox, pixuri, creioane, fluid corector ,etc)

- plata furnizorului de rechizite

Furnizori = 700.02 Finantari de la buget

Articolul contabil aferent :24.05 - Furnituri de birou

19 ) {nregistrat si achitat plata indemnizatiei de sedinta catre membrii Comisiei de Expertiza Medicala a Persoanelor cu Handicap Adulti.

410.01 Cheltuielile institutiei = 700.01 Finantari de la buget privind

Articolele bugetare:

10.13- Indemizatii platite unor persoane din afara unitatii

- Fond sanatate unitate CEMPH

13 Casa = 700.01 Finantari de la buget privind

Cheltuielile institutiei = 13 Casa

Articolul bugetar: 10.13 - Indemnizatii platite unor persoane din afara unitatii

20 ) Procurat benzina, conform factura.

- procurat BCF-uri conform factura

% = 234 Furnizori

Alte valori ( valoare BCF )

410.02 Cheltuielile institutiei

234 Furnizori = 700.02 Finantari de la buget

PLATA NET~

Articolul bugetar :24.07 - Alte materiale si prestari servicii

Alimentat BCF-uri, conform FAZ

410.02 Cheltuielile institutiei = 600.04 Materiale

Articolul bugetar : 24.07 - Alte materiale si prestari servicii

21 ) Procurat amprenta stampila, conform factura.

Cheltuielile institutiei = 234 Furnizori

234 Furnizori = 700.02 Finantari de la buget

Articolul bugetar: 26.03 - Obiecte de inventar

- evidentiat obiecte de inventar

Obiecte de inventar = 311 Fondul obiectelor de

22 ) prestari servicii auto, conform deviz lucrari si factura:

- inregistrarea facturii

410.02 Cheltuielile institutiei = 234 Furnizori

- achitarea facturii

234 Furnizori = 700.02 Finantari de la bugetul de stat

Articolul bugetar aferent : 24.07 - Alte materiale si prestari servicii

23) achitat avans deplasare, pentru 2 zile.

- ridicat numerar

% = 220.01 Debitori

Cheltuielile institutiei

privind personalul ( suma utilizata)

Articolul bugetar: 14.01 - Deplasari, detasari in tara

24) Achitat prioripost, conform chitantei fiscale si a registrului de casa

13 Casa = 700.02 Finantari de la buget privind

Cheltuielile institutiei = 13 Casa

Articolul bugetar aferent: 24.04 - Posta, telefon, radio

110 Disponibil din sume de mandat = 231 Creditori

26) Achitat reordonantari in numerar : lista de plata si a registrul de casa

13 Casa = 110 Disponibil din sume

- achitat reordonantari alocatii copii

27 ) S-a constatat ca d-l Moise Victor , beneficiar de ajutor special conform legii , beneficiaza si de pensie CAP. Potrivit Legii 519 / 2002 ajutorul special acordat persoanelor cu handicap se acorda daca nu au alte venituri, cu exceptia pensiei de urmas. Cei cu alte venituri primesc diferenta pâna la nivelul indemnizatiei lunare ( 50 % din salariul minim brut pe tara). Avand in vedere ca susnumitul nu a declarat acest venit i s-a imputat suma necuvenita.

- evidentiat debitor

- incasat c/v debit

232.02 Decontari cu bugetul statului = 13 Casa

Concomitent se inregistreaza si urmatorul articol contabil:

531.01 Venituri de realizat = 232.02 Decontari cu bugetul

4.4 Sistemul informatic privind evidenta persoanelor cu handicap

Sistemul informatic este parte a sistemului informational prin care se asigura, pe baza folosirii tehnicii de calcul si in primul rand a calculatoarelor electronice, tratarea rationala a datelor si a informatiei , cu eficienta sporita.

Sistemul informatic se asociaza obligatoriu unui sistem informational si este subordonat unui proces decizional.

Sistemul informational este alcatuit din totalitatea metodelor, tehnicilor, mijloacelor, privite ca un ansamblu integrat care asigura inregistrarea, culegerea, transmiterea, prelucrarea si valorificarea informatiilor de orice natura. {ntr-un sistem economic sistemul informational asigura legatura in ambele sensuri intre sistemul condus sau de executie si sistemul conducator sau decizional.

Serviciul Public Judeteam de Asistenta Sociala Braila este o institutie publica care serveste interesele persoanelor cu handicap din judet si carea asigura informatiile cu privire la evidenta si evolutia persoanelor cu handicap la nivelul judetului:

acordarea de facilitati persoanelor cu handicap;

luarea in evidenta a persoanelor cu handicap;

emiterea de certificate de incadrare in grad de handicap

Pe langa sectia de asistenta sociala care vine in contact cu oamenii in mod direct, numite si SEC|II DE RELA|II exista si SERVICII COMPLETARE, PRELUCRARE }I INFORMATIZARE.

Serviciul Public Judeteam de Asistenta Sociala Braila are in vedere urmatoarele OBIECTIVE:

- reducerea timpului de servire a persoanelor cu hnadicap sau a reprezentantilor acestora;

- imbunatatirea sistemului de evidenta si control ;

- localizarea rapida a persoanei ( daca a mai fost in evidenta, daca a beneficiat de facilitati, perioada si ce anume ) ;

Ansamblurile ce constituie serviciul se pot imparti in doua categorii:

1. cele care intra in RELA|II CU PUBLICUL : biroul de asistenta sociala si biroul comisiei de expertiza medicala pentru adulti ;

2. ansamblurile interne ale serviciului : biroul Contabiliate- Administrativ care asigura cunoasterea cheltuielilor si platilor ocazionate de acordarea prestatiilor de asistenta sociala , a facilitatilor.

