Piata extrabursiera. Bursa Electronica RASDAQ S.A.

Piata extrabursiera. Bursa Electronica RASDAQ S.A.

8.1. Concepte cheie

• piata RASDAQ; piata Nasdaq;
• formator de piata (market-maker);
• broker; dealer;
• piata de licitatie (RGBS), piata de negociere (XMBS);
• pret de referinta;
• compensare-decontare

8.2. Organizarea pietei extrabursiere din Romania

Organizarea pietei extrabursiere in Romania

Piata extrabursiera se caracterizeaza printr-o functionare descentralizata, unde cererea si oferta sunt foarte lichide, participantii sunt in numar mare si se numesc dealeri. Pe aceasta piata difuza se tranzactioneaza afaceri noi, in dezvoltare sau societati care nu indeplinesc in totalitate criteriile exigentei bursiere, ori pentru moment nu intentioneaza cotarea pe o piata organizata.

Daca o societate pe actiuni doreste sa fie tranzactionata la Bursa de Valori, trebuie sa demonstreze ca a avut o anumita perioada de functionare cu profit, ca perspectivele sunt incurajatoare, trebuie sa furnizeze periodic informatii despre activitatea si managementul sau/si sa plateasca taxe de admitere, de mentinere etc.

Piata extrabursiera din Romania a fost lansata oficial la 25 octombrie 1996, ca Piata Nationala de Valori Mobiliare RASDAQ, pentru a raspunde necesitatii existentei unui mediu institutional si tehnic corect, transparent, pentru tranzactionarea tuturor actiunilor distribuite in cadrul Programului de Privatizare in Masa, a fost proiectata pentru tranzactionarea actiunilor a cca. 5.774 societati comerciale detinute de circa 14.000.000 de actionari.

Denumirea de OTC (Over-the-counter) - piata la ghiseu - isi are originea in SUA, cand la inceput se realizau tranzactii cu valori mobiliare la ghisee amplasate oriunde era necesar, neexistand, asadar, un amplasament fix unde sa se intalneasca toate ofertele de vanzare/cumparare de valori mobiliare.

Ulterior, pe masura dezvoltarii acestei piete, brokerii/dealerii au simtit nevoia existentei unor reguli si pe aceasta piata. Astfel a luat nastere N.A.S.D. (The National Association of Security Dealers) prin Legea Maloney, un amendament la Legea valorilor mobiliare din 1934. In vederea facilitarii tranzactionarii valorilor mobiliare, N.A.S.D. a introdus un sistem automat de tranzactionare numit N.A.S.D.A.Q. (National Association of Securities Dealers Automated Quotation System). Fondat in 1971, acest sistem consta intr-o retea electronica de comunicatie, dar numai intre acei brokeri-dealeri membrii N.A.S.D.

Avand ca model piata americana de capital, dupa infiintarea Bursei de Valori Bucuresti, Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare a decis infiintarea in Romania a unei pietei de tip OTC, dupa modelul NASDAQ, piata ce poarta numele de RASDAQ. Pe aceasta piata pot tranzactiona numai societatile de valori mobiliare membre ale ANSVM. RASDAQ este rezultatul direct al cooperarii romano-americane, legiferata prin semnarea in 1994 a unui Memorandum de Intelegere de catre guvernele Romaniei si SUA, prin care Agentia pentru Dezvoltare Internationala a Statele Unite (USAID) se obliga sa deruleze in Romania proiectul "Dezvoltarea pietei romanesti de capital", pentru sprijinirea programului de reforma al Guvernului Romaniei. Guvernul Romaniei s-a obligat la randul sau sa promoveze o orientare catre sectorul privat al institutiilor pietei de capital si sa asigure valorile mobiliare intr-un volum care sa justifice asistenta acordata de USAID.

