Piata. Tipuri de piete si mecanisme de formare a preturilor
Plecând de la teoria si comportamentul consumatorului si a teoriei ofertei si comportamentului producatorului, vom analiza în acest curs formarea preturilor bunurilor de consum personal si ale bunurilor capital tehnic.
1.Concurenta: continut si functii
Forma activa a liberei initiative este manifestarea concurentei, trasatura esentiala a economiei de piata, al carei mecanism este concurential. "Concurenta reprezinta confruntarea deschisa, rivalitatea, dintre agentii economici vânzatori -ofertanti pentru a atrage de partea lor clientela (cumparatorii-solicitanti). Exprima, totodata, comportamentul specific, interesat al tuturor subiectilor de proprietate, comportament ce se realizeza diferit, în functie de cadrul concurential si particularitatile diverselor piete".
Concurenta este o confruntare deschisa, loiala, în cadrul careia vânzatorii si cumparatorii u 434d31e rmaresc sa-si realizeze scopurile propuse prin "testarea si tatonarea" fortelor pietei.
Este considerata calea de satisfacere a intereselor tuturor participantilor la viata economica
instrumentele luptei concurentiale de natura economica si extra economica:
principalele cai economice: reducerea costurilor bunurilor sub cele ale concurentilor; diminuarea preturilor de vânzare; ridicarea calitatii bunurilor; acordarea unor facilitati clientilor;
instrumentele extra economice: furnizarea de informatii generale pentru toti clientii; sponsorizarea unor actiuni sociale de interes local sau national etc; folosirea unor presiuni morale, speculând situatiile critice (razboaie,crize) si eludând chiar legile tarii.
<<concurenta loiala>> folosirea nediscriminatorie de catre vânzatori a unora dintre instrumentele amintite, a prevederilor legale.
<<concurenta neloiala>> consta în acordarea unor stimulente deosebite clientilor, în n utilizarea anumitor mijloace extra economice de patrundere si mentinere pe piata...; concurenta incorecta sau nelegala.
Mecanism concurential - îi favorizeaza pe cei abili si elimina pe cei slabi, care nu au mobilitatea necesara de adaptare.
Duce la reducerea preturilor de vâzare, fiind potrivnica scumpetei; preturi mai mici vânzari mai mari.
Prin influentele directe asupra psihologiei agentului economic mediul concurential impartial alimenteaza optimismul acestora, stimulându-le creativitatea si preocuparea continua de crestere a efectelor întregii activitati, de maximizarea profitului, dar si de satisfacere maii buna a nevoilor de consum.
Sunt si situatii când agentii economici pentru a supravietui, diminueaza calitatea produselor, polueaza mediul înconjurator
Mecanismul concurential difera de la o perioada la alta de la o stare la alta, de la o piata la alta.
Factorii si conditiile care fac sa se contureze mai multe tipuri de concurenta sunt: numarul si puterea economica a participarii la tranzactii; gradul de diferentiere a bunurilor care satisfac o anumita nevoie umana; facilitatile acordate sau barierele ridicate în calea celor care intentioneaza sa produca pentru o anumita piata; gradul de transparenta a pietei; raportul dintre cererea si oferta de bunuri; complexitatea si functionalitatea retelei pietelor într-o tara sau alta; conjunctura politica interna si internationala.
2. Pretul: concept, functii, tipuri.
Înca din antichitate au existat preocupari pentru explicarea continutului si modalitatilor de formare a preturilor în schimbul de marfuri.
Explicatia stiintifica a raportului de schimb, a fost data de A. Smit care afirma ca munca este masura reala a valorii de schimb a tuturor marfurilor;
David Ricardo a elaborat un tratat asupra valorii ca substanta comuna a marfurilor si a surprins aspecte esentiale ale formarii preturilor.
Definitia pretului ca expresie baneasca a valorii marfii si explicarea formarii lor pe baza teoriei valorii munca au întâmpinat o puternica opozitie începând cu sfârsitul secolului al XIX-lea.