La nivelul judetului Braila se afla un numar de 4562 beneficiari ai Legii 519 / 2002 .

SISTEMUL INFORMATIONAL cuprinde 7 calculatoare : doua sunt utilizate la evidenta contabila, cantitativ- valorica si a executiei bugetare ; unul pentru evidenta certificatelor emise de catre Comisia de Expertiza Medicala a Persoanelor cu Handicap ; patru sunt amplasate in Biroul de Asistenta Sociala pentru a tine evidenta persoanelor cu handicap ( cu toate datele de identificare a acestora) , pentru eliberarea de adeverinte pentru facilitati.

Calculatoarele specificate sunt utilizate in retea. Reteaua este asigurata prin detinerea unui server de retea .

Programul specific activitatii de asistenta sociala este structurat pe 5 sectiuni de lucru si anume:

Nomenclator

Culegere date

Situatii

Rapoarte

Administrare

Programul este astfel conceput incat permite salvarea automata a datelor , zilnic, evitandu-se astfel eroarea cauzata de utilizatorul de aplicatie de a nu salva datele introduse.

Accesul in program este permis in baza unui cod al fiecarei persoane care opereaza datele, permitand alegerea categoriei pentru care face prelucrarea datelor (copii, adulti, nevazatori).

Resursele hardware utilizate sunt pentru toate calculatoarele:

Procesor Celerom 1800 MHz;

Memorie ram 8 MB;

HDD 520 MB virtual

Unitate Floppy-3.5 inch (1.44MB);

Monitor SVGA 17 INCH;

Tastatura 104 keys ,WIN98,Mouse 3 buttons;

Unitate CD-ROM 54 X.

Sectiunea « Nomenclator » permite adaugarea sau modificarea de noi denumiri de localitati, oficii postale si categorii de persoane cu handicap.

{n partea de « Culegere date » exista o serie de campuri care permit identificarea in orice moment a unei persoane cu toate atributele ce o caracterizeaza si anume :

Cod numeric personal (CNP)-

Bi- seria si numarul actului de identitate

Decizia de punere in drepturi - este unica pentru fiecare persoana in parte, specifica fiecarei categorii de persoana cu handicap (copii, adulti, persoane cu handicap vizual)

Data deciziei- reprezinta data emiterii deciziei de punere in drepturi de catre seful serviciului de asistenta sociala

Numele si prenumele persoanei cu handicap

Adresa sa- contine denumirea localitatii, strada (sat), numar, bloc, apartament, preluate din actul de identitate al bolnavului

Sexul-F/M

Data nasterii

Prenumele parintilor- pentru a face distinctie intre doua persoane cu nume identice din aceeasi categorie

Curator- se bifeaza in cazul in care exista

Nume si prenume curator- in cazul completarii acestei rubrici, plata drepturilor banesti ale persoanei cu handicap (psihic) se face pe acest nume

Adresa curator- adresa de expediere a drepturilor persoanei cu handicap psihic.

{n cazul copiilor, beneficiari de alocatie dubla, aceasta se expediaza prin mandat pe numele unuia dintre parinti, la alegerea acestora. Numele parintelui este introdus in campul "curator"( in cazul categoriei "copii").

Sigiliu- este un numar de maxim trei caractere alfanumerice ce reprezinta cartarea pe oficii a judetului ( repartizarea mandatelor pe oficii postale, care sunt identificate prin acest cod de catre oficiul postal central ).

Statut social- acest camp permite vizualizarea starii financiare a persoanei cu handicap (fara venit, salariat, pensionar de urmas, de invaliditate, de limita de varsta, de CAP)

Venituri- se introduce suma (in lei) obtinuta din venituri (in cazul celor cu venituri din terenul agricol, suma din actele de la perceptia rurala se imparte la 12 luni ale anului iar rezultatul obtinut se introduce in acest camp).

Exclus- prin bifarea acestui camp, se pastreaza toate datele persoanei respective dar nu este inclusa in tabelul celor ce beneficiaza de drepturi banesti si facilitati, pentru a avea o evidenta a persoanelor care revin la calitatea de persoana cu handicap .

Telefon - numarul de telefon si mentionarea titularului (in cazul in care este altul decat persoana cu handicap)

Decizie-tip - in acest camp se scrie « 1 » daca persoana are certificatul medical cu valabilitate permanent , « 2a -pentru valabilitate 12 luni si « 3 »-pentru valabilitate 6 luni

Data emiterii certificatului medical- cu 01 a lunii respective

Data expirarii certificatului medical- acest camp se calculeaza automat in functie de decizie tip si data emiterii lui.

Gradul - tipul gradului in care a fost incadrata persoana cu handicap de catre comisia de expertiza medicala- se scrie « 1 » pentru gradul grav ; « 2 » pentru gradul accentuat ; « 3 » pentru gradul mediu si « 4 » pentru gradul usor

Deficienta - se identifica persoana cu handicap prin aplicarea unui cod pe diferite tipuri de handicap ( fizic- F, somatic-S, auditiv -A, vizual- V, psihic- P, neuropsihic- N, asociat- T, boli rare- R)

Diagnostic - se introduc datele asa cum figureaza in certificatul medical de la comisia de expertiza medicala

Facilitati - conform legii, persoana cu handicap beneficiaza de urmatoarele facilitati, in functie de gradul de handicap

RTV- scutire taxa abonament radio-TV-pentru gradul grav

Telefon- scutire abonament telefon si impulsuri pentru gradul grav si accentuat

- Transport urban - gratuitate transport urban pentru gradul grav (si insotitorul acestuia) si accentuat.