Sistemul NASDAQ a fost considerat a fi cel mai potrivit, avand in vedere caracteristicile noii piete romanesti de capital: numar mare de societati listate, conditii mai putin restrictive de listare, sistem cu formatori de piata (market makers), oferind lichiditate si vi 10310h76k zibilitate emitentilor si un numar extrem de mare de actionari distribuiti arbitrar in teritoriu, lucru ce impunea un sistem pentru vanzare/cumparare usor accesibil de la distanta, din orice oras.

Caracterul de delocalizare a tranzactiilor este evidentiat si sustinut de sistemul electronic de tranzactionare, care ofera si posibilitatea negocierii efective a ofertelor participantilor prin acceptarea sau declinarea unei oferte de pret si/sau pachet pana la realizarea unui acord intre parti.

Existenta societatilor de brokeraj care au calitatea de formator de piata (market-maker) ofera o anumita garantie participantilor pentru realizarea tranzactiilor dorite de clientii lor si, totodata, prin gradul de interes manifestat, ofera o minima informatie despre valoarea titlurilor.

Negocierea titlurilor nu se rezuma doar la trimiterea unor oferte in sistem sau afisarea unor cotatii ferme, ea putandu-se manifesta si prin contactarea telefonica a societatilor de valori mobiliare membre ale sistemului, pentru suplimentarea informatiei si a deciziei de incheiere a unei tranzactii.

Rolul pietei extrabursiere este complex. Piata extrabursiera asigura o circulatie libera si intensa a titlurilor de valoare la un curs negociat, care reflecta interesul investitorilor pentru detinerea anumitor titluri, interes motivat de competitivitatea economica si financiara a emitentului.Principalul rol il constituie deci efectuarea de tranzactii cu hartii de valoare emise de agentii economici si plasate de agentii de schimb, acestea putand fi comercializate datorita caracterului lor negociabil.

Piata extrabursiera are rolul de a mobiliza resursele financiare disponibile in cadrul economiei pentru realizarea scopurilor agentilor economici emitenti de titluri, asigurand astfel circulatia capitalurilor financiare si cea mai buna forma de utilizare a surplusului de capital. Desi aceasta functie este specifica pietei primare, ea se realizeaza in cadrul economiei romanesti in special prin utilizarea mecanismelor specifice pietei RASDAQ, ca in cazul majorarilor de capital operate de emitentii de valori mobiliare.

Un rol major il are utilizarea resurselor sistemului de tranzactionare RASDAQ pentru vanzarea pachetelor principale si reziduale ale AVAS, pentru realizarea privatizarii societatilor. Asigurarea rolului de piata secundara revine sistemului de tranzactionare a valorilor mobiliare emise in scopul diversificarii si modificarii portofoliilor investitorilor, cat si pentru transformarea titlurilor de valoare in lichiditati banesti.

Prin amploarea si implicatiile sale, RASDAQ s-a identificat cu economia romaneasca si a parcurs impreuna cu aceasta toate suisurile si coborasurile tranzitiei, a resimtit toate crizele financiare si politice si a marcat pozitiv fiecare moment de crestere.

Conditia succesului era ca noua piata sa fie o piata eficienta, cu reguli corecte, atractiva si compatibila cu standardele europene, sa devina factor de influenta a tendintelor economice si institutionale si sa se constituie intr-un mediu de dezvoltare si initiativa antreprenoriala prin oferirea de servicii, mecanisme si norme pentru mobilizarea, atragerea si alocarea eficienta a resurselor financiare, in conditii de trasparenta si siguranta.

Sistemul de tranzactionare RASDAQ este un sistem electronic de mare capacitate si performanta. Este un sistem de negociere, in care participantii afiseaza cotatii de cumparare si/sau vanzare pentru fiecare valoare mobiliara in care sunt interesati (tip "quote-driven"). RASDAQ opereaza folosind tehnologie de inalta clasa intr-un sistem in care formatorii de piata se afla in competitie pentru a oferi cele mai bune preturi de vanzare si cumparare.

Bursa Electronica RASDAQ lucreaza cu standarde foarte ridicate ale sistemului de comunicare si ale platformei de tranzactionare, ceea ce diferentiaza RASDAQ de bursele traditionale.

