Problemele de baza ale economiei

1. Problemele de baza ale economiei sunt:

a) ce producem ? sau cât producem ?     b) ce producem ? cum producem ? pentru cine producem ?   c) cât producem ? sau pentru cine producem ?   d) ce producem ? sau cum producem ?   e) ce si cât producem fara a avea importanta cum producem.

2. O economie produce doar doua bunuri X si Y. În cazul în care curba posibilitatilor de productie este concava în raport cu originea sistemului de axe, costul de oportunitate pentru bunul X în raport cu bunul Y:

a) este constant;   b) este crescator;   c) este descrescator;   d) nu poate fi determinat;

e) este egal cu rata marginala de substitutie a celor doua bunuri.

3. Care dintre urmatoarele enunturi sunt proprii unei abordari normative în stiinta economica:

a) indicele preturilor bunurilor de consum în anul 2004 a fost de 109.7%;   b) rata somajului de 8,3% este prea mare;   c) rata medie a dobânzii la creditele de consum a fost de 22%;   d) ritmul de crestere a economiei României în anul 2004 a fost de 5.5%;

e) indicele bursier BET a depasit maximul istoric înregistrat anul trecut.

4. Problema fundamentala a economiei se refera la:

a) corelarea productiei de bunuri de consum cu aceea de bunuri-capital;   b) corelarea fluxurilor de investitii cu fluxurile de economii;   c) necesitatea unui ritm înalt al inovarii tehnologice;   d) corelarea caracteristicilor nevoilor si dorintelor cu cele ale resurselor si bunurilor;   e) cresterea continua a eficientei tuturor activitatilor economice.

Costul de oportunitate reprezinta:

a)    cheltuielile efective ale producatorului; b) valoarea  în unitati monetare a celei mai bune alternative sacrificate de alocare a resurselor;   c) costul suplimentar pe care-l suporta producatorul atunci când mareste productia cu o unitate;   d) ajustarea preturilor ca urmare a modificarilor cererii si ofertei;

b)    e) cheltuielile efectuate pentru realizarea unei unitati de produs.

Microeconomia se ocupa cu studiul:

a)    a) modului cum consumatorii si producatorii aleg sa utilizeze resursele si impactul acestor alegeri pe diferite piete;   b) protectiei sociale;   c) somajului si inflatiei ca fenomene de dezechilibru;   d) cresterii economice; e) modului în care guvernul îsi constituie veniturile si cheltuieste sumele colectate la buget.

Macroeconomia se ocupa cu studiul:

a)    a) actiunilor economice ale populatiei unei regiuni;   b) deciziilor întreprinderilor de mari dimensiuni;   c) preturilor si productiei întreprinderilor apartinând unei ramuri industriale;

b)    d) economiei nationale privita ca un întreg

c)    e) alocarii resurselor economice la nivelul producatorului individual.

Macroeconomia studiaza urmatoarele probleme, cu exceptia:

a)    a) cresterii PIB-ului;   b) cauzelor inflatiei si politici de diminuare a sa; c) segmentului de piata interna ce revine unei societati pe actiuni;   d) somajului;

b)    e) încasarilor si platilor în valuta ale unei tari.

9. Nu reprezinta un atribut definitoriu al proprietatii:

a) posesiunea;   b) non-rivalitatea;   c) folosinta;   d) dispozitia;   e) uzufructul.

10. Sistemele economice ale societatii umane reprezinta:

a) un rezultat al abordarii sistemice a domeniului economic;   b) modalitati de organizare a activitatii economice în cadrul societatii;   c) rezultatul abordarilor ideologice a problemelor economice;   d) structuri sociale implicate în viata economica;

e) structuri de management ale societatii umane.

11. Nu reprezinta caracteristica esentiala a sistemului economiei de piata:

a) proprietatea privata asupra factorilor de productie;   b) urmarirea de catre indivizi a propriului interes;   c) interventia limitata a statului în economie;  

d) planificarea distributiei principalelor resurse la nivel social;  

e) manifestarea libera a initiativei agentilor economici.

