PARTILE CURSULUI DE ECONOMIE EUROPEANA

PARTILE CURSULUI DE ECONOMIE EUROPEANA

I.        Formarea, inceputurile capitalismului European.

Ce progrese economice mari s-au produs in lumea europeana pana in sec.XX la Revolutia industriala cand se face trecerea de la manufactura la productia de serie.

II.     Structuri economice si functionarea acestora in cadrul Uniunii Europene.

Nasterea si formarea Uniuni Europene.

Etapele formarii pietei unice, comune.

Cum functioneaza piata comuna europeana ca uniune vamala.

Problema bugetului European - fiscalitate, buget, comert interior si exterior in cadrul Uniunii Europene-.

Agricultura ca domeniu si masura de sprijinire a agriculturii europene.

Masuri europene pentru transporturi, industrie, mediu inconjurator.

Moneda unica europeana.

III.   Economia romaneasca in ansamblul economiei europene.

I.       FORMAREA, INCEPUTURILE CAPITALISMULUI EUROPEAN

Istoria economiei europene de la marile descoperiri geografice pana la Revolutia Industriala

Exceptii:

a.       Economia Chinei (comunista). In China s-a tinut recent, intr-un oras important, forumul economiei mondiale, unde seful Bancii Centrale a Chinei a spus ca: "S-ar parea ca, China comunista trebuie sa salveze capitalismul" (adica puterea economica a Chinei este atat de mare incat infuzia de bani pe piata sa salveze de la necaz economia americana).

b.      Economia Cubei

c.       Economia Coreei de Nord.

Economia libera, europeana, concurentiala a aparut in Europa ca urmare a mai multor factori:

Termenul de "capitalist" nu are numai o dimensiune economica, desi economicul a jucat, joaca si va juca un rol esential, pentru ca orice societate ca sa existe, sa creeze, trebuie sa aiba conditii de viata asigurate.

Folosofii greci spuneau: "Primum vivere, .filosofare."

Cand spunem capitalist, intelegem si anumite tipuri de societate si anumite tipuri de relatii intre membrii societatii respective.

Relatiile economice de tip capitalist apar, mai intai, acolo unde oamenii inzestrati cu spirit intreprinzator, capabili sa-si asume riscuri, au creat activitati in principal bazate pe comert, astfel incat putem spune ca, intr-o prima faza, capitalismul european era un capitalism comercial. El s-a dezvoltat mai intai in cadrul republicilor italiene mediteraneene (Genova, Venetia, Livorno), care dominau pana in sec. XV-XVI comertul pe Marea Mediterana.

Negustorii italieni, sprijiniti intotdeauna de stat, isi extind putin cate putin relatiile comerciale catre nordul Europei. Astfel, intre olandezi si italieni se creeaza o prima relatie de ordin comercial. Dificultatile drumului fiind foarte mari, acestia au creat un sistem de circulatie a marfurilor bazat pe incredere, folosind inscrisuri = rudiment de viata bancara.

Cert este ca acesti oraseni (italieni, englezi in sec. XVII, din Tarile de Jos) indrazneti, care sunt denumiti cu termenul de "burghezi" (reprezinta prima faza a nasterii capitalului si a formarii economiei de tip capitalist) sunt interesati in afirmarea liberatii de actiune si nu ingraditi de niste reguli ca in epoca feudala, acolo unde se poate asigura un profit.

In sec.XII un francez a spus: "Lasati-ma sa fac ce vreau, sa trec pe unde vreau, pentru ca lumea merge de la sine".

Pe baza bogatiilor acumulate din comert, in orasele italiene in sec. XIV s-a pornit o miscare culturala de dezvoltare, de deschidere, numita RENASTERE (revenirea la ceea ce credeau greco-romanii despre filosofie, religie, opere etc.).

Un alt element este epoca marilor descoperiri geografice, sec. XV (1492 - Christofor Columb) si inceputul sec. XVI (calatoria lui Amerigo Vespucci).