Investitorii nu se mai intalnesc fata in fata pentru a tranzactiona valori mobiliare, beneficiind totodata si de avantajele competitiei dintre formatorii de piata (sistemul "quote-driven" bazat) iar emitentii sunt atent selectati.

Formatorii de piata (market maker). Sunt membri ai Bursei, care trebuie sa indeplineasca anumite cerinte, in primul rand de capital social si sa se conformeze unor reglementari specifice pietei:

sa garanteze executia fiecarui ordin la cel mai bun pret posibil;

sa se angajeza ca vor executa ordinele de vanzare/cumparare de actiuni pentru care sunt formatori de piata;

sa se angajeza ca vor fi formatori de piata pe o perioada determinata de timp.

Formatorii de piata trebuie sa se inregistreze cu cotatii ferme de cumparare si/sau vanzare pentru actiunile unei anumite companii. Nu exista o limita a numarului de formatori de piata pentru actiunile unei societati.

Bursa Electronica RASDAQ este o piata electronica, iar tehnologiile utilizate (hard, soft si telecomunicatii) au reprezentat un element cheie in dezvoltarea ei. Informatiile legate de activitatea de tranzactionare sunt transmise simultan la peste 90 de terminale din intreaga tara.

Bursa Electronica RASDAQ furnizeaza tuturor participantilor la piata acces egal la informatiile de piata. Investitorii persoane fizice si juridice pot beneficia de servicii de acces vizual "query only" care le ofera posibilitatea de a-si plasa ordinele in conformitate cu informatiile primite, in timp real.

Emitentii. In prezent circa 3.000 de societati comerciale au posibilitatea de a-si tranzactiona actiunile la Bursa Electronica RASDAQ si sunt inregistrati ca participanti directi 67, dintre care 66 de societati de servicii de investitii financiare si o banca.

Incepand cu anul 2002 a fost implementat un nou regulament, ce vizeaza cresterea integritatii si transparentei pietei. Acest regulament a introdus mai multe elemente restrictive:

criterii de identificare a celor mai atractivi emitenti pentru promovarea in categoriile de excelenta; limitarea variatiei zilnice a preturilor la 15-25% fata de pretul de referinta (pretul mediu al sesiunii precedente),in functie de categoria emitentului.

Ca atare in prezent RASDAQ este alcatuit din 3 categorii de emitenti, departajati prin criterii de performanta si lichiditate. Marea majoritate din emitentii rezultati din Procesul de Privatizare in Masa se regasesc in Categoria de Baza. Au fost lansati oficial trei indici care urmaresc evolutia zilnica a preturilor actiunilor, un indice general si cate unul pentrucategoriile superioare (RASDAQ Compozit, RAQ I, RAQ II).

Tab. 8.2.1. Cerinte pentru listare si parametri de protectie

Categoria de Baza este cea mai cuprinzatoare categorie a Bursei Electronice RASDAQ si in prezent sunt listati circa 3.700 de emitenti.

Criteriile financiare pentru inscrierea la Categoria de Baza nu sunt atat de stricte ca la Categoriile de Excelenta. Pe masura ce se dezvolta, companiile pot opta pentru promovarea la Categoriile de Excelenta RASDAQ sau pentru Bursa de Valori Bucuresti.

Conditii necesar a fi indeplinite de o societate comerciala pentru a putea fi inscrisa la cota Bursei Electronice RASDAQ (BER) - categoria de baza:

sa fie societate deschisa;

sa fie inregistrate la Oficiul de Evidenta a Valorilor Mobiliare (OEVM);

sa detina contract de furnizare de servicii cu o societate de registru independenta autorizata de CNVM;

sa respecte obligatiile de informare periodica si continua.