- Transport interurban - gratuitate transport interurban (CFR sau ITA) pentru gradul grav (si insotitorul acestuia) si accentuat

Numar certificat - cel inscris pe certificatul de la comisia de expertiza medicala

Data certificat - data emiterii lui

Observatii- in aceasta rubrica se scriu situatiile deosebite in care se afla persoana in cauza ( plecari temporare sau definitive din localitate, deces, arest, copii care au implinit varsta de 18 ani si trec la adulti)

Aceasta aplicatie are urmatoarele facilitati

Permite actualizarea lunii de lucru (parametri luna)

Permite actualizarea tuturor datelor (culegere date)

Emite automat liste cu persoanele carora le-a expirat valabilitatea certificatului medical (pe fiecare luna de lucru sau cumulat pana la luna de lucru)

Permite vizualizarea persoanelor aflate in baza de date de catre mai multi utilizatori de program , dar care nu au acces la modificari in acest program

{ntocmeste automat tabele nominale cu toate persoanele aflate in baza de date , pe categorii de persoane (copii, adulti, nevazatori)

{ntocmeste centralizatoare pe oficii postale dupa sigiliul atribuit persoanelor beneficiare de drepturi banesti la luna de lucru

{ntocmeste recapitulatii - grupand centralizatoarele pe oficii postale , aplicand automat codificarea oficiilor postale. Recapitulatiile includ si taxele postale aferente sumelor centralizate, care sunt calculate automat prin aplicarea unui procent la total ordonantate (1,35%)

Editeaza mandatele postale tip pensie pentru fiecare persoana cu handicap beneficiara de drepturi la luna respectiva

Faciliteaza intocmirea situatiilor statistice lunare si trimestriale prin preluarea diferitelor date solicitate din program dupa anumite criterii :

pe grupe de varsta

pe sexe

pe tipuri de handicap

pe grade de handicap

pe mediul de provenienta

pe categorie sociala.

in functie de data eliberarii certificatelor medicale

in funtie de diagnosticul emis ( accidente vasculare, oligofrenie, etc)

Programul permite editarea adeverintelor pentru facilitati, utilizand datele de care dispune in baza de date pentru fiecare persoana.

Aplicatia de contabilitate este conceputa sa fie independenta de un anumit sistem contabil, putandu-se "mula" pe orice tip de activitate din sectorul bugetar. {ntrucat este o aplicatie pur contabila, trecerea la noul plan de conturi care va intra in vigoare incepand cu Ianuarie 2005 se va realiza prin simpla transpunere a conturilor vechi pe cele noi.

Sistemul de aplicatii este o solutie integrata moderna care asigura gestionarea resurselor financiare, materiale si umane din administratia publica centrala si locala, asigurand un nivel scazut al costurilor de implementare.

Aplicatiile permit implementarea unor fluxuri informationale si procese functionale diverse, complexe, specifice organizatiei care le exploateaza. Arhitectura tehnica si functionala permite prelucrarea informatiilor primare asigurand o implementare eficienta pentru o gama larga de institutii publice, pornind de la cele multilocatie cu structuri judetene sau regionale pana la cele de dimensiuni reduse, numarul de utilizatori fiind limitat doar de politica de licentiere a infrastructurii de sistem si a resurselor hardware.

Caracteristicile minime ale sistemului de calcul pe care poate rula aplicatiile sunt :

Procesor  : Pentium 300 Mhz ( Server); Pentium 166

Mhz ( client)

Memorie    : 32 MB/ client ; 64 MB/ server ;

Hard disk ( liber ) : 40 MB/ client ; 100 MB / server ;

Sistem - operare  : Windows 9x ;

Soft - retea : Windows 9x.

Aplicatia este dezvoltata pe tehnologia client server MS SQL Server 7.0.

Aplicatia ZBuget 2003 C/S este structurata pe patru module functionale:

Buget;

ALOP;

Contabilitate;

Dare de seama.

Modulul Buget

definirea tipurilor de bugete:

bugetul institutiilor publice (bugetul de stat);

bugetul local;

bugetul institutiilor publice si activitatilor finantate integral din venituri proprii;

bugetul institutiilor publice si activitatilor finantate din venituri proprii si subventii de la bugetul local;

bugetul fondurilor externe nerambursabile;

bugetul imprumuturilor interne si externe;

bugetul veniturilor si cheltuielilor evidentiate in afara bugetului local.

definirea clasificatiei functionale si economice pe tipuri de bugete;

calcul credite bugetare initiale si trimestriale pentru:

aparat propriu;

unitati subordonate,

respectand regulile trimestrialitatii si clasificatiei functionale si economice.

evidenta istoric rectificari prevederi bugetare;

calcul diferente intre rectificarile prevederilor bugetare (rulaj cont 940);

asigura datele necesare pentru:

ALOP;

Contabilitate;

Dare de seama.

exporta prevederile bugetare in aplicatia Ministerului de Finante.