Unii autori pun accent pe conceptele clasice formarea preturilor pe consumul de munca sociala altii ignora aceste concepte.
<pretul > exprima cantitatea de moneda ce trebuie platita pentru achizitionarea (cumpararea) unor bunuri materiale si serviciilor în cadrul tranzactiilor bilaterale de piata.
nivelul si dinamica preturilor sunt influentate de o serie de factori, locul central ocupându-l cele doua forte ale pietei: cererea si oferta.
Relatiile cerere oferta-pret trebuie vazute în dublu sens. Modificarea nivelurilor preturilor poate fi, pe de o parte, cauza a nivelului si dinamicii cererii si ofertei, pe de alta parte schimbarile ce au loc în evolutia cererii si/sau ofertei determina modificari ale nivelului
pretului.
Pretul constituie rezultatul confruntarii intereselor economice ale purtatorilor cererii si ofertei.
Nivelul si evolutia pretului sunt influentate permanent de alti factori economici:
a) din partea cererii de: utilitatile bunurilor ce urmeaza a fi achizitionate de consumator; capacitatea de plata a cumparatorului ; costul cumpararii bunului respectiv din alta parte;
b) din partea ofertei de: costul de productie, respectiv consumul de factori; preturile bunului respectiv practicate pe alte piete.
rezulta ca exista o interdependenta, o solidaritate a preturilor si anume sunt preturi care sunt legate în cerere (carbunele si minereurile care sunt bunuri complementare...sau sunt bunuri ce se pot reprezenta reciproc la stisfacerea unei cereri, sunt substituibile-zaharul...zaharina sau miere)
Pentru aceste cazuri exista urmatoarele reguli: daca sporeste cererea unui bun legat de altul în oferta, si, prin aceasta se urca conditional pretul, sporeste si oferta celuilalt produs care este legat de el; o oferta sporita a unui bun legat în cerere si scaderea pretului conditionata de aceasta, determina o cerere sporita si a celuilalt bun; o oferta sporita de un bun substituibil cu scaderea pretului micsoreaza cererea celuilalt bun.
Amploarea si intensitatea influentelor exercitate de modificarea cererii si ofertei asupra pretului sunt diferite în timp: pe termen, deoarece productia (oferta) nu se poate modifica, cererea constituie principalul factor al formarii pretului; pe termen lung oferta reprezinta factorul predominant al evolutiei preturilor.
În viata economica de zi cu zi exista o multitudine de raporturi între pret de echilibru si preturile efective, desi în general, pretul efectiv se abate de la pretul de echilibru
însa abaterile nu pot fi numai într-un singur sens pentru ca ar duce la nerealizarea echilibrului pe termen lung între cerere si oferta.
Tipologia preturilor
preturi unice, al caror nivel este fix;
preturi cu limite de variatii stabilite;
preturi formate pe baza unor reglementari (structura costurilor de productie, normative de factori) dar al caror nivel nu este prestabilit;
preturi libere, formate prin mecanismul cererii si ofertei
d.p.d.v. al naturii si obiectului pietei, exista: preturi ale bunurilor si serviciilor; pret ale factorilor de productie; preturi sau cursuri ale hârtiilor de valoare; ale banilor;
în tarile cu economie de piata, categorii mai largi de preturi industriale; agrare; tarife pentru servicii; preturi cu ridicata; preturi cu amanuntul.
Pretul se constituie într-un principal mesaj de reglare a mecanismelor economice;
prin functiile economice, pretul este o categorie valorica dar si o importanta pârghie economica prin intermediul careia se realizeaza anumite obiective economice si sociale. Rolul pretului este reliefat de functiile acestuia.
formula de calcul si masurare a cheltuielilor si rezultatul prin intermediul pretului capata expresie baneasca indicatorii ce caracterizeaza viata economica-sociala, a dimensiunii cantitatii si structural-calitativ ale activitatii economice pretul are o puternica încarcatura informationala pentru agentii economici; exprima si masoara "tensiunile" de raritate a bunurilor si serviciilor; apare ca un "sistem de semnale" care cordoneaza deciziile agentilor economici.