Marile descoperiri geografice au dus la descoperirea Americilor, care in foarte scurta vreme (aprox. un secol) au fost luate in stapanire de spanioli (America Centrala), de portughezi (America de Sud) si de francezi, olandezi (America de Nord).

Dupa marile descoperiri geografice, mari cantitati de aur si argint au fost aduse in Europa, constituind una din principalele surse de acumulare primara de capital in tarile care aveau deschidere la mare.

Europenii, animati de spiritul intreprinzator, cu gustul sporit pentru cunoastere (stimulat de Renastere in principal), creeaza o orientare rationalista a europeanului (anglo-saxoni) si incep sa puna sub semnul intrebarii doctrina bisericeasca, unde dobanda este aducatoare de bani pe seama timpului, timpul este al lui Dumnezeu, numai spatiul este al omului. La inceputul sec. XVI au reactionat impotriva sistemului   bisericesc prin REFORMA (au luat fiinta alte biserici; exemplu: biserica protestanta etc.).

Capitalismul european este rezultatul protestantismului religios european.

Toma D'Aquino in "Suma teologiei": "Biserica greseste cand spune: Crede si nu cerceta."

Renee D'Cartes: "Dar de ce sa cred si sa nu cercetez?Ratiunea e universala, e gandirea".

Deci, inceputurile sunt marcate prin indoiala.

Renee D'Cartes: " Ma indoiesc si inseamna ca gandesc, iar daca gandesc inseamna ca exist."

Toate duc la pragmatismul economiei de tip capitalist.

In secolele care au urmat marilor descoperiri geografice, intre monarhii europeni si negustori, bancherii intreprinzatori se stabilesc relatii de sprijin reciproc, astfel ca, mai ales in tarile protestante (Tarile de Jos, Anglia), fac ca puterea economica a burgheziei sa constituie elementul, temeiul existentei statelor de tip modern. Aurul a inceput sa devina masura fortei, a puterii pe care o aveau oamenii si statele. In urma intensificarii schimburilor pe continentul european, mare parte din aurul adus din Americi de catre spanioli si portughezi s-a difuzat, s-a imprastiat in intreaga Europa.

In scurta vreme (doua secole) si Spania si Portugalia au devenit niste state relativ sarace, aurul lor a ajuns in orasele olandeze (s-au infiintat ateliere de prelucrat diamante) si in Anglia (pentru activitatea proprie creatoare de bunuri pe care le distribuie in toata lumea; sec. XVI Sir Francis Drake amiral englez - ataca corabiile spaniolilor si a portughezilor si se intorcea cu aurul lor la regina.)

Englezii au schimbat optica asupra bogatiei statului. John Locke: "O tara nu poate sa fie bogata daca supusii lor sunt saraci." Tara trebuie sa produca bunuri si sa le vanda pentru a aduce bani. Bogatia statului trebuie sa se bizuie pe bogatia mestesugarilor si a negustorilor sai, din activitatea carora se obtin banii cu ajutorul carora se masoara toate lucrurile.

In sec. XVI un filosof englez Thomas Moore a observat banul ca fiind: "Acolo unde toti masoara totul in bani este cu neputinta sa domneasca dreptatea." Tot europenii sunt aceia care au distrus fara mila populatia amerindienilor in proportie de aprox. 90% (in cazul populatiei Mexicului si a Per-ului) de la 1500 la 1650.

Pentru ca pamanturile din colonii trebuiau lucrate, spaniolii au adus in Lumea Noua o populatie de culoare - negrii africani - cu care s-a intocmit in sec. XVII-XVIII comertul cu sclavi, apoi au urmat portughezii si englezii (40 mil. negri estimativ). Karl Marx spunea: " In Europa capitalismul a venit pe lume manjit de sange din cap pana in picioare."

In sec. XVII, Tarile de Jos isi creeaza propriile lor formule de expansiune economica si de expansiune coloniala cand isi creeaza primele mari puncte de sprijin.

Exemplu: Compania olandeza a Indiilor Orientale.

Primul pilon in cadrul Companiei olandeze a Indiilor Oroientale.