Modulul ALOP (Angajamente legale si ordonantari de plata)

inregistrarea tuturor tipurilor de angajamente legale:

contracte, note de comanda, acorduri, contracte colective de munca si alte acte juridice care pot greva asupra cheltuielilor bugetare.

la inregistrarea angajamentului legal se verifica existenta disponibilului bugetar prin legatura cu modulul Buget;

inregistrarea ordonantarilor de plata aferente angajamentelor legale;

emitere si tiparirea:

propunerile de angajare a cheltuielilor (Anexa nr. 1);

angajament bugetar individual/global (Anexa nr. 2);

ordonantare de plata (Anexa nr. 3);

situatia privind executia cheltuielilor bugetare angajate

se asigura unicitatea numarului documentului in cadrul fiecarui tip de document (Ex : propunere, angajament, ordonantare) in functie de data, ora si secunda emiterii documentului;

la momentul emiterii unui document se calculeaza disponibilul atat pentru propuneri cat si pentru ordonantari in functie de creditele bugetare aprobate;

la momentul emiterii unei propuneri de angajare a unei cheltuieli, disponibilul de credite ce mai poate fi angajat cat si disponibilul de credite ramas de angajat este calculat automat, la vedere, in functie de creditele bugetare aprobate, creditele bugetare angajate si suma angajata;

permite inregistrarea unor angajamente bugetare si legale rectificative ale unui angajament de baza aferent eventualelor modificari la contractele de baza;

la momentul emiterii unei ordonantari de plata, este calculat automat disponibilul inaintea efectuarii platii si disponibilul dupa efectuarea platii in functie de angajamentele si ordonantarile bugetare emise anterior ordonantarii bugetare curente;

odata emise cele 3 documente nu pot fi modificate daca ulterior acestora au fost deja emise pe capitol si aliniatul respectiv alte documente similare;

Pentru o mai buna urmarire a documentelor, aplicatia intocmeste urmatoarele rapoarte:

executie bugetara (similar contului de executie din darea de seama) - reprezinta extrapolarea Anexei nr. 4 la clasificatia functionala;

detaliere bugetara (similar detalierii cheltuielilor din darea de seama) - reprezinta extrapolarea Anexei nr. 4 la clasificatia economica, in functie de clasificatia functionala;

Modulul Contabilitate

definirea:

planului contabil - se poate defini in functie de cerintele clientului;

conturilor de numerar;

conturilor de virament;

furnizorilor;

personalului angajat pentru deconturile de cheltuieli;

gestiunilor;

categoriilor de articole (ex. materiale de curatenie si intretinere, materiale cu caracter functional, obiecte de inventar in magazie, obiecte de inventar in folosinta, mijloace fixe etc.);

unitatilor de masura;

clasificatiei mijloacelor fixe;

responsabililor mijloacelor fixe;

locatiilor in care se afla mijloacele fixe;

soldurile initiale pentru balantele sintetice si analitice;

receptii cantitativ valorice ;

facturi de cheltuieli (valoric):

prestari servicii;

cheltuieli diverse.

facturi venituri;

bonuri de consum:

consum materiale;

casari obiecte de inventar.

bonuri de transfer:

transfer obiecte de inventar din magazie in folosinta

transferuri intre gestiuni;

transferuri B.C.F.-uri in combustibil.

liste de inventariere;

realizeaza pentru toate documentele de gestiune urmatoarele operatiuni:

contabilizeaza automat;

repartitie automata pe clasificare functionala si economica;

actualizeaza la momentul inregistrarii:

balanta analitica de gestiune/conturi;

balanta analitica de gestiune/categorii de articole;

fisa de gestiune;

situatia stocurilor/conturi;

situatia stocurilor/categorii de articole;

balanta analitica de terti;

fisa analitica de terti;

balanta sintetica;

fisa de cont;

executia bugetara;

detalierea cheltuielilor;

fisa bugetara.

Realizeaza pentru toate documentele de gestiune urmatoarele operatiuni:

Contabilizeaza automat;

Repartitie automata pe clasificare functionala si economica;

Situatia stocurilor/conturi;

Fisa analitica de terti;

Balanta sintetica;

Fisa de cont;

Executia bugetara;

detalierea cheltuielilor;

fisa bugetaaa.

operatiuni de casa si trezorerie:

operatiuni numerar in lei sau valuta (incasari casa si plati casa);

operatiuni virament in lei sau valuta (incasari banca si plati banca);

genereaza automat: notele contabile si repartitia pe clasificare functionala si economica;

notele contabile;

repartitia pe clasificare functionala si economica.

avansuri spre decontare (deplasari interne, deplasari externe, aprovizionarea cu bunuri materiale):

inregistrarea deconturilor pentru toate tipurile de cheltuieli;

generarea notei contabile.

Raportari conturi de terti:

Balanta analitica conturi de terti;

fise analitice conturi de terti.

Raportari operatiuni de casa si virament:

registru jurnal conturi numerar in lei sau valuta;

registru jurnal conturi virament in lei sau valuta;

centralizare contabila incasari numerar;

centralizare functionala si economica incasari numerar;

centralizare cheltuieli efective incasari numerar;

centralizare contabila plati numerar;

centralizare functionala si economica plati numerar;

centralizare cheltuieli efective plati numerar;

centralizare contabila incasari virament;

centralizare functionala si economica incasari virament;

centralizare cheltuieli efective incasari virament ;

raportari note-intrare receptii:

centralizare contabila;

centralizare functionala si economica;

centralizare cheltuieli efective

raportari bonuri de transfer:

centralizare contabila;

raportari bonuri de consum:

centralizare contabila;

centralizare functionala si economica;

centralizare cheltuieli efective.

Raportari note contabile:

centralizare contabila;

centralizare functionala si economica;

centralizare cheltuieli efective.

Raportari diverse:

jurnal cumparari;

jurnal vanzari;

balante sintetice pentru conturile din cadrul bilantului:

cu solduri la 1 ianuarie si rulaj in luna;

cu solduri la 1 ianuarie si fara rulaj in luna;

cu total sume precedente.