Functia de stimulare a producatorilor. -constituie componenta motivationala principala a actiunilor întreprinzatorilor si a optiunii consumatorilor.
Functia de recuperare a costurilor si de distribuire a venitului adica sa asigure agentilor economici compensarea cheltuielilor si obtinerea unui profit
3. Piata cu concurenta perfecta. Pretul de echilibru.
Au fost imaginate doua modele fundamentale, limita prin care se evidentiaza interdependentele dintre fortele pietei si pretul bunului, unul pentru o piata cu concurenta perfecta si altul pentru o piata de monopol, care practic nu pot functiona în mod exclusiv....concurenta imperfecta.
Concurenta perfecta presupune un asemenea raport de piata încât toti producatorii sa-si vânda toate marfurile la pretul pietei, fara ca unul dintre ei, sau toti împreuna sa-l poata infuenta, iar pe de alta parte cumparatorul sa poata achizitiona ceea ce au nevoie si cât doresc din fiecare bun la acelasi pret al pietei, fara a-l putea modifica dupa vointa lor. Se bazeaza pe existenta premiselor:
-atomicitatea participantilor la tranzactii,..un numar mare de agenti economici (vânzatori si cumparatori) de putere concurentiala egala sau apropiata, fara a putea influenta cantitatile oferite sau cerute, respectiv pretul;
-omogenitatea bunurilor agentilor economici cumparatorilor fiindu-le practic indiferent de la care dintre vânzatori se aprovizioneaza;
-elasticitatea, adica adaptarea fara restrictii a ofertei la cerere si invers, a cererii la oferta;
Transparenta perfecta a informatiilor pietei, privitoare la cantitatile oferite si cerute, la calitatea bunurilor, la pret.
Acest tip de concurenta nu exista si nu a existat în realitate dar a servit ca model teoretic de analiza a mecanismelor pietei concurentiale. Interactiunea dintre oferta si cerere se finaliza în fixarea unui punct de echilibru la care ofertantii si cumparatorii doresc sau pot cumpara aceasta cantitate de bunuri.
În situatia în care pretul se fixeaza deasupra celui de echilibru, cantitatea ceruta este inferioara celei oferite, excedentul de oferta exercitând presiuni în sensul reducerii
preturilor (în directia celui de echilibru).
Situatia este exact inversa daca pretul este mai mic decât cel de echilibru În acest caz se creaza un excedent de cerere care va influenta preturile în sensul ridicarii lor catre pretul de echilibru.
<Caracteristicile esentiale ale pretului de echilibru>:
-apare spontan în momentul egalizarii cantitatii cerute cu cele oferite...
- este legat si de situatia pietelor interdependente de pretul de echilibru ale celorlalte bunuri;
-echilibrul pietei nu însemna absenta schimbarilor în raportul dintre fortele acesteia ¬ raportul cerere-oferta fiind în continua miscare.
analiza formarii pretului de echilibru se face si în raport de factorul timp. Apar unele particularitati în urmatoarele situatii temporale: perioada foarte scurta; perioada scurta si perioada lunga de timp.
4. Piata cu concurenta monopolistica si formarea pretului.
Pastreaza toate trasaturile concurentei perfecte, cu exceptia omogenitatii produselor, care este înlocuita cu diferenterea produsului.
Cumparatorii au posibilitatea sa aleaga produsul iar vânzâtorii pot impune pretul si chiar cantitatea prin politica noilor sortimente de produse.
Concurenta de tip monopolistic are trasaturi care o fac sa apartina celor doua forme de piata opuse, concurenta pe de o parte, monopolul pe de alta. Concurenta de produse determina caracteristica acestei piete.