Conditii suplimentare ce trebuie indeplinite pentru inscrierea in Categoriile de Excelenta ale BER (conform Regulamentului CNVM nr. 2/2002):

Categoria I:

emitentul a inregistrat profit pentru cel putin un exercitiu financiar din ultimele doua;

cifra de afaceri de cel putin 9 milioane EURO

valoarea totala a activelor de cel putin 4,5 milioane EURO

procentul reprezentand suma actiunilor celor care detin un procent mai mic de 5% sa fie mai mare de 15% din numarul total de actiuni

capitalul social de minimum 1 milion EURO

Categoria a II-a:

cifra de afaceri de cel putin 2,5 milioane EURO

procentul reprezentand suma actiunilor celor care detin un procent mai mic de 5% sa fie mai mare de 10% din numarul total de actiuni

capitalul social de minimum 500.000 EURO

Din punct de vedere tehnic si operational, tranzactionarea emitentilor listati la Bursa Electronica RASDAQ are loc pe doua platforme tehnice operate de BER, respectiv BVB, care pun la dispozitia intermediarilor mai multe tipuri de piete:

Tab. 8.2.2. Tipurile de piata de tranzactionare RASDAQ

Tranzactiile pe aceste piete determina pretul de referinta.

Cod Piata

Pretul de referinta

PORTAL

Pretul mediu ponderat al tranzactiilor comune din ultima sedinta de tranzactionare

RGBS

Pretul ultimei tranzactii

XMBS

Pretul mediu ponderat al tranzactiilor din ultima sedinta de tranzactionare

Fata de pretul de referinta se calculeaza zilnic variatia maxima admisa a pretului de tranzactionare in conformitate cu reglementarile in vigoare.

Tab. 8.2.4. Distributia emitentilor pe pietele principale

Pe parcursul primilor 9 ani de existenta, prin aceasta piata au fost incheiate peste 1,8 milioane de tranzactii cu 12 miliarde de actiuni emise de un numar de aproximativ 5.000 de emitenti, in valoare totala de aproape 2.1 miliarde de dolari, intr-un mediu de tranzactionare eficient, fiind, prin numarul emitentilor si al actionarilor, piata cu cea mai mare dimensiune din Europa.

Anul 2000 este momentul care a marcat diversificarea instrumentelor financiare tranzactionabile pe RASDAQ prin introducerea facilitatii de tranzactionare a instrumentelor financiare cu venit fix, de tip certificate de depozit bancar. Cu toate ca nu a fost listata decat o singura emisiune de 10 miliarde de lei si numarul si valoarea tranzactiilor au fost reduse, proiectul a fost considerat un succes, deoarece pentru prima oara in piata romaneasca de capital au fost emise, tranzactionate si compensate/decontate si alte valori mobiliare decat actiunile.

In 2003, Bursa Electronica RASDAQ a demarat dezvoltarea a noi module de tranzactionare pentru diversificarea instrumentelor financiare, anume: obligatiuni corporative, obligatiuni Municipale si obligatiuni ipotecare.

Cadrul de reglementare a fost aprobat de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si aplicatiile corespunzatoare au fost implementate pentru primele doua categorii de instrumente financiare, pentru implementarea celorlalte produse fiind necesara o colaborare suplimentara cu autoritatile.

Anul 2006 a reprezentat pentru Piata RASDAQ renuntarea la platforma de tranzactionare PORTAL, toate societatile tranzactioanbile fiind translatate pe sistemul de tranzactionare al Bursei de Valori, ARENA.

Pe acest sistem exista doua piete de tranzactionare pentru actiunile societatilor de pe Piata RASDAQ:

piata de licitatie (RGBS);

piata de negociere (XMBS).

Piata de licitatie functioneaza pe principiul introducerii ordinelor ferme in sistem, acestea executandu-se automat in momentul egalarii pretului de vanzare cu cel de cumparare.

Piata de negociere se bazeaza pe principiul introducerii cotatiilor indicative, care reprezinta intentia dar nu si obligatia efectuarii tranzactiei la un anumit pret, pe baza cotatiei avand loc negocieri ulterioare intre brokerii reprezentanti ai cererii, respectiv ai ofertei.