12. Reprezinta un punct slab al sistemului economiei de piata:

a) eficienta economica ridicata;   b) libertatea economica;   c) libertatea politica;  

d) democratia reala;   e) inegalitatea mare în distributia veniturilor între membrii societatii.

13. Un nivel ridicat al protectiei sociale într-un sistem al economiei de piata presupune:

a) o interventie omniprezenta a statului în economie;   b) un buget de stat atât de ridicat astfel încât proprietatea publica sa fie dominanta în economie;   c) un înalt nivel de dezvoltare economica si sociala;   d) o contradictie în termeni, referitor la capitalism;

e) un sistem numit "socialism de piata".

În cadrul unei economii de piata:

a)    a) resursele sunt în totalitate în proprietatea statului;   b) resursele apartin indivizilor, iar alocarea lor este decisa de guvern;   c) resursele apartin guvernului, iar alocarea lor este decisa de indivizi; d) proprietarii resurselor decid alocarea lor;

b)    e) oricare dintre variantele de mai sus poate fi adevarata.

15. Panta curbei de indiferenta este:

a) raportul dintre preturile bunurilor;   b) dreapta bugetului;   c) raportul dintre utilitatea totala a bunului substituit si utilitatea totala a  bunului care îl substituie;   d) rata marginala de substitutie;   e) raportul dintre utilitatea totala a bunului care substituie si utilitatea totala a bunului substituit.

16. Un consumator achizitioneaza doua bunuri A si B ale caror utilitati marginale sunt 500, respectiv 200. Daca pretul bunului A este 10.000 lei si al bunului B 2.000 lei, atunci consumatorul:

a) va mentine constant consumul din ambele bunuri;   b) va mari consumul din B si va reduce consumul din A;   c) va mari consumul din A si va reduce consumul din B;

d) va mari consumul din ambele bunuri;   e) va reduce consumul din ambele bunuri.

17. Un consumator are o functie de utilitate totala de tipul U(X,Y) = 3 X Y. El are un venit disponibil de 16 u.m., iar preturile celor doua bunuri sunt PX = 1 u.m. iar PY = 2 u.m. Programul de consum ce asigura echilibrul consumatorului este:

a) 5X si 2Y;   b) 10X si 3Y;   c) 5X si 5Y;   d) 6X si 5Y;   e) 8X si 4Y.

18. Daca produsul dintre utilitatea marginala a unui bun X si pretul unui bun substituibil Y este 48, pretul bunului X este de 8 u.m., iar utilitatea totala este maxima, atunci utilitatea marginala a bunului Y este:

a) 384;                      b) 6;                    c) 8 ;                d) 24;               e) 22.  

19. Fie functia de utilitate U(x,y) = 2xy. În punctul de coordonate A(2,4) de pe curba de indiferenta optima, rata marginala de substitutie a bunului X cu bunul Y (RMSxy) este :

a) 1,5;                       b) 3 ;       c) 2 ;                d) 5 ;                e) 6.

Daca utilitatea marginala a ultimei unitati din bunul X este de trei ori mai mare decât cea a ultimei unitati din bunul Y, un consumator îsi asigura starea de echilibru atunci când:

a)     pretul unitar al bunului X este de trei ori mai mare decât cel al bunului Y;   b) preturile unitare ale lui X si Y sunt egale;   c) pretul unitar al bunului X reprezinta 33% din cel al bunului Y;   d) pretul unitar al bunului X este cu 33% superior celui al bunului Y;

b)    e) nici una dintre alternativele de mai sus.

Obiectivul consumatorului rational, adica maximizarea utilitatii totale, este atins atunci când:

a)    a) utilitatea marginala este maxima;   b) utilitatea marginala este identica pentru toate bunurile care intra în consum; c) utilitatea marginala aferenta ultimei unitati monetare cheltuita pentru fiecare bun este aceeasi;   d) preturile de achizitie ale bunurilor sunt minime;   e) toate bunurile economice sunt distribuite în mod gratuit.