Balante sintetice pentru conturile din afara bilantului:

cu solduri la 1 ianuarie si rulaj in luna;

cu solduri la 1 ianuarie si fara rulaj in luna;

cu total sume precedente.

centralizare note contabile pe documente;

centralizare note contabile pe tipuri de documente;

fise cont;

carte mare sah;

executia bugetara pe tip de buget (Ex. buget de stat, buget local, etc.);

detalierea executiei bugetare pe clasificatie functionala si economica;

fisa bugetara;

combina datele din contabilitate cu cele din:

ALOP;

Buget;

Dare de seama.

preia pentru aparatul propriu din modulele:

Buget:

prevederile bugetare.

Contabilitate:

incasarile;

platile;

cheltuielile efective;

bilantul contabil;

ALOP:

Situatia executiei bugetare.

se introduc pentru unitatile subordonate:

incasarile;

platile;

cheltuielile efective;

bilantul contabil;

calculeaza contul de executie si bilantul contabil respectand regulile trimestrialitatii si clasificarii functionale si economice;

exporta datele in aplicatia Ministerului de Finante.

CAPITOLUL V

STUDIU DE CAZ

Antohe George este persoana cu handicap conform certificatului medical emis de Comisia de Expertiza Medicala a Persoanelor cu Handicap Braila.Certificatul medical l-a obtinut in urma examinarii acestuia de catre comisia mai sus mentionata . Medicii comisiei au procedat la examinarea acestuia in urma dosarului depus la secretariatul comisiei, dosar ce trebuia sa cuprinda urmatoarele acte :

acte doveditoare ale dobandirii handicapului ( ale ivirii bolii ) inainte de varsta de 20 de ani ;

referat de la medicul specialist care sa ateste evolutia bolii ;

trimitere de la medicul de familie care il are in evidenta;

copie act identitate, act nastere, eventual casatorie;

cerere prin care solicita examinarea si emiterea unui certificat medical.

Conform criteriilor de incadrare in grad de handicap susnumitului i s-a eliberat un certificat de persoana cu handicap , beneficiind astfel de prevederile Legii 519 / 2002 ce modifica si completeaza Ordonanta de Urgenta nr. 102/ 1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap.( Anexa ..).

In baza certificatului medical astfel obtinut , persoana in cauza sau o persoana care se poate deplasa in numele acestuia, se va prezenta la sediul Serviciului Public Judetean de Asistenta Sociala Braila pentru a putea fi luat in evidenta in vederea acordarii drepturilor stabilite de legislatia in vigoare.

Dosarul va trebui sa contina urmatoarele acte:

copie certificat nastere ;

copie certificat casatorie ;

copie act identitate ;

copie legalizata la notar dupa certificatul de incadrare in grad de handicap ( anexa ....) ;

declaratie de venit autentificata la notar ( Anexa ..) ;

adeverinta ajutor social de la primarie catre S.P.J.A.S. Braila

( Anexa ...) ;

adeverinta teren agricol de la primarie catre S.P.J.A.S. Braila

( Anexa..) ;

adeverinta venituri impozabile de la Administratia Financiara catre S.P.J.A.S. Braila ( Anexa ) ;

copie decizie pensie / cupon pensie / adeverinta salarizare ( dupa caz ) ;

cerere tip care se va completa la ghiseu ( Anexa ).

Dosarul intocmit cu actele de mai sus se verifica la biroul de asistenta sociala fiind inaintat apoi asistentului social pentru a i se efectua ancheta sociala la domiciliul lui Antohe George (mutatia specificata in buletinul de identitate )- Anexa...

Referentul social va intocmi referatul de punere in drepturi a prestatiilor in natura . Conform adeverintei de la Primaria Braila d-l Antohe George beneficiaza de un venit agricol anual in suma de 750.000 lei. Avand in vedere prevederile art. 119 alin ( 1) lit. a) adultii cu handicap grav , daca nu au alte venituri cu exceptia pensiei de urmas, beneficiaza de o indemnizatie lunara în procent de 50% din salariul minim brut pe tara, pe toata durata handicapului; cei cu venituri pâna la acest cuantum primesc diferenta pâna la nivelul indemnizatiei lunare.

Astfel, d-l Antohe George va beneficia de suma de 1.337.500 lei obtinuta ca diferenta intre ajutorul special lunar la data de 01 ianuarie 2004

( 50 % * 2.800.000 salariul minim brut pe tara ) si suma obtinuta din venitul pe teren agricol ( 750.000 : 12 luni = 67.500 lei / luna ) .

Referatul intocmit va fi vizat de catre contabilul institutiei cu viza de control financiar preventiv , si de care conducatorul institutiei care va emite o decizie de punere in plata ( Anexa ... si Anexa ...)decizia si referatul.

{n urma deciziei si a cererii intocmite ( anexele ...,...) domnului Antohe George i se vor acorda urmatoarele facilitati si prestatii:

La sfarsitul lunii ianuarie, in data de 30.01.2004 se efectueaza plata ajutorului special in completare  in suma de 1.337.500 lei.

Documente justificative: centralizator pe oficii cu persoanele beneficiare, recapitulatia centralizatoarelor, propunere de acordare a sumelor respective. Pe baza documentelor justificative se intocmeste ordinul de plata, prin care se face plata efectiva .( vezi anexele ....)

Articolul contabil:

Cheltuielile institutiei de la = 700.03 Finantari din bugetul statului

buget privind transferurile privind transferurile

Articolul bugetar aferent: 40.09 Transferuri neconsolidabile- alte

Plata neta Cheltuiala efectiva

Concomitent cu plata ajutorului special se achita si taxa postala aferenta sumelor achitate (conform conventiei incheiate cu Posta Romana- 1,35% la suma totala din recapitulatie)

Cheltuielile institutiei de la = 700.02 Finantari din bugetul statului

buget privind materialel privind cheltuielile materiale

Articolul bugetar aferent: 30.04.01- Transmiterea drepturilor- taxe

alocatii copii

Plata neta Cheltuiala efectiva

) {n data de 07.02.2004 se aduce spre decontare plata abonamentului telefonic si a scutirii a 100 impulsuri in valoare de 84.000.000 lei. Suma reprezinta factura emisa pentru cele 415 persoane care beneficiaza de aceasta facilitate. Domnului Antohe George i se deconteaza suma de 202.000 lei aferenta acestei facturi.

