ECONOMIA SERVICIILOR: TRANZACTII INTERNATIONALE CU SERVICII

D PROIECT ECONOMIA SERVICIILOR:

TRANZACTII INTERNATIONALE

CU SERVICII

Atitudinea Romaniei fata de concurenta sporita de pe piata serviciilor.

Desi principiul liberei circulatii a serviciilor constituie unul din cei patru piloni de baza ai constructiei europene (alaturi de libera circulatie a bunurilor, persoanelor si capitalului), fiind prevazut inca prin Tratatul de la Roma (1957), UE nu a reusit sa realizeze obiectivul integrarii serviciilor in piata interna nici pana astazi.
Barierele care afecteaza in mod curent comertul intracomunitar cu servicii, din cauza reglementarilor si standardelor nationale divergente, genereaza costuri uriase de operare furnizorilor de servicii europeni. Lipsa progreselor pe calea integrarii pietelor de servicii a inceput sa ameninte tot mai grav competitivitatea economiei UE in ultimii ani, in conditiile in care aceste activitati au ajuns sa contribuie in proportie de 70% la crearea PIB si, respectiv, la ocuparea fortei de munca din tarile membre, si sa reprezinte 22% din totalul schimburilor comerciale cu bunuri si servicii ale UE-25 si 65-70% din stocul total de ISD, generate si receptate (inclusiv intra-UE, in anul 2004).

Noua ofensiva de integrare a serviciilor in piata interna
Drept urmare, in contextul vastului program de eficientizare a pietei interne adoptat prin Agenda de la Lisabona, Comisia Europeana a declansat o adevarata ofensiva de liberalizare a comertului intracomunitar cu servicii si de integrare a acestor activitati in piata interna, pe fundalul intensificarii fara precedent a preocuparilor de consolidare a competitivitatii firmelor europene.
Spre deosebire insa de preocuparile din trecut de transpunere in practica a principiului liberei circulatii a serviciilor si a dreptului de stabilire, noua ofensiva are la baza o abordare atotcuprinzatoare, orizontala si globala. Ea urmareste eliminarea obstacolelor atat in plan legislativ, cat si administrativ, concomitent cu crearea conditiilor-cadru pentru sporirea productivitatii si competitivitatii intreprinderilor furnizoare si utilizatoare de servicii. Totodata, atentia Comisiei Europene este focalizata pe serviciile furnizate intreprinderilor (servicii de productie), adica pe serviciile utilizate ca in 838b15i puturi in procesele de productie, considerate determinante pentru performanta economica a tuturor celorlalte intreprinderi (precum serviciile profesionale, financiare, transporturi, comunicatii, distributie s.a.). in cadrul acestui program cuprinzator de reforma, sunt in curs de desfasurare trei initiative ale Comisiei Europene, care se completeaza reciproc si care au un impact major asupra sectorului de servicii.
In primul rand, este vorba de o initiativa legislativa a Comisiei Europene, materializata prin introducerea in Parlamentul European, la inceputul anului 2004, a proiectului de Directiva privind serviciile in piata interna. Scopul noii Directive - cunoscuta si ca "Directiva Bolkestein" - este eliminarea obstacolelor din calea liberei circulatii a serviciilor, stimularea concurentei si incurajarea activitatilor de servicii transfrontaliere. Dupa dezbateri furtunoase si numeroase compromisuri, la 16 februarie 2006, plenul Parlamentului European a adoptat o prima varianta amendata a acesteia, in prezent aceasta fiind dezbatuta de catre institutiile europene.
In al doilea rand, se afla in curs de derulare Planul de actiune in domeniul serviciilor de productie, menit a sustine initiativa legislativa a Comisiei Europene printr-un set de masuri complementare, destinate eliminarii obstacolelor administrative din calea tranzactiilor cu servicii intra-UE si sporirii competitivitatii intreprinderilor furnizoare si utilizatoare de servicii.
In fine, dar nu in ultimul rand, consolidarea capacitatii competitive a intreprinderilor de servicii este urmarita si in planul politicii comerciale externe a UE, prin participarea activa - atat ca entitate, cat si prin statele sale membre - la negocierile comerciale globale din sfera serviciilor din actuala Runda Doha. In acest context, UE este preocupata de eliminarea obstacolelor existente pe pietele internationale de servicii, de largirea accesului companiilor europene pe aceste piete si de consolidarea regulilor multilaterale care guverneaza comertul international si fluxurile investitionale in sfera serviciilor. Suprapunerea eforturilor de liberalizare la nivel european cu cele desfasurate la nivel global nu este intamplatoare, intrucat reformele in materie de reglementare promovate in sectoarele de servicii sunt mai usor de infaptuit de catre autoritatile europene/nationale atunci cand sunt ancorate in angajamente de liberalizare asumate in plan multilateral.