22. Fie functia de productie . În acest caz, randamentele de

scara sunt:

a) crescatoare;   b) descrescatoare;   c) constante;   d) întâi crescatoare si apoi descrescatoare;   e) întâi descrescatoare si apoi crescatoare.

23. Când productivitatea marginala a unui factor de productie este mai mare decât productivitatea medie, pentru orice crestere a cantitatii utilizate din factorul de productie variabil, productivitatea medie:

a) creste;   b) scade;   c) este maxima;   d) este minima;  

e) poate sa creasca, sa scada sau sa nu se modifice.

24. Costul total (CT) al unui producator este dat de relatia , unde Q este productia. Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata?

a) costul total este constant;   b) costul marginal este descrescator;   c) costul marginal este egal cu costul total mediu;   d) costul marginal este mai mare decât costul total mediu;   e) costul marginal este mai mic decât costul total mediu.

25. Pragul de rentabilitate reflecta situatia în care:

a) costurile de productie nu sunt acoperite de încasarile totale;   b) încasarile totale depasesc costurile de productie;   c) profitul este nul;   d) pretul este mai mic decât minimul costului mediu total;  

e) pretul este mai mic decât minimul costului variabil mediu.

26. În situatia în care pretul pietei este mai mic decât costul total mediu, dar mai mare decât costul variabil mediu, o firma:

a) trebuie sa paraseasca piata, profitul fiind negativ;   b) continua activitatea doar daca pe piata intra si alti producatori;   c) ramâne pe piata pentru a-si acoperi o parte a costurilor fixe;   d) iese de pe piata, deoarece nu se afla la nivelul pragului de rentabilitate;

e) ramâne pe piata, deoarece costul marginal este mai mic decât costul variabil mediu.

27. În cazul în care costul variabil  scade într-o mai mica masura decât productia, costul total mediu:

a) creste;   b) scade;   c) ramâne constant;   d) este nul;   e) este minim.

28. O firma prezinta urmatoarea situatie în cazul unui bun: pretul de vânzare estimat 25 u.m., costurile fixe totale 10.000 u.m., iar costul variabil unitar, de 5 u.m. Pragul de rentabilitate pentru acel bun este:

a) 100 bucati;            b) 200 bucati;      c) 300 bucati;   d) 400 bucati;               e) 500 bucati.

29. Se dau datele : CT1 = 2000 u.m. ; CT0 = 0,75CT1 ; Q = 10 bucati. Productia creste cu 33,3%, CV0 este de trei ori mai mare decât costul fix. Costul marginal si costul fix au valorile :

a) 100,   750 ;           b) 150,  100 ;      c) 150,  375 ;  d) 100,   500 ;               e) 375, 100.

30. Fie functia de productie  . Daca preturile celor doi factori sunt Px = 9 si Py = 4, iar bugetul disponibil este B = 120 u.m. atunci combinatia optima este :

a) x = 4, y = 21 ;   b) x = 6, y = 15 ;     c) x = 8, y = 12 ;  d) x = 10, y = 8 ;  e)x=12,   y = 3.

Conform legii randamentelor factoriale descrescânde:

a)    a) productia totala creste pe masura ce cantitatile din factorii de productie variabili cresc;

b)    b) productia totala scade pe masura ce cantitatile din factorii de productie variabili cresc;

c)    c) productivitatile marginale cresc atunci când factorii de productie variabili cresc si scad în caz contrar; d) productia suplimentara derivata din cresterea dupa un anumit nivel a factorului variabil marcheaza tendinta de scadere;   e) productivitatea medie creste la combinarea unei cantitati tot mai mari dintr-un factor de productie variabil cu o cantitate determinata dintr-un factor fix.

d)   

Daca la modificarea productiei costul variabil creste cu 50%, iar cel variabil mediu scade cu 50%, ajungând la nivelul de 2500 unitati monetare, atunci productia:

a)    scade cu 50%;   b) creste cu 100%;   c) creste cu 200%;   d) creste cu 300%;

b)    ramâne neschimbata.