Aceasta cuprindea 73 de companii comerciale de navigatie si isi propunea sa vegheze asupra comertului, care se desfasura din Europa spre Indiile de Vest, sa echipeze si sa intretina o flota proprie care numara intre 40 si 60 corabii mari numite si vase de lupta.

Al doilea pilon in cadrul Companiei olandeze a Indiilor Orientale.

Crearea Bancii din Amsterdam, in 1609, (prima banca europeana moderna) care primea depozite in monede diverse sau lingouri de aur (fiecare avand valoarea a cel putin 300 florini; 1 florin=1 leuventaler, care devine emblema leului romanesc in 1877) pe care le pastreaza in siguranta. In acest fel poate furniza imprumuturi negustorilor in orice fel de moneda. Pentru a facilita circulatia banilor infiinteaza filiale si sucursale ale bancii. Permite compensarea de plati intre negustori diferiti pana la plafonul depozitului detinut de acestia la banca.

Banca din Amsterdam, la jumatatea sec. XVII (1650) imprumuta guverne si suverani, regi din Europa, orase.

Al treilea pilon in cadrul Companiei olandeze a Indiilor Orientale.

Spiritul tolerant pe care il au olandezii, fara nici un fel de prejudecati fata de nimeni, a permis prezenta diverselor populatii in Olanda, controland in sec. XVII comertul mondial, ceea ce aduce beneficii economice pentru Olanda.

Datorita materiei prime aduse din colonii se dezvolta industria zaharului, industria dantelurilor si panzeturilor, industria de aparatura optica, industria tiparirii cartilor (dupa 1985 in urma inventarii tiparului de catre Gutenberg). Cartile se numeau elzeviruri si erau caracterizate prin dimensiuni extrem de reduse.

Olanda preia dominatia in sec. XVII in extinderea capitalismului, ale operatiunilor financiare, bancare. Se stabileste in America de Nord, iar colonia se numeste Nord Amsterdam.

In sec. XVII (dupa 1600) Olanda se va angaja intr-o serie de razboaie foarte costisitoare cu Franta, cu Spania si chiar si cu Anglia, precum si scaderea masiva a preturilor produselor orientale, toate au determinat ca aceasta sa se indatoreze din ce in ce mai mult, pierzandu-si pozitia economica dominanta in Europa.

Totusi Olanda pastreaza meritul istoric de a fi fost prima natiune capitalista europeana, un simbol al capitalismului comercial si financiar. Marturie acestei opulente a Olandei sunt numeroasele tablouri pe care ni le-au lasat marii pictori olandezi (Exemplu: Rembrand).

In acelasi secol XVII, la conducerea Angliei vine regina Elisabeta I si determina o perioada de liniste interna datorata in principal politicii ferme => epoca elisabetana.

Anglia devine o mare putere maritima si comerciala distantandu-se de Franta si Olanda. Dupa anul 1600 si Anglia se angajeaza intr-o vasta politica coloniala si infiinteaza o companie dupa modelul olandez: Compania Indiilor Orientale (engleza). Aceasta este tot mai prezenta in India, Japonia, Indonezia, Orientul Apropiat, Egipt si fondeaza mai multe colonii in America de Nord, care devin in sec. XVIII nucleul statelor din nord.

Conceptia englezilor nu era legata de aducerea aurului si interzicerea scurgerii lui in afara, ci era circulatia acestuia prin activitati productive pentru a se obtine un sold pozitiv, un profit. Prin urmare, accentul trebuia sa se puna pe munca creatoare, pe productia de bunuri care sa fie vanduta altor natiuni obtinandu-se astfel profit (prin costurile scazute ale factorilor de productie).

In sec. XVII pentru ca negustorii aveau nevoie de multa marfa produsa, cea mai ieftina materie prima fiind lana, au inceput sa creasca un numar foarte mare de oi pentru lana si a dus la alungarea taranilor de pe pamanturi de catre crescatorii de oi. S-a ajuns pana acolo incat se spunea ca: "oaia l-a mancat pe om."

In manufacturile din Anglia incepe sa fie folosita munca salariata, extrem de prost platita.