Dezavantaje competitive ale Romaniei in sfera serviciilor

Este evident ca, in perspectiva, masurile curente ale Comisiei Europene initiate in plan legislativ, dar si intr-un context mai larg (masurile complementare destinate sporirii competitivitatii intreprinderilor europene) vor conduce la imbunatatirea cadrului de desfasu-rare a acestor activitati si, implicit, la cresterea competitivitatii intreprinderilor furnizoare si utilizatoare de servicii din spatiul UE.
Or, chiar si fara sporurile previzibile de competitivitate generate de aceste masuri, performantele curente ale industriilor de servicii din UE-25 ridica sfidari majore la adresa capacitatii Romaniei de a face fata presiunilor concurentiale in domeniu.
Dezavantajele competitive ale Romaniei in sfera serviciilor in raport cu UE-15, dar si cu noile state membre si candidate, sunt numeroase si rezida inainte de toate in nivelul scazut de dezvoltare a sectorului romanesc de servicii. O succinta analiza a realitatilor economice romanesti prin prisma serviciilor pune in evidenta contraste izbitoare intre performantele Romaniei si cele ale statelor membre - vechi si noi - prin prisma contributiei acestui sector la crearea valorii adaugate brute, la ocuparea fortei de munca si, implicit, la fluxurile comerciale si investitionale internationale.

Structura comertului cu servicii al Romaniei

Sub aspectul structurii comertului cu servicii al tarii noastre, constituie o evolutie favorabila sporirea la 22%, in 2005, a ponderii serviciilor turistice in totalul incasarilor generate de exportul de servicii si inregistrarea unui excedent al balantei serviciilor turistice (de 170 milioane USD). Aceasta tendinta este cu atat mai remarcabila, cu cat ponderea turismului in totalul exporturilor de servicii s-a diminuat sensibil in ultimii ani, iar balanta turistica a inregistrat deficite cronice - in vadita contradictie cu potentialul semnificativ de care dispune tara noastra in domeniu. Cresterea in decursul ultimului deceniu si jumatate a importantei componentei "alte servicii" in ansamblul fluxurilor de servicii ale Romaniei reprezinta un alt aspect pozitiv, de natura sa apropie structura comertului romanesc cu servicii de cea care predomina la nivel european si mondial. In 2005, serviciile subsumate acestei componente au ajuns sa detina practic jumatate din totalul incasarilor din exportul de servicii al Romaniei si, respectiv, din totalul platilor in contul importurilor de servicii, ponderile respective fiind similare cu cele ale UE-25. Alaturi de constructii, aceasta componenta inglobeaza ansamblul serviciilor de productie, care sunt utilizate ca inputuri in procesele de productie, fiind determinante pentru cresterea eficientei si competitivitatii intreprinderilor din toate sectoarele economice. In schimb, constituie un serios motiv de ingrijorare faptul ca importurile crescande de servicii de productie, necesare intreprinderilor romanesti pentru a se putea mentine competitive, nu pot fi compensate printr-o crestere corespunzatoare a exporturilor, balanta acestor servicii inregistrand deficite cronice.