Costul total mediu se reduce daca:

a)    a) se achizitioneaza o noua tehnologie care reduce consumurile specifice;   b) preturile materiilor prime cresc;   c) mâna de lucru devine mai scumpa;   d) salariile cresc într-un ritm superior productivitatii mâinii de lucru;   e) rata de amortizare creste.

Identificati afirmatia incorecta din lista de mai jos:

a)    a) pe termen scurt, indiferent de variatia productiei, costurile fixe nu se modifica;   b) pe termen lung nu exista costuri fixe;   c)   pe termen lung toate costurile suportate de o firma sunt variabile;   d)   pe termen scurt evolutia costului total este determinata de costul fix;   e) costurile variabile evolueaza în acelasi sens, dar nu neaparat în acelasi ritm cu productia.

Pe termen scurt, reducerea productiei determina întotdeauna:

a)    a) cresterea costului marginal; b) cresterea costului fix mediu;   c) scaderea costului fix;

b)    d) cresterea productivitatii marginale;   e) toate cele de mai sus.

Daca ritmul modificarii costului variabil este superior ritmului cresterii pro­duc­tiei atunci:

a)    a) costul marginal scade;   b) costul marginal este constant;   c) indicele costului variabil este superior indicelui productiei;   d) indicele costului variabil este inferior indicelui productiei;   e) costul variabil mediu scade.

37. Se afla într-un raport invers proportional cu productia:

a)    a) consumul de capital tehnic;   b) consumul unitar de capital fix;   c) profitul;

b)    d) productivitatea muncii;   e) cheltuielile salariale.

La cresterea productiei cu 75%, costul variabil sporeste cu 50%. Ce evolutie apreciati ca înregistreaza costul total mediu?

a)    a) creste;   b) scade;   c) nu se modifica;   d) poate creste, scade sau ramâne constant;

b)    e) informatia este insuficienta pentru a determina evolutia costului mediu.

Daca productia unei întreprinderi creste cu 25%, atunci costul fix mediu:

a)    a) creste cu 20%; b) scade cu 20%;   c) creste cu 25%;   d) ramâne constant;

b)    e) creste sau scade în functie de evolutia costurilor variabile.

Care dintre urmatoarele afirmatii privesc notiunea de cost variabil?

a)    a) se refera la factorii de productie integral consumati într-un singur proces de productie;

b)    b) se refera la factorii de productie consumati treptat într-un proces de productie;

c)    c) include consumurile de factori de productie care se modifica odata cu schimbarea volumului de productie;   d) include consumurile de factori de productie care nu se modifica la schimbarea volumului de productie;

d)    e) toate afirmatiile de mai sus sunt corecte.

Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata în conditiile cresterii productiei?

a)    a) costul variabil si total cresc în aceeasi proportie;   b) costul fix creste mai încet decât cel variabil;   c) costul variabil creste mai rapid decât cel total;   d) costul fix mediu creste;   e) costul total mediu poate fi mai mare, mai mic sau egal cu cel variabil mediu.

Costul total al productiei este dat de relatia CT = 10 + 2Q, unde CT repre­zinta costul total, iar Q productia. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata?

a)    a) costul total este constant;   b) costul marginal este crescator;   c) costul marginal este egal cu costul total mediu;   d) costul marginal este inferior costului total mediu

b)    e) costul marginal este superior costului total mediu.

Productivitatea medie a 10 muncitori este 20 unitati. Daca productivitatea marginala corespunzatoare celui de-al 11-lea muncitor este 18 unitati, se poate trage concluzia ca:

a)    a) productivitatea marginala creste;   b) productivitatea marginala este constanta;

b)    c) productivitatea medie creste; d) productivitatea medie se reduce

c)    e) productivitatea marginala este maxima.