Documete justificative : adeverinta scutire abonament telefon si impulsuri ( anexa ...) , borderou facilitati inaintate de catre Romtelecom Braila, factura centralizatoare conform borderou, referat de punere in plata.

- inregistrarea facturii

Cheltuielile institutiei de la = 234 Furnizori 84.000.000

buget privind materialel

- plata furnizorului de prestatii

234 Furnizori = 700.02 Finantari de la bugetul statului 84.000.000

privind heltuielile materiale

Articolul bugetar aferent: 21.05.02 Alte drepturi stabilite de dispozitiile

legale- abonament telefon

Plata neta Cheltuiala efectiva

3 ) D-l Antohe George solicita scutire la plata abonamentului RTV. {n baza conventiei incheiate cu S.C. ELECTRICA S.A., se intocmesc borderouri cu persoanele beneficiare de facilitatile Legii 519 / 2002 . Lunar sunt prezentate spre decontare de catre societatea sus mentionata facturi insotite de centralizatoare cu persoanele care au beneficiat de scutirea abonamentului RTV. Factura aferenta sumei pe care SPJAS Braila o achita este in valoare 15.000.000 lei pentru un numar de 375 persoane.

Documente justificative : centralizatoare cu persoanele beneficiare , factura fiscala . {n baza actelor mentionate se intocmeste ordinul de plata .

( anexele)

- inregistrarea facturii

Cheltuielile institutiei de la = 234 Furnizori 15.000.000

buget privind materialele

- plata furnizorului de prestatii

234 Furnizori = 700.02 Finantari de la bugetul statului 15.000.000

privind heltuielile materiale

Articolul bugetar aferent: 21.05.01 Alte drepturi stabilite de dispozitiile

legale- abonament RTV

Plata neta Cheltuiala efectiva

4 ) Conform anexei .. D-l Antohe George beneficiaza de 24 de bilete speciale de calatorie fie pe ruta CFR fie cu autobuzul. I s-au eliberat 12 bilete ITA si 12 bilete CFR . Decontarea biletelor se face transportatorilor de pe raza judetului Braila cu care SPJAS are incheiate conventii , respectiv cu SNTFC Bucuresti . Acordarea biletelor s-a facut atat pentru d-l Antohe George cat si pentru insotitorul acestuia. S.C. Dumban Trans S.R.L. Braila aduce spre decontare , la data de 15.02.2004 , o factura in valoare de 1.450.000 lei reprezentand c/v bilete ITA .

Documente justificative factura fiscala, borderou cu biletele persoanelor transportate pe diferite rute.

- inregistrarea facturii

Cheltuielile institutiei de la = 234 Furnizori 1.450.000

buget privind materialele

- in baza actelor justificative de mai sus are loc plata furnizorului de prestatii prin intocmirea ordinului de plata

234 Furnizori = 700.02 Finantari de la bugetul statului 1.450.000

privind heltuielile materiale

Articolul bugetar aferent: 21.05.03 Alte drepturi stabilite de dispozitiile

legale- Transport interurban

Plata neta Cheltuiala efectiva

5 ) Dat fiind faptul ca d-l Antohe George, nu a fost in localitate in perioada in care ajutoarele speciale se aflau spre distribuire la oficiul postal de care apartine, suma de 1.337.500 lei s-a returnat Serviciului Public Judetean de Asistenta Sociala Braila. Returnarea sumei se face in data de 17.02.2004.

Documente justificative: extras de cont, ordin de plata emis de catre Directia de Posta Romana , borderouri cu persoanele care nu au primit ajutoarele speciale din diferite motive ( deces, plecat din localitate, avizat, necunoscut, adresa eronata).

Articolul contabil :

110 Disponibil din sume de mandat = 231 Creditori 1.337.500

si sume in depozit

6) La data de 16.02.2004 , sunt expediate prin posta spre decontare , biletele CFR care au fost justificate ca urmare a calatoriilor efectuate de persoanele cu handicap.Factura aferenta acestor bilete este in valoare de 14.130.000 lei, reprezentand c/v calatoriilor pe luna ianuarie 2004. Suma aferenta biletelor CFR eliberate domnului Antohe George este de 120.000 lei ( valoare aferenta a 2 bilete dus- intors )

Documente justificative : factura fiscala, borderouri cu persoanele beneficiare de aceste calatorii,( borderouri intocmite pe fiecare filiala CFR )

- inregistrarea facturii

Cheltuielile institutiei de la = 234 Furnizori 1.450.000

buget privind materialele

- {n baza extrasului de cont si a ordinului de plata se inregistreaza plata furnizorului de prestatii a SNTFC

234 Furnizori = 700.02 Finantari de la bugetul statului 14.130.000

privind heltuielile materiale

Articolul bugetar aferent: 21.05.06 Alte drepturi stabilite de dispozitiile

legale- Transport CFR

Plata neta Cheltuiala efectiva

7 ) La data de 24.02.2004 domnul Antohe George solicita returnarea sumei de 1.337.500 lei , suma aferenta lunii ianuarie 2004.

Documente justificative : cerere de reordonantare , borderou de plata intocmit de referentul de specialitate si verificat de catre contabilul unitatii.