Decalaje grave sub aspectul structurii macroeconomice

Contributia serviciilor (excluzand constructiile) la valoarea adaugata bruta (VAB) pe ansamblul economiei romanesti a fost in anul 2003 de 50%, iar la ocuparea fortei de munca totale de numai 35%, comparativ cu un nivel de 68% in media UE-15 in cazul ambilor indicatori. Deosebit de ingrijoratoare este ponderea scazuta a serviciilor in ocuparea fortei de munca, care pe tot parcursul perioadei 1990-2003 a sporit cu doar 8 puncte procentuale si reprezinta practic jumatate din media UE-15. In schimb, proportia fortei de munca ocupate in agricultura romaneasca este de circa 7 ori mai mare decat media UE-15, fiind totodata si cea mai ridicata din tarile Europei Centrale si de Est.
Structura divergenta in termeni de forta de munca a economiei romanesti in raport cu UE-25 iese si mai mult in evidenta daca se analizeaza structura sectorului de servicii, si in special rolul serviciilor de productie - care focalizeaza in prezent in cel mai inalt grad interesul Comisiei Europene. Aceste activitati (ingloband comertul, transporturile, comunicatiile, serviciile financiare, tranzactiile imobiliare si serviciile de afaceri) constituie sursa preponderenta generatoare de valoare adaugata si de locuri de munca in spatiul UE, exercitand - in virtutea interconexiunilor cu celelalte sectoare ale economiei - un impact major asupra performantei economice a intreprinderilor europene. In cazul Romaniei, evolutia sectorului serviciilor de productie arata ca desi in perioada 1990-2003 aceste activitati si-au dublat ponderea in VAB (de la 19% la 38%), contributia lor la ocuparea fortei de munca a sporit cu numai 5 puncte procentuale (de la 16% la 21%). Or, in 2003, serviciile de productie ocupau 37% din totalul fortei de munca din UE-25.
Motiv de ingrijorare constituie, de asemenea, tendinta de agravare a decalajului in termenii contributiei serviciilor la crearea PIB si la ocuparea fortei de munca dintre Romania si noile state membre (chiar si in raport cu Bulgaria). In timp ce aceste tari au inregistrat progrese notabile in perioada 1990-2003 sub aspectul convergentei structurilor lor macroeconomice cu cele ale UE, apropiindu-se sensibil de nivelul indicatorilor respectivi din UE-15 (de 68%, in medie), in Romania modificarile structurale au fost foarte lente si nesemnificative. Pe cale de consecinta, Romania se particularizeaza prin cel mai scazut nivel al acestor indicatori din grupul noilor tari membre si candidate.

Volumul restrans al comertului cu servicii al Romaniei

Dimensiunea modesta a ofertei de servicii si structura acesteia - prevalenta serviciilor traditionale (transporturi, comert, hoteluri si restaurante) in detrimentul serviciilor avansate (servicii financiare, de afaceri) - afecteaza potentialul Romaniei de a genera fluxuri internationale de servicii. Desi in ultimul deceniu si jumatate schimburile cu servicii au inregistrat o dinamica sustinuta, sporind in ritmuri superioare celor in plan mondial si european, tara noastra detine o pozitie marginala in comertul global cu servicii (0,2%). In 2005, volumul valoric al exporturilor romanesti de servicii s-a ridicat la 4,9 miliarde USD, iar importurile respective au totalizat 5,4 miliarde USD.
Desigur, decalajul dintre Romania si statele membre ale UE-15 este urias sub aspectul participarii la schimburile internationale cu servicii. Dar prin prisma dimensiunii comertului cu servicii, Romania detine ultima pozitie si in raport cu noile state membre si candidate. Astfel, in anul 2004, Polonia a exportat un volum de servicii aproape de patru ori mai mare, iar Ungaria si Republica Ceha aproape de trei ori mai mare decat Romania, tara noastra fiind depasita chiar si de Bulgaria sau de Slovacia.