Societatile au fost impartite pe cele doua piete in functie de criterii de lichiditate, pe piata de licitatie fiind translatati cei mai interesanti emitenti din punct de vedere al volumelor de tranzactionare.

La sfarsitul anului 2006, din cele 2420 societati listate, 132 se tranzactionau pe piata RGBS, 1.487 - pe piata XMBS, in timp ce restul de 801 societati listate nu erau translatate pe platforma ARENA, avand diverse motive de suspendare.

Tab. 8.2.5. Distributia pe piete a valorii tranzactiilor si a numarului de tranzactii in 2006

In decursul anului 2006, in vederea aplicarii prevederilor Legii Nr. 297/2004 privind piata de capital si a Regulamentului CNVM Nr.2/2006 privind pietele reglementate si sistemele alternative de tranzactionare, Bursa de Valori Bucuresti a fost autorizata ca Operator de Piata, prin decizia CNVM Nr. 3390/2006.

Bursa de Valori Bucuresti se afla in proces de autorizare a Pietei RASDAQ ca Sistem Alternativ de Tranzactionare, in care sens va fi aprobat Codului BVB ca Operator de Sistem. In calitate de operator de sistem, BVB va administra Sistemul Alternativ de Tranzactionare RASDAQ, cu sectoarele:

-titluri de capital: actiuni, drepturi, categoria internationala actiuni tranzactionate pe o piata reglementata, categoria actiuni tranzactionate pe o alta piata romaneasca;

-titluri de credit: obligatiuni corporative si municipale;

-organisme de plasament colectiv: actiuni si unitati de fond

-sistemele alternative:Sistemul de tranzactionare actiuni nelistate (STAN).

Urmare acestor demersuri la finele anului 2006 un numar de 254 emitenti cu o lichiditate ridicata au totalizat   76,24% din valoarea tranzactilor pe RASDAQ.

8.3. Institutiile pietei extrabursiere

Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare (ANSVM)

Misiunea ANSVM a fost aceea de a cauta posibilitatile care sa faciliteze formarea de capital in sectoarele public si privat din Romania, dezvoltand, operand si regland o piata cat mai lichida, eficace si onesta pentru valorile mobiliare. Operand pe o piata in plina schimbare, obiectivul de baza la ANSVM era acela de a crea prima piata de valori mobiliare din Romania pentru societatile privatizate, cat si pentru societatile private care urmau sa se infiinteze.

Sustinand o piata ce determina acumularea de capital de catre societatile comerciale mici si mijlocii, ANSVM contribuia la dezvoltarea activitatii de tip speculativ de capital, cu grade diferite de risc, fiind furnizorul cel mai important de servicii si reglementari de piata, transparenta, competitive si inovatoare pentru membrii sai, pentru emitenti si investitori.

Ca organism de autoreglementare pentru piata extrabursiera de valori mobiliare, ANSVM are capacitatea de a impune standarde etice si profesionale ridicate. In vederea atingerii scopului sau, impreuna cu specialisti de la CNVM, Financial Market si Intrados au instituit un set de reguli cunoscute ca "Regulile de Practica Onesta ale ANSVM", care stau la baza regulilor si regulamentelor interioare elaborate si implementate de Asociatie.

Depozitarul Central, fost Registrul Roman al Actionarilor S.A., este o entitate privata, independenta, construita la initiativa a opt banci comerciale si anume: BRD, BCR, BA, BC Ion Tiriac, Banc Post, BIR. Este prima societate de registru privat si independent autorizat de catre CNVM si are scopul de a oferi servicii specializate de evidenta a actionariatului pentru societatile emitente de valori mobiliare si efectueaza toate operatiunile aferente evidentei si transferului de proprietate asupra actiunilor. Registrul este capabil sa ofere in cel mai scurt timp situatia actiunilor si proprietatii lor, precum si alte servicii legate de relatia emitent-actionar, anume:

• monitorizarea valorilor mobiliare emise, pentru a impiedica sub/supra emisiunea;
• inregistrarea transferului de valori mobiliare in fisierul central;
• alte activitati considerate de CNVM ca fiind activitati de registru.