Articolul contabil :

231 Creditori = 110 Disponibil din sume de mandat 1.337.500

si sume in depozit

Concomitent are loc plata taxei postale aferente sumei 35.704 lei

Cheltuielile institutiei de la = 700.02 Finantari din bugetul statului

buget privind materialel privind cheltuielile materiale

Articolul bugetar aferent: 30.04.01- Transmiterea drepturilor- taxe

alocatii copii

Plata neta Cheltuiala efectiva

CONCLUZII }I PROPUNERI

România si-a creat bazele legale si organele de putere necesare pentru implementarea Programului Mondial de Actiune privind Persoanele cu Handicap. Rezultatele reformei sunt vizibile:

Reforma administrativa s-a încheiat având drept efect:

înfiintarea ANPH ca structura centrala în cadrul administratiei guvernamentale cu competente de coordonare, metodologie, monitorizare si evaluare;

descentralizarea sistemului de protectie la nivel judetean si local.

Reforma institutionala se desfasoara conform Planului National de Actiune, având ca obiectiv central dezinstitutionalizarea si crearea de servicii alternative.
În Raportul de tara s-au facut remarci bune despre activitatea referitoare la protectia persoanelor cu handicap.

Schimbarile care s-au produs în ultima perioada privesc mai multe domenii:

Consultarea persoanelor cu handicap sau a persoanelor care au în îngrijire o persoana cu handicap în toate deciziile care le privesc viata;

Participarea reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale la construirea politicilor sociale. De exemplu, România are un reprezentant în Grupul de lucru pentru Conventia privind protectia si promovarea drepturilor si demnitatii persoanelor cu handicap în persoana doamnei Laila Onu, vicepresedinte al Ligii Nationale pentru Sprijinirea Handicapatilor Mintal din România. Doua persoane cu handicap: Ecaterina-Ani Jager (secretar general al Asociatiei Handicapatilor Neuromotor din România) si Radu-Sergiu Ruba (vicepresedinte al Asociatiei Nevazatorilor din România) fac parte din Parlamentul European al Persoanelor cu Handicap;

Acceptarea din ce în ce mai mult de catre comunitate a persoanelor cu handicap;

Trecerea de la protectia pasiva la protectia activa, de valorizare a potentialului persoanelor cu handicap;

Întarirea colaborarii dintre organizatiile neguvernamentale si autoritatile locale în mod deosebit în vederea dezvoltarii de servicii comunitare;

Promovarea de masuri si actiuni în concordanta cu rezolutiile si documentele Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite;

Pornind de la seria de aspecte semnalate in procesul de asistare a persoanelor cu handicap s-a ajuns la identificarea prioritatilor  , la nivelul judetului Braila, in domeniul protectiei persoanelor cu dizabilitati. Prioritatile stipulate si identificate in strategia judeteana de protectie speciala sunt :

Dezvoltarea unui set de masuri si mecanisme care sa faca posibila egalizarea sanselor pentru combaterea discriminarii si a excluziunii sociale a persoanelor cu handicap ;

Evaluarea persoanelor cu handicap ( institutionalizate, neinstitutinalizate), elaborarea de planuri individuale de interventie pentru acestea si stabilirea nevoilor acestora ;

Dezvoltarea si implementarea unui sistem de monitorizare a programelor de protectie speciala a persoanelor cu handicap

Dezvoltarea unui program de pregatire profesionala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap ( utilitatea organizarii de cursuri de instruire profesionala, de calificare si perfectionare prin credite specifice ;

Dezvoltarea sistemului activitatii de munca la domiciliu pentru persoanele nedeplasabile.

În concluzie, putem spune ca România a creat premisele din punct de vedere legal, administrativ si institutional si a obtinut progrese semnificative în implementarea reformei sistemului de protectie al persoanelor cu handicap, în scopul atingerii obiectivelor stabilite prin Programul Mondial de Actiune al Natiunilor Unite privind Persoanele cu Handicap.

BIBLIOGRAFIE

Constantin Stoenescu, Liviu Teodorescu, Ovidiu Mihaescu-Sistemul de protectie speciala a persoanelor cu handicap din Romania-Editura ALL BECK,2003.

Sanda Ghimpu, Alexandru |iclea, Constantin Tufan-Dreptul securitatii sociale-Editura ALL BECK,1998.

Alexandru Athanasiu-Dreptul securitatii sociale-Editura ACTAMI,1995.

Leontin Stanciu, Liliana Stanciu -Finante publice-Editura Academiei Fortelor Terestre, 2001.

Florentina Moisescu-Contabilitatea bugetara- Editura Mongabit , 2003.

Virginia Greceanu- Cocos- Practica auditului la institutiile publice sI legislatia utila- Societatea "Adevarul" S.A., 1997

Violeta Isai- Contabilitatea financiara- Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti-2000

Florentina Moisescu - Bazele contabilitatii- Editura VOX, 2001

Monica Susanu- Finante publice- Editura Mongabit, 2002

Cristian Georgescu- Analiza si proiectarea sistemelor informatice- Editura RADIAL,1999

*** Ghidul asistentului personal al persoanei cu handicap-Bucuresti 2002

*** Revista de asistenta sociala, Colectia 2003

*** Seminarul «  Contabilitatea in partida dubla la instititiile publice », - Asociatia directorilor economici din cadrul consiliilor judetene din Romania, 2003

*** www. anph.ro- Situatii statistice

*** www. mfinante.ro- Raport proiect buget stat pe anul 2003

*** www. mmssf.ro- Situatia persoanei cu handicap la nivelul Romaniei

*** www. insse.ro- Produsul Intern Brut

*** Instructiuni nr. 10121 /1999-privind inregistrarea in contabilitae a unor operatiuni specifice Fondului Special de Solidaritate Sociala pentru persoanele cu handicap.