Statul englez intervine in aceasta dezvoltare economica interzicand exporturile materiilor prime astfel incat comertul exterior a devenit pentru Anglia o sursa importanta de bogatie.

Spunea un englez: "Comertul a devenit o scoala pentru marinarii englezi, nervul englezilor in razboi si spaima dusmanilor Angliei."

Esenta compromisului dintre burghezia engleza si suveran o reprezinta imbogatirea permanenta a statului, dar si a negustorilor, bancherilor si armatorilor englezi, asigurand astfel marirea nationala si stapanirea intregii lumi.

Victoria Parlamentului in Revolutia Burgheza

In Anglia monarhia domneste, dar nu guverneaza; guvernarea apartine Parlamentului.

Dupa prima jumatate a sec. XVII in Anglia au fost date doua legi foarte importante numite acte de navigatie prin care se impunea suprematia absoluta din punct de vedere naval a Angliei pe marile si oceanele lumii, mai mult, toate marfurile care se exportau nu puteau fi transportate decat cu nave englezesti care aveau in mod obligatoriu capitanii si trei sferturi din echipaj de origine engleza.

Prin aceste acte, multimea de oameni care vagabonda, cersetorimea trebuia sa fie pusa la munca obligatorie. Cei ce aveau intre 14-50 ani erau condamnati la 3 ani de zile sa serveasca flota engleza fara hrana. Ceilalti cersetori din interiorul tarii munceau trei ani in acele workhouse (case de munca). Cersetorii tineri, mai mici de 14 ani, erau prinsi, biciuiti in piata publica si trimisi intr-o scoala de munca.

Un inalt functionar englez zicea: " Din perspectiva comertului lumea parea o singura natie."

Pentru a asigura prosperitatea in Anglia, stapana marilor si carausul lumii, negustorimea, burghezia engleza care si-a impus puterea prin forta, formuleaza ca si conceptie economica: CONCEPTIA LIBERALISMULUI ECONOMIC in sec. XVII (deoarece burghezia engleza nu avea nici un fel de concurenta in cadrul comertului.)

Franta in sec. XVI-XVII prezinta tabloul unei mari tari europene in care burghezia oraselor e inca slaba, debila, frageda pentru ca puterea in stat e concentrata in mainile monarhului: "L'etat c'est moi." Ludovic XVI.

Franta era o natiune preponderent rurala, 80% din populatie locuieste in asezari de pana la 2000 locuitori, aici veniturile statului provin din taxele percepute de la tarani si vanzarea functiilor in stat.

In sec. XVII (secolul care prefateaza revolutia burgheza din Franta) incepe epoca luminilor si apar intrebari legate de autoritatea suveranului, puterea regelui. Chiar la Curtea Regala, unii reprezentanti ai noului mod de gandire incep sa simta nevoia unei modernizari a economiei statului francez. De aceea cardinalul Richelieu si ministrul Colbert au instituit ideea necesitatii dezvoltarii unei flote. Colbert a incercat chiar o apropiere intre rege si burghezie, dar a fost slaba, a vazut nevoia unor dezvoltari comerciale proprii si in acelasi timp a unei armate a regelui care sa aiba la baza companiile respective. Comertul exterior al Frantei trebuia eliberat de tutela fata de Olanda si de Anglia.

Pentru cresterea productiei nationale in Franta, Colbert a inceput sa importe masini, sa aduca mesteri nemti, suedezi, venetieni pentru oglinzi si portelanuri si asa iau nastere manufacturile de lux.

Ca si in Anglia, cersetorii erau inchisi in aziluri speciale si obligati sa invete o meserie.

In Franta, calugaritele din manastiri, fetele celibatare, erau constranse sa lucreze in cadrul unor manufacturi.

Actiunile Frantei erau indreptate catre intarirea unui capitalism propriu bazat mai ales pe manufacturile de lux (portelan, dantele, parfumuri) si pe resursele din coloniile franceze.

Astfel, se formeaza la umbra statului absolutist francez o burghezie manufacturiera si coloniala care se va angaja sub lumina marilor filosofi in promovarea valorilor capitaliste.