Utilizarea serviciilor unui registru autorizat prezinta avantaje deosebite pentru piata de capital:

gestiunea profesionista a registrului asigura integritatea acestuia;

integritatea financiara a detinerilor actionarilor;

serviciile loiale pentru emitent;

operatiunile sunt centralizate si uniforme;

Fiind gestionar al evidentei actiunilor societatii, Depozitarul Central asigura cunoasterea de catre societate, in orice moment, a actionariatului si a situatiei actiunilor, ceea ce ii confera exactitate in consemnarea voturilor in AGA, unde se aproba strategia emitentului, ca si rigurozitate in distribuirea de dividende, eliminand problemele legate de pierderea din evidente a actionarilor sau actiunilor.

Efectuarea cu promptitudine a modificarilor in evidenta actionariatului pe baza tranzactiilor private garanteaza faptul ca proprietarii de actiuni vor fi satisfacuti de serviciile de registru contractate de societatea emitenta.

Ca entitate profesionista care gestioneaza registrele societatilor comerciale, registrul ofera servicii catre, pentru si in numele actionarilor. Activitatea sa este dedicata exclusiv gestionarii registrelor societatilor comerciale, transferurilor de proprietate si activitatilor conexe. Regulamentele si procedurile sale au fost aprobate de CNVM, pentru asigurarea conformitatii procedurilor interne ale registrului cu reglementarile CNVM. Opereaza intr-un sistem automat, eficient, conectat la sistemele centrale ale pietei.

Registrul are un sistem ce permite societatilor de intermediere sau membrului corespondent de compensare sa ceara confirmarea dreptului de proprietate al clientului inainte de acceptarea ordinului de vanzare. In cadrul Registrului, transferurile pot fi facute numai printr-un participant direct sau corespondent sau prin prezentarea documentatiei adecvate de transfer, se pastreaza evidenta cronologica a tuturor schimbarilor din fisierul central al detinatorilor de valori mobiliare pana cand datele sunt transferate unui alt registru sau emitentului.

Societatea Nationala de Compensare Decontare si Depozitare pentru Valori Mobiliare (SNCDD)

este persoana juridica romana, sub forma unei societati pe actiuni care indeplineste activitati de utilitate publica. Societatea are ca obiect de activitate prestarea de servicii utilizatorilor directi pe baza de comision: decontarea tranzactiilor cu valori mobiliare, pastrarea in siguranta a valorilor mobiliare, transferul proprietatii asupra valorilor mobiliare, servicii de inregistrare si plata a valorilor mobiliare. Actionarii initiali ai Societatii sunt in numar de 82 de societati: SSIF-uri autorizate, banci si alte institutii de credit, societati de asigurari, burse de valori,asociatii profesionale de valori mobiliare.

SNCDD ofera serviciile persoanelor juridice care indeplinesc anumite conditii, solicita acest lucru si care au contribuit la Fondul de Garantie in conformitate cu regulile in vigoare.

Sistemul CNS este un sistem pentru tinerea evidentei si decontarea contractelor CNS intr-o valoare mobiliara, in care tranzactiile decontate ale participantului sunt compensate si fac obiectul unei novatiuni astfel incat referitor la fiecare emisiune de valori mobiliare in care participantul are activitate, este fie obligat sa livreze un anumit volum (o pozitie scurta) sau este indreptatit sa primeasca un anumit volum de valori mobiliare (pozitie lunga), obligatia de livrare fiind in favoarea societatii si dreptul de a incasa fata de societate.

La fiecare data de decontare, societatea intocmeste un raport de decontare, care reflecta, pentru fiecare valoare mobiliara, CNS in care a existat activitate in acea zi, tranazctiile si transferurile in si din pozitia sa libera si pozitiile separate, precum si pozitia lunga sau scurta de inchidere pentru ziua respectiva in fiecare valoare CNS evaluata la pretul de decontare.