Rolul serviciilor in balanta de plati

Discrepante semnificative intre Romania si noile tari membre si candidate se manifesta si sub aspectul capacitatii fluxurilor de servicii de a sustine echilibrul balantei de plati. Romania este singura tara din acest grup de tari care a inregistrat deficite cronice ale balantei serviciilor pe tot parcursul anilor '90. Desi incepand din 1999, aceste deficite s-au diminuat treptat, transformandu-se in anii 2002-2003 in excedente modeste, tendinta pozitiva nu s-a putut mentine, deficitul dublandu-se in 2005 la 540 milioane USD, fata de 2004. Anii 2004-2005 marcheaza, astfel, reluarea tendintei balantei serviciilor de a inregistra sistematic si progresiv solduri negative si de a se constitui implicit intr-un factor de agravare a dezechilibrului balantei platilor curente, alaturi de deficitele uriase ale balantei bunurilor.

Nivelul modest al fluxurilor de servicii intermediate prin ISD

Tranzactiile internationale cu servicii nu se rezuma doar la comertul transfrontalier cu servicii, ci cuprind si fluxurile de servicii care iau nastere prin intermediul ISD. In acest din urma caz, productia si distributia serviciilor se desfasoara pe plan local, prin intermediul filialelor corporatiilor transnationale (CTN) implantate pe piata romaneasca sau al societatilor cu capital mixt. Marimea acestor tranzactii nu poate fi insa apreciata, ele nefiind inregistrate de statisticile de comert, iar Romania nu a adoptat inca noul sistem statistic elaborat in acest scop pe plan international. Se poate insa deduce ca, din cauza nivelului scazut al ISD atrase de economia romaneasca, internationalizarea productiei si a distributiei din sectorul romanesc de servicii este inca foarte modesta. Cu un stoc de ISD estimat la numai 18,0 miliarde USD la sfarsitul anului 2004, Romania se plaseaza sensibil in urma performantelor grupului de principale state receptoare de ISD din Europa Centrala si de Est format din Polonia (cu un stoc de 61,4 miliarde USD in acelasi an), Ungaria (60,3 miliarde USD) si Republica Ceha (56,4 miliarde USD), potrivit datelor comparabile furnizate de UNCTAD.
Nivelul scazut al volumului cumulat al fluxurilor de ISD receptate de economia romaneasca constituie una din cauzele majore ale progresului lent pe calea expansiunii sectorului de servicii dupa 1990. Exista o corelatie intre volumul de ISD atrase si ritmul reformelor economice - si in special al privatizarii - in tarile in tranzitie. Acele tari din Europa Centrala si de Est care au promovat reformele economice in ritmuri sustinute si au privatizat masiv de la inceput, au reusit sa atraga un volum apreciabil de ISD, spre deosebire de Romania unde reformele au fost lente, inconsecvente si inconsistente pana de curand. tarile care au fost capabile sa atraga fluxuri substantiale de ISD - precum Ungaria, Polonia sau Republica Ceha - au reusit sa incheie inca la mijlocul anilor '90 procesul de recuperare a decalajului fata de UE-15 in materie de servicii, facand implicit un pas semnificativ in directia convergentei structurale,cu UE.

Perspective si oportunitati

Sub aspectul participarii la tranzactiile cu servicii, performantele Romaniei sunt net inferioare nu numai in raport cu tarile membre ale UE-15, dar si cu noile state membre si candidate, care vor constitui competitori redutabili pe o viitoare piata largita a serviciilor din UE.