Identificati afirmatia adevarata în conditiile cresterii costurilor variabile în aceeasi proportie cu productia:

a)    a) costul total mediu este constant;   b) costul total mediu se reduce;   c) costul total mediu creste;   d) costul fix mediu este constant;   e) costul variabil mediu scade.

Rata de substitutie între factorii munca si capital este de 0,5. Daca se doreste obtinerea aceeasi productii reducând factorul munca cu 2 unitati, numarul unitatilor suplimentare din factorul capital va fi:

a)    a) 0;                    b) 0,5;               c) 1;                 d) 2;                 e) 8.

Daca productivitatea marginala a unui factor de productie este mai mica decât productivitatea medie a factorului respectiv, atunci:

a)    a) productivitatea medie creste; b) productivitatea medie se reduce;   c) productivitatea medie este maxima;   d) productivitatea marginala creste

b)    e) productivitatea marginala este constanta;

47. Daca pretul unui bun creste, atunci veniturile încasate de catre ofertanti:

a) cresc, daca cererea este elastica;   b) scad, daca cererea este elastica;   c) ramân constante, daca cererea este inelastica;   d) venitul încasat scade daca cererea este inelastica;   e) venitul încasat scade, daca cererea este de elasticitate unitara;

48. Daca bunurile X si Y sunt substituibile, cresterea pretului bunului X determina:

a) cresterea cantitatii cerute din bunul X si scaderea cantitatii cerute din bunul Y;  

b) scaderea cantitatii cerute din ambele bunuri;   c) cresterea cantitatii cerute din ambele bunuri;   d) mentinerea constanta a cantitatii cerute atât din bunul Y cât si din bunul X;

e) scaderea cantitatii cerute din bunul X si cresterea cantitatii cerute din bunul Y.

49. Daca bunurile X si Y sunt complementare, cresterea pretului bunului X determina:

a) scaderea cantitatii cerute din ambele bunuri;   b) cresterea cantitatii cerute din bunul X si scaderea cantitatii cerute pentru bunul Y;   c) cresterea cantitatii cerute din ambele bunuri;   d) mentinerea constanta a cantitatii cerute atât din bunul Y cât si din bunul X;

e) scaderea cantitatii cerute din bunul X si cresterea cantitatii cerute din bunul Y.

50. În cazul unui coeficient de elasticitate încrucisata a cererii pentru bunul A în raport cu pretul bunului B pozitiv, bunurile A si B sunt:

a) complementare;   b) substituibile;   c) inferioare;   d) sub standardele admise de calitate;   e) de lux.

51. Daca la cresterea cu 20% a pretului un producator îsi pierde un sfert din clientela, cererea este:

a) elastica;   b) perfect elastica;  c) cu elasticitate unitara; d) inelastica;  e) atipica.

52. Daca elasticitatea cererii unui bun în raport cu pretul este 3, iar pretul scade cu 20%, atunci cantitatea ceruta:

a) scade cu 60%;   b) scade cu 7%;   c) nu se modifica;   d) creste cu 60%;  

e) creste cu 7%.

53. Curba unei oferte perfect elastice este:

a) crescatoare;  b) verticala;  c) descrescatoare;  d) orizontala;  e) paralela cu axa pretului.

54. Functiile cererii si ofertei bunului A sunt:   ,              ,  unde CA este cantitatea ceruta, OA este cantitatea oferita, pA este pretul bunului. În acest caz, pretul si cantitatea de echilibru sunt:

a) 5; 320;                  b) 4; 224;            c) 8; 248;         d) 5; 230;        e) 2; 212.

