POLITICA COMERCIALA COMUNA:

POLITICA COMERCIALA COMUNA:

Dupa constituirea comunitatii Ec U.E. principalele obiective au fost crearea unei vamale care avea ca principiu traficul vamal comun.

Elaborarea unei politici comerciale commune- a fost impuicat anumite dificultati si deoarece atarile membre nu aveau acelasi interese sin u propuneau acelasi solutii.

O serie de tari franta mItalia) sustineau taxe normale mai ridicate,iar alte tari ( germania,Belgia,Olanda .Luxemburg)sustineau taxe vamale mai reduse.

Initial nivelul de protectiea fost ridicat dar ulterior ,ca urmare a presiunilor internationale (SUA) nivelul protectiei s-a redus considerabil .Dupa reducerea taxelor vamale au inceput sa fie folosite bariere netarifare mai ales sub forma normelor tehnice si a reglementarilor fitosanitare.Pana in 1993 politica comerciala a U.E. a avut un character dual( politica tarifara era mica,iar politica netarifara era diferitade la o tara la alta)

Trecerea la piata int.unica a determinat si unificari politicii netarifare,dp aceasta insa au fost utilizate mai frecvent masurile anti-duruping.

O componenta importanta a politicii comerciale com.este reperzentata de existenta unor acorduri preferentiale care faciliteaza accesul pe piata UE a unor porduse provenite din anumite tari .Principalele acorduri preferentiale ale U.E. sunt urmatoarele:

1. acordul cu tarile in dezv membre A.C.P.(Africa,caraibe,pacific.).Dupa 1980 acordul a fost extins si la tari din Asia si America Latina ,tarile initiale fiind foste colonii
2. Sis. Generalizat de Preferinte (S.G.P)-nediscriminatorie care se deruleaza in Conferinta Natiunilor unite pt Comert si COMUNICARE ;UNCTAD
3. Acordurile de asociere cu tarile din Europa Centrala si de Est .Aceste acorduri au vizat pregatirea aderarii si in momentul de fata mai sunt valabile doar in cazul Romaniei si Bulgariei.

Aceste acorduri au realizat o eliminare treptata si asimetrica (mai repede pt UE a barierelor in calae comertului dintre UE si tarile resp)

O masura de sprijinire a tarilor in dezv de catre UE prin intermediul oliticii comerciale si e si initiative adoptata in anul 2000 care se numeste "evrythinh but arms'.

Politica in domeniul concurentei

Aceasta politica e esentiala pt U.E. din 2 motive

1. avantajele eliminarii barierelor dintre tarile membre ar fi afectate daca aceasta ar fi inlocuite cu mecanismul local de influentare a afacerilor.
2. concurenta si pietele concurentiale sunt esentiale pt realizarea obiectivelor ec ale U.E.

In sensul cel mai larg politica com.in domeniul concurentei priveste toate deciziile care pot determina distorsiuni publice sau private pe piata internationala.

Politica comerciala are mai multe componente:

1. politica privind practicile anticoncurentiale
2. politica anti-monopol
3. politica in domeniul fuziunilor
4. politica ajutoarelor de stat("state aid")

1.POLITICA ANTI-CONCURENTIALA:

Se au in vedere costurile,practicile ,acordurile intre frme si rezjulta ca au ca effect impiedicarea,limitarea sau distorsionarea concurentei.

Ex: de actiune interzisa ar fi restr cantitative asupra produselor,partajarea pietei,legarea vanzarilor din cond,supl.

2.POLITICA ANTI-MONOPOL:

Se refera la orice abuzz de poz dominanta din partea uneia sau mai multeoer ineprinderi.

EX: preturi inechitabile,discriminare intre clienti sau furnizori.

3.POLITICA IN DOMENIUL FUZIUNILOR

Initial UE nu a avut reglemantari specifice privind fuziunile.Dupa 1973 apar regulamente si in present este obligatory avizarae de catre comisia europeana a fuziunilor care satisfac urm criterii si anume:

cifra de afaceri mondiala a firmelor implicate de min 5 miliarde euro

cifra de afaceri comunitara de cel putin 250 mil euro pt fiacre firma implicate

cifra de afaceri comunitara nu trebuie sa fie concentrate intr-un singura tara.

4.POLITICA AJUTOARELOR DE STAT:

Aceasta politica are in vedere interzicearea sau controlarea acordarii de subventii deoarece acesteaa dev avantaje artificiale si infl. Libera concurenta cu toate acestea in UE se acorda adesea ajutoare de stat in dom precum agricultura,caile ferate,sect. energetic,sect cercetare-dezvoltare.