În formarea pretului se iau în calcul trasaturile fundamentale ale acestui proces:
-numarul de produse este suficient de mare, încât nu este posibila subordonarea reciproca a firmelor;
-diferentierea produselor d.p.d.v. al calitatii design-ului etc;
-inexistenta unor restrictii la intrarea în ramura a altor întrep.
Ca urmare a evolutiei specifice a cererii, cresterea volumului vânzari presupune reducerea pretului: daca firma doreste sa-si sporeasca volumul vânzarilor de la q1 la q2 va trebui sa reduca pretul de la p1 la p2. În acest fel cmg va fi mai mic decât pretul.
Pe termen scurt, maximizarea profitului are loc la acel volum al productiei la care venitul marginal este egal cu costul marginal (vmg=cmg).
În acest punct este posibil ca pretul sa fie superior cm (cost mediu) obtinându-se un profit mai mare decât cel normal.
Pe perioada lunga de timp, cresterea volumului factorilor de productie si posibilitatea substituirii bunurilor create de firma determina disparitia profitului anormal, iar produsul realizat asigura egalitatile: vmg = cmg si vm = cm (cost mediu)
5. Oligopolul si formarea pretului.
Piata cu concurenta imperfecta ../ în care agentul economic -vânzatorul si cumparatorul pot sa inflenteze, prin actiunile lor unilaterale, raportul dintre cererea si oferta de marfuri si, deci, nivelul preturilor, în intentia de a obtine avantaje mari si stabile.
Daca un vânzator domina concurenta, impunându-si conditiile de pret sau de calitate relatia de piata este numit <<monopol>>
Piata dominata de doi vânzatori . <<duopol>>
Forma de piata cea mai raspândita este cea de tip <<oligopol>>, fiind dominata de câtiva producatori - vânzatori, de regula de talie mare.
Piata poate fi dominata si de anumiti cumparatori puternici -1,2,câtiva-... fiind desemnate, dupa caz, prin termenii <monopson, duopson, oligopson>
- <<oligopolul este o forma a concurentei imperfecte caracterizata prin existentá unui numar mai mic de firme ce produc bunuri similare (industria otelului) sau diferentiate (industria auto), firme care, datorita ponderilor pe care le detin în ansamblul ofertei, reusesc sa influenteze formarea pretului în scopul maximizarii profitului.
În conditiile oligopolului, firma este un cautator de pret, ea exercitând o anumita influenta asupra pretului, dar neputându-l alege ca în cazul monopolului, deoarece trebuie sa tina
seama de reactiile celorlalte firme si de consecintele lor asupra propriei activitati.
În cautarea pretului de echilibru pot sa apara doua situatii diametral opuse :
a) potrivit interesului comun, firmele se înteleg cu privire la nivelul si dinamica preturilor, actionând ca si când ar detine împreuna monopolul absolut;
b) abandoneaza "platforma comuna în favoarea interesului individual si ia decizii proprii cu privire la volumul productiei si nivelul preturilor. Aceste situatii evidentiaza doua tipuri de comportament olgopol: cooperant si necooperant.
Acordurile dintre membrii cartelului sunt fragile, pericolul prabusirii lor venind din doua directii:
a)tentatia de a concura este, deseori atât de puternica, încât, mai devreme sau mai târziu nu vor mai actiona corespunzator întelegerilor convenite cu privire la pret sau la cantitatea produsa; poate sa duca la transferul în monopol a cartelului.
b)pentru a beneficia de unele avantaje create de cartel, concurentii din afara acestuia vor dori sa "intre în afaceri", subrezind astfel coeziunea dintre partenerii initiali.
în cazul oligopolului necooperant, fiecare firma încearca, pe cont propriu, sa-si maximizeze profitul, urmând ca echilibrul pietei sa se realizeze, fie dinspre cantitatea de bunuri create, fie dinspre preturi.