*** Ordonanta de urgenta nr. 45 / 05.06.2003 privind finantele publice locale- publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 431 din 19.06.2003

*** Ordonanta nr. 14 / 30.01.2003 - privind infiintarea , organizarea si functionarea Autoritatii Nationale a Persoanelor cu Handicap , Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 63 / 01.02.2003

*** Hotararea Guvernului nr. 90 / 23.01.2003 - pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare si functionare a serviciilor publice de asistenta sociala- publicta in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 81 / 07.02.2003.

*** Hotararea Guvernului nr. 769 / 03.07.2003 - privind aprobarea structurii organizatorice a Autoritatii Nationale a Persoanelor cu Handicap - publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 486 / 07.07.2003

*** Hotararea Guvernului nr. 737 / 03.07.2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Municii ,Solidaritatii Sociale si Familiei- publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 483 / 07.07.2003.

*** O.U.G. nr.147 / 31.10.2002 -pentru reglementarea unor probleme financiare si pentru modificarea unor acte normative-publicata in Monitorul Oficial al Romanie, Partea I, nr.821 / 13.10.2002.

*** Legea 53 / 01.06.1992- privind protectia speciala a persoanelor handicapate-publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.119 / 04.06.1992.

*** Legea 57 / 09.06.1992-privind incadrarea in munca a persoanelor handicapate-publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.131 / 12.06.2003

*** O.U.G. 102 / 29.06.1999 -privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap-publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.310 / 30.06.1999.

*** O.U.G. nr.40 / 25.04.2000 -privind modificarea si completarea OUG 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap-publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr181 / 27.04.2000.

*** Legea 519 / 2002-pentru aprobarea OUG 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap-publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.555 / 29.07.2002.

*** Legea nr.10/09.01.2003- pentru modificarea OUG 102/1999-publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.32 / 22.01.2003.

*** Ordin nr.124 / 15.10.2002 al secretarului de stat al Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap -pentru aprobarea Normelor metodologice privind modalitatea de plata a alocatiei de stat pentru copii cu handicap.

Constitutia României - publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 233 din 21.11.1991, modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei României, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr.758 din 29.11.2003; *** Legea nr. 189/1998-privind finantele publice locale, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 404 din 22.10.1998; *** Legea nr. 783/2001-pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistentei medicale, medicamentelor si protezelor pentru unele categorii de persoane prevazute în legi speciale, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 39 din 21.01.2002; *** Legea nr. 487/2002 a sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr.589 din 08.08.2002; *** Legea nr. 19/2000-privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 140 din 01.04.2000; *** Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 103 din 06.02.2002; *** Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale, republicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 670 din 10.09.2002; *** Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 838 din 20.11.2002; *** Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 110 din 05.03.2001; *** Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor masuri financiare, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 798 din 13.12.2001; *** Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare si pentru modificarea unor acte normative, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 821 din 13.11.2002; *** Hotarârea Guvernului nr. 1.215/2002 pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia speciala si integrarea sociala a persoanelor cu handicap din România, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 853 din 26.11.2002; *** Hotarârea Guvernului nr. 427/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile de încadrare, drepturile si obligatiile asistentului personal al persoanei cu handicap, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 232 din 07.05.2001; *** Hotarârea Guvernului nr. 696/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finantarea proiectelor în domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap si administrarea unitatilor finantate în comun de Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap si organizatiile neguvernamentale ale persoanelor cu handicap sau care au ca obiect de activitate protectia speciala a persoanelor cu handicap, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 437 din 06.08.2001; *** Hotarârea Guvernului nr. 285/2002 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Comisiei nationale pentru supravegherea, controlul si prevenirea cazurilor de infectie HIV/SIDA, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 238 din 09.04.2002; *** Hotarârea Guvernului nr. 773/2002 pentru organizarea si functionarea Comisiei interministeriale privind asistenta sociala, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 554 din 29.07.2002; *** Ordinul ministrului sanatatii si familiei si secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie nr. 725/12.709 privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii si se aplica masurile de protectie speciala a acestora, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 781 din 28.10.2002; *** Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 726/2002 privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru adulti si se aplica masurile de protectie speciala a acestora, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 775 din 24.10.2002; *** Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 741/2002 pentru aprobarea Contractului - cadru de asociere privind înfiintarea institutiilor de protectie speciala a persoanelor cu handicap si modul de administrare a acestora, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 775 din 24.10.2002; *** Ordinul ministrului sanatatii si familiei si ministrului administratiei publice nr. 794/380 privind aprobarea modalitatii de plata a indemnizatiei cuvenite parintilor sau reprezentantilor legali ai copilului cu handicap grav, precum si adultului cu handicap grav sau reprezentantului sau legal, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 929 din 18.12.2002; *** Ordinul ministrului sanatatii si familiei si ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 748/460 pentru aprobarea Criteriilor de încadrare si a modului de autorizare a unitatilor protejate, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 908 din 13.12.2002; *** Ordinul secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap nr.125/1999 privind constituirea Consiliului National de Dialog Social pentru Problemele Persoanelor cu Handicap, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 570 din 23.11.1999; *** Ordinul secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap nr.313/2001 privind stabilirea Criteriilor pe baza carora se efectueaza selectia proiectelor în domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 786 din 12.12.2001; *** Decizia Curtii Constitutionale nr. 2 din 15 ianuarie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si încadrarea în munca a persoanelor cu handicap, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 138 din 22.01.2002.

Powered by https://www.preferatele.com/ cel mai complet site cu referate