Sistemul Tranzactie cu Tranzactie - este un sistem de listare si decontare a contractelor tranzactie cu tranzactie conform caruia participantul este obligat, fie sa livreze unitati din fiecare valoare mobiliara in care are o activitate (o pozitia scurta), pentru respectiva perioada de decontare, fie este indreptatit sa primeasca unitati din acea valoare mobiliara (pozitie lunga) cu obligatia de livrare apartinand participantului care vinde, iar dreptul de primire fiind al participantului care cumpara.

8.4. Actorii pietei extrabursiere

Sunt toti participantii implicati in activitatea normala a pietei extrabursiere, pentru realizarea scopului de existenta al acesteia, sunt legati intre ei prin mecanismul de functionare al pietei secundare.

Astfel, institutiile de reglementare au rolul si obligatia de a ordona si specifica implicarea celorlalti actori.

Investitorii sunt cei care pun la dispozitia emitentilor capitalul de lucru de care acestia au nevoie pentru realizarea scopurilor lor sau retrag fonduri pentru schimbarea destinatiei acestora, realizand si rolul de mobilizare a resurselor financiare suplimentare existente in cadrul unei economii

Emitentii sunt cei care pun la dispozitia investitorilor si societatilor de valori mobiliare activele de schimb ale tranzactiilor efectuate, de regula sunt societati comerciale, reprezinta o categorie speciala sub aspectul reglementarii activitatii lor, nefiind supusi decat Legii nr. 31/1991 ca organizare si Legii nr. 297/2004 ca obligatii de informare si operatiuni de registru specifice.

Emitentii reprezinta suportul obligatoriu al tuturor operatiunilor efectuate pe o piata de valori mobiliare, indiferent de tipul acesteia. De aceea, prin rolul lor de mobilizatori ai resurselor financiare ei sunt reglementati de legea pietei de capital pentru a asigura protectia investitorilor si siguranta tranzactiilor operatorilor.

In Romania, emitentii sunt societati comerciale cu capital partial sau in intregime privat, au fost obligate sa aleaga intre cele doua piete de valori mobiliare autorizate, BVB sau pe piata extrabursiera. Aceasta reglementare a permis existenta unor societati neperformante si lipsa de posibilitati de control privind indeplinirea obligatiilor de informare, prin lipsa de suport legislativ pentru acestea. Astfel, s-a ajuns la situatia paradoxala a unei piete de valori mobiliare ce are toti actorii necesari derularii operatiunilor, dar fara transparenta necesara. De asemenea, investitorii au la dispozitie numai informatii de tipul: capital social, numar de actiuni, valoare nominala si cifra de afaceri.

Intermediarii asigura clientilor un cadru organizat de transformare a titlurilor de creante detinute in lichiditati sau de obtinere a unor valori mobiliare, oferind servicii specializate de prezentare si executare a ordinelor de tranzactionare. Conform legii sunt Societatile de Servicii de Investitii finaciare (SSIF), bancile si societatile de asigurari, functionand insa pe o alta piata, dar avand acelasi rol de atragere a capitalurilor si de plasare a fondurilor respective.

Functionarea SSIF-urilor este reglementata de Legea societatilor comerciale nr. 31/1991 modificata si de Legea pietei de capital nr. 297/2004, cu obiect de activitate exclusiv: intermedierea de tranzactii de valori mobiliare si activitati conexe acesteia, autorizat conform regulamentelor CNVM.

Deoarece aceste societati ruleaza sume mari de bani, bani ce apartin publicului investitor si investitorilor institutionali, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a instituit masuri speciale de supraveghere a lor si de protectie a clientilor acestor societati, indiferent de forma juridica a acestora, una din principalele masuri luate fiind asigurarea unui nivel minim de lichiditate care sa permita onorarea tuturor obligatiilor societatii in orice moment al cererii executarii acestora. Din aceste motive, SSIF-urile trebuie sa mentina doi parametrii financiari: un capital net minim (25% din valoarea capitalului social) si grad de indatorare in cadrul unor limite prestabilite .