Cu toate acestea, Romania dispune de unele avantaje competitive pe care le-ar putea valorifica in scopul impulsionarii schimburilor sale cu servicii - atat a celor transfrontaliere, cat si a celor intermediate prin ISD. Nivelul (inca) relativ scazut al costului fortei de munca, gradul ridicat de educatie si de pregatire profesionala a unor categorii de forta de munca, afinitatile culturale (inclusiv de limba) cu spatiul european si, nu in ultimul rand, garantiile asociate cu preluarea acquis-ului comunitar si cu perspectiva aderarii iminente la UE - reprezinta tot atatea active care ar putea fi fructificate in vederea dezvoltarii exporturilor de servicii catre piata UE.
Mai mult decat atat, numeroase din tendintele de pe scena economica internationala par a favoriza Romania prin prisma avantajelor competitive in sfera serviciilor, in special datorita competentelor sale educationale si profesionale. In virtutea cresterii capacitatii serviciilor de a fi livrate pe plan international prin intermediul retelelor electronice (datorita digitalizarii si standardizarii inlesnite prin aplicarea noilor TIC), numeroase categorii de servicii (sau componente ale acestora), precum si numeroase functii de servicii utilizate de CTN pentru coordonarea diferitelor verigi ale lantului valoric al productiei lor globale, pot fi fragmentate si reamplasate acum in cele mai diferite locatii din lume. Romania ar putea sa profite din plin de procesul curent de "relocalizare" a serviciilor, la care recurg in masura crescanda firmele europene pentru a se mentine competitive (din considerente legate de reducerea costurilor, extinderea accesului la competente profesionale si imbunatatirea calitatii serviciilor). In contextul reorganizarii lantului valorii la nivel global, dar si al largirii pietei interne, o mare gama de servicii devenita recent "comercializabila" poate fi obiectul exportului, incluzand fie servicii cu valoare adaugata mai scazuta (intrari si prelucrari de date), fie mai ridicata (proiecte de arhitectura, analize financiare, programare software, cercetare-dezvoltare).
Exportatorii romani, provenind cu precadere din randul IMM-urilor, ar putea exploata in mod activ noile oportunitati oferite de tranzactionarea transfrontaliera pe cale electronica a unei mari varietati de servicii de productie. Romania ar putea deveni o locatie atractiva pentru furnizarea catre tarile membre ale UE a numeroase categorii de servicii asociate cu TIC (servicii informatice si asociate cu computere, precum inputurile de date, procesarea de date, programarea si dezvoltarea de software s.a.), dar si pentru furnizarea altor categorii de servicii de productie care fac obiectul procesului curent de "relocalizare", si care sunt destinate fie sustinerii operatiunilor firmelor (servicii de contabilitate, de audit, gestionarea salariilor etc.), fie inlesnirii interactiunii dintre firme si clientii acestora (centre de consultanta prin telefon, dezvoltarea de software s.a.) si, nu in ultimul rand, pentru furnizarea de servicii de productie mai sofisticate si cu continut ridicat in valoare adaugata (precum serviciile de proiectare, anumite functii de cercetare-dezvoltare, servicii de consultanta juridica etc.).
Este insa la fel de adevarat ca potentialul de dezvoltare a exportului de servicii al tarii noastre este grevat de constrangeri severe legate de nivelul precar al infrastructurii tehnologice si informationale, care conditioneaza adoptarea si utilizarea la scara larga a comertului electronic. Acestora li se adauga si alti factori restrictivi, localizati la nivelul firmelor romanesti furnizoare de servicii, si care vizeaza mai ales lipsa capacitatilor adecvate de marketing, capitalul reputational redus si, in general, absenta contactelor de afaceri de anvergura globala inlesnite prin retelele electronice. Si, nu in ultimul rand, un factor inhibitor il reprezinta insuficienta constientizare la nivel guvernamental a sprijinului pe care il pot oferi exporturile de servicii pentru sustinerea performantei exporturilor de bunuri materiale.
In concluzie, demersurilor curente la nivelul UE care urmaresc integrarea serviciilor in piata interna si consolidarea competitivitatii companiilor europene ridica in fata Romaniei nevoia stringenta de a accelera procesul de ajustare structurala. Pentru a face fata concurentei sporite pe piata interna a serviciilor si a beneficia de noile oportunitati in calitate de viitor membru al UE, Romania va trebui sa-si consolideze in mod substantial capacitatile generatoare de fluxuri de servicii, in conditiile in care dezavantajele sale competitive in sfera serviciilor sunt numeroase, atat in raport cu UE-15, cat si cu noile state membre si candidate.

Bibliografie:

* Cristina Cristureanu Economia imaterialului:tranzactii internationale cu servicii

Editura All Beck,Bucuresti,1999

"Tribuna economica"- nr.13/04.04.2006 -"Decanul presei economice Dr. Agnes Ghibitiu