în cazul oligopolului asimetric echilibrul poatefi realizat prin:
a)strategia cantitatii care pleaca de la volumul productiei celorlalti si de la ipoteza ca aceasta nu se modifica; îsi stabil. cantitatea pentru maximizarea profitului;
b)strategia pretului porneste de la preturile practicate de celelalte firme rivale; îsi stabil. pretul care sa-i maximizeze profitul, urmând ca volumul productiei sa fie stabilit de piata.
6. Monopolul. Pretul de monopol.
În conditiile pietei de monopol, multe firme detin puterea de a influenta atât nivelul pretului, cât si volumul ofertei. Exista monopoluri private sau publice, naturale sau legale (dreptul de autor, legile de patent, etc.) obiective sau subiective (psihologice) etc.
În cazurile prezentate monopolul îsi exercita numai în aparenta dominatia absoluta asupra pietei, deoarece :
a) dictatul pietei exercitat prin stabilirea preturilor de vânzare modifica deseori dimensiunile cererii uneori contrar celor asteptate;
b) exista înlocuitori pentru orice bun economic, ceea ce da nastere unei virtuale concurente a productiei substituibile;
c) pozitia de monopol a unei firme este pusa sub semnul întrebarii, datorita schimbarilor economice internationale;
d) dominatia pietei de catre monopol se loveste de reactiile consumatorilor si, uneori de reglementarile elaborate de stat în vederea protejarii cumparatorilor etc.
Pretul nu mai constituie un factor exogen firmei, fiind fixat functie de unii factori...capacitate, cantitate,volumul încasarilor si masa profitului
La influenta cererii asupra evolutiei preturilor, monopolul se confrunta cu exigentele legii cererii. Monopolurile au posibilitatea reglarii ofertei totale si, respectiv, a preturilor care sa le asigure obtinerea unor productii cât mai mari, actionând în principal pe doua cai:
a) reducerea ofertei pe piata prin diminuarea productiei sau sporirea stocurilor
b) cresterea ofertei prin dezvoltarea productiei sau prin vânzarea stocurilor acumulate.
7. Implicarea statului în formarea pretului.
Interventia statului în procesul formarii pretului constituie un fenomen prezent în toate statele cu economie de piata.
Politicile de preturi presupun folosirea de catre stat a unor mijloace si metode de influenta sau în unele cazuri de stabilire a nivelului srtucturii si dinamicii preturilor prevenirea sau atenuarea dificultatilor economice si sociale, asigurarea stabilitatii enomice si sporirea eficientei sale.
Interventia statului în procesul formarii si evolutiei preturilor are la baza folosirea unor metode economice sau extraeconomice, administrative...si asigurarea unor preturi avantajoase la materiile prime de baza, la masini si utilaje, mentinerea unor tarife relativ reduse la transporturi si alte servicii industriale, acordarea unor facilitati pentru licente, patente sau tehnologii cu influente nemijlocite asupra costurilor.
Achizitia de catre stat a unor cantitati apreciabile de materii prime, cereale, materiale strategice. La preturi minime garantate si manevrarea lor în perioada cresterii preturilor constituie modalitatea esentiala de influentare a evolutiei generale a preturilor.
Politica în domeniul subventiilor bugetare, al creditelor, impozitelor, taxelor etc. prin care se dimensioneaza, îndeosebi , profitul.
"Înghetarea preturilor", fixarea nivelului si, respectiv, a limitelor modificarii lor; lá produsele industriale se fixeaza o limita maxima, iar la cele agricole o limita minima. Existá cel putin 3 tipuri de politici în domeniul preturilor:
a)politici care limiteaza interventia puterii publice la un numar redus de produse si anume: sustinerea preturilor în special la produsele agricole fie în limitarea cresterii lor îndeosebi lá produse de stricta necesitate si la servicii publice;
b)politici bazate pe coexistenta unui sector reglementat relativ important si a unui sector liber sau doar simplu de supravegheat
c) politici ce tind sa impuna o disciplina de ansmblu a preturilor pe timp îndelungat, politici ce au fost specifice economiei planificate centralizat.
|