8.5. Mecanismul tranzactiilor efectuate pe RASDAQ

Piata RASDAQ face public zilnic un pret de referinta pentru fiecare actiune listata; acesta se calculeaza ca pret mediu ponderat al tranzactiilor comune raportate in ultima zi in care au fost incheiate tranzactii cu respectiva actiune.

Cotatiile pe care un participant le introduce sau actualizeaza in sistem trebuie sa reflecte ordinele proprii ale acestuia si/sau ale clientilor sai, de a cumpara sau vinde actiuni.

cotatia de cumparare sa fie mai mica cu cel putin un pas de cotare decat pretul de referinta plus N%, astfel incat sa fie posibila si afisarea de cotatii de vanzare in intervalul de variatie zilnica admisa;

b.          cotatia de vanzare sa fie mai mare cu cel putin un pas de cotare decat pretul de referinta minus N%, astfel incat sa fie posibila si afisarea de cotatii de cumparare in intervalul de variatie zilnica admisa;

c.           sa nu produca situatii de piata incrucisata sau inchisa, ( piata incrucisata se refera la situatia in care pretul unei cereri depaseste pretul unei oferte afisata in mod curent pentru aceeasi valoare mobiliara; piata inchisa se refera la situatia in care pretul unei cereri egaleaza pretul unei oferte afisate in mod curent pentru aceeasi actiune), unde N reprezinta un anume procent din pretul de referinta, care are valori diferite, in functie de categoria de listare, astfel:

a.           1 leu- pentru cotatiile mai mici de 100 lei

b.          10 lei- pentru cotatiile cuprinse intre 101 si 2000 lei

c.           100 lei- pentru cotatiile cuprinse intre 2001 si 10.000 lei

d.          500 lei- pentru cotatiile cuprinse intre 10.001 si 50.000 lei

e.           1000 lei- pentru cotatiile cuprinse intre 50.001 si 200.000 lei

f.            5000 lei- pentru cotatiile mai mari de 200.000 lei

In cursul unei zile de tranzactionare, pretul tranzactiilor trebuie sa se incadreze in intervalul delimitat de pretul de referinta +/- N% unde N are valorile definite:

limita minima a pretului de tranzactionare este data de pretul celei mai bune cotatii ferme de cumparare, daca acesta este situat in intervalul de variatie zilnica admisa;

limita maxima a pretului de tranzactionare este data de pretul celei mai bune cotatii ferme de vanzare, daca acesta este situat in intervalul de variatie zilnica admisa.

Cand pentru respectiva actiune in piata nu sunt afisate cotatii ferme in intervalul de variatie maxima regulamentar, pretul tranzactiei trebuie sa se incadreze in intervalul delimitat de pretul de referinta +/- N%.

Tranzactia speciala este acea tranzactie raportata in afara intervalului de pret prevazut, in cadrul careia nu este admisa agregarea ordinelor si care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a.       cantitatea de actiuni care face obiectul tranzactiei reprezinta cel putin 1% din numarul total de actiuni ale emitentului;

b.      valoarea tranzactiei este de cel putin 1 miliard lei.

Pretul tranzactiilor speciale trebuie sa se incadreze in intervalul delimitat de pretul de referinta +/- N%.

Limitarea in raport cu pretul de referinta, a nivelului cotatiilor introduse sau actualizate in sistem, ca si a pretului tranzactiilor pentru o actiune nu se aplica in anumite situatii, la care se aplica limita celei mai bune cotatii ferme.

Limitarile referitoare la pretul tranzactiilor nu se aplica tranzactiilor incheiate in cadrul ofertelor publice si privatizarilor derulate prin piata RASDAQ.

Tranzactiile bilaterale raportate se transmit automat de sistem spre decontare SNCDD, decontarea urmand a se efectua in conformitate cu reglementarile in materie ale CNVM si SNCDD, cel mult la data T+3, unde T este data raportarii tranzactiei.

8.6.Decontarea si tranferul in sistemul RASDAQ