55. Pe piata untului, cererea si oferta sunt , , unde Q este cantitatea, iar P este pretul. Daca guvernul impune un pret de 7 unitati monetare, atunci pe piata untului apare:

a) un surplus de 25 unitati de cantitate;   b) un surplus de 55 unitati de cantitate;

c) un deficit de 30 unitati de cantitate;   d) un deficit de 70 unitati de cantitate;

e) o diferenta de 2 unitati monetare între pretul de echilibru si pretul impus de guvern.

56 Daca cererea creste mai încet decât oferta, pretul de echilibru:

a) creste;   b) scade;   c) nu se modifica, pentru ca atât cererea cât si oferta cresc;

d) creste daca scade costul mediu;   e) scade doar daca scade costul mediu.

57. Functiile cererii si ofertei bunului A sunt:, . În acest caz, pretul si cantitatea de echilibru sunt:

a) 20; 320;               b) 40; 180;          c) 80; 160;       d) 140; 160;     e) 20; 160.

Cererea pentru un bun X este elastica. Cresterea pretului bunului X:

a)    a) determina cresterea încasarilor producatorilor; b) determina reducerea încasarilor producatorilor;   c) conduce la sporirea cheltuielilor consumatorilor;  

b)    d)   nu are nici-un efect asupra încasarilor producatorilor;

c)    e)   nu are nici-un efect asupra cheltuielilor consumatorilor.

Elasticitatea cererii pentru un bun în raport cu pretul sau este de 0,25. O crestere a pretului cu 10% conduce în cazul acestui bun la:

a)    a) reducerea cantitatii cerute cu 2,5%;   b) cresterea cantitatii cerute cu 2,5%;

b)    c) cresterea cantitatii cerute cu 25%;   d) reducerea cantitatii cerute cu 25%;

c)    e) mentinerea cantitatii cerute.

Pretul bunului X creste cu 25%, iar cantitatea ceruta se reduce cu 27%. Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata?

a)    a) cererea pentru bunul X este perfect elastica;   b) cererea pentru bunul X este inelastica

b)    c) elasticitatea cererii pentru bunul X este unitara d) cererea pentru bunul X este elastica;   e) cererea pentru bunul X este perfect inelastica.

Indicati raspunsul corect privind relatia dintre pret, cantitate ceruta si canti­tatea oferita în cazul unui bun:

a)    a) daca pretul creste, cantitatea ceruta si cantitatea oferita se reduc;   b) daca pretul se reduce, cantitatea ceruta si cantitatea oferita cresc;   c) daca pretul creste, cantitatea ceruta creste iar cantitatea oferita se reduce; d) daca pretul creste, cantitatea ceruta scade iar cantitatea oferita creste;   e) daca pretul se reduce, cantitatea ceruta scade iar cantitatea oferita creste.

Care dintre urmatoarele produse sau servicii apreciati ca are cel mai scazut coeficient de elasticitate a cererii în raport cu pretul?

a)    a) hainele de blana;   b) autoturismele de lux;   c) energia electrica;   d) serviciile pentru petrecerea timpului liber;   e) casele de vacanta.

Care dintre urmatoarele afirmatii corespunde conceptului de oferta?

a)    a) cantitatile dintr-un bun oferite de majoritatea producatorilor;   b) cantitatile dintr-un bun solicitate de cumparatori;   c) cantitatile de bunuri oferite de producatorii interni si externi; d) cantitatile dintr-un bun pe care producatorii pot si sunt dispusi sa le vânda la niveluri diferite de pret;   e) nici una dintre alternativele de mai sus.

În cazul unui bun cu cerere elastica, reducerea pretului sau va determina:

a)    a) cresterea cheltuielilor consumatorilor privind acel bun;   b) reducerea cheltuielilor consumatorilor pentru acel bun;   c) mentinerea neschimbata a cheltuielilor consumatorilor acelui bun;   d) cresterea cantitatii oferite;

b)    e) reducerea numarului de consumatori.

Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata în ceea ce priveste controlul preturilor în cadrul unei economii?

a)    a) unii agenti economici pot realiza câstiguri;   b) anumiti agenti economici pot înregistra pierderi;   c) în ansamblul lor resursele sunt utilizate mai putin eficient;

b)    d) în ansamblul lor resursele sunt utilizate mult mai eficient

c)    e) reprezinta o masura proprie economiilor centralizate.

Conform legii ofertei si principiului ceteris paribus

a)    a) între pret si încasarile producatorilor exista o relatie inversa;   b) pretul si cantitatea ceruta sunt invers corelate; c) relatia dintre pret si cantitatea oferita este pozitiva

b)    d) încasarile vânzatorilor si cheltuielile cumparatorilor sunt în relatie directa;

c)    e) orice relatie între pret si cantitatea oferita poate fi posibila.

Care dintre urmatoarele afirmatii privind pretul de echilibru este adevarata?

a)    a) este determinat numai prin deciziile consumatorilor;   b) este determinat numai prin deciziile vânzatorilor;   c) este determinat de o agentie guvernamentala; d) este rezultatul interactiunii dintre cumparatori si vânzatori;   e) oricare dintre raspunsurile anterioare poate fi corect.

Pretul situat sub nivelul sau de echilibru conduce la aparitia:

a)    a) penuriei;   b) inflatiei;   c) excedentului de oferta;   d) unei cereri insuficiente;

b)    e) oricare din situatiile mentionate este posibila.

Curba ofertei în cazul unui obiect de arta este:

a)    a) elastica;   b) inelastica;   c) cu elasticitate unitara; d) perfect inelastica

b)    e) perfect elastica.

Bunurile a caror elasticitate a cererii în functie de venit este negativa se numesc:

a)    a) bunuri normale;   b) bunuri inferioare;   c) bunuri publice;   d) bunuri private;

b)    e) oricare dintre alternativele de mai sus.

Comparatia între modificarea relativa a cantitatii cerute dintr-un bun si mo­difi­­carea relativa a pretului acestuia reprezinta:

a)    a) coeficientul elasticitatii directe a cererii în raport cu pretul;   b) coeficientul elasticitatii încrucisate a cererii în raport cu pretul;   c) coeficientul elasticitatii cererii în raport cu venitul;   d) coeficientul elasticitatii ofertei în raport cu pretul;

b)    e) oricare dintre coeficientii de mai sus pot raspunde cerintei mentionate.

Se cunosc urmatoarele date privind pretul bunului X si cantitatile cerute din bunurile X si Y:

Venitul consumatorului este 1000 unitati monetare În aceasta situatie:

a)    a) bunurile X si Y sunt substituibile; b) bunurile X si Y sunt complementare

b)    c) bunurile X si Y sunt inferioare;   d) bunurile X si Y sunt normale;

c)    e) nu se poate preciza natura bunurilor X si Y.

Fixarea de catre stat a unor preturi minime determina:

a)    a) penurie;   b) cresterea cantitatilor cerute de catre consumatori;   c) mentinerea constanta a cantitatilor oferite de catre producatori; d) surplusuri pe piata

b)    e) accentuarea deficitului bugetar.

În ce sens, cresterea semnificativa a pretului biletelor de cinema ar putea determina  pretului aparatelor video si a numarului aparatelor video vândute:

a)    a) crestere/reducere;   b) reducere/reducere;   c) efectul este nedeterminat/reducere;

b)    d) crestere/crestere    e) crestere/mentinere constanta.

Stabilirea unor limite maxime de pret poate conduce în timp la:

a)    a) stimularea producatorilor în vederea cresterii productiei;   b) dezvoltarea produselor noi;   c) aparitia "pietei negre";   d) reducerea somajului;   e) dezvoltarea concurentei.

Daca pretul unei marfi creste, cheltuielile totale ale consumatorilor variaza într-un sens sau altul în functie de forma cererii. Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata?

a)    a) cererea este inelastica, cheltuielile totale cresc;   b) cererea este inelastica, cheltuielile totale scad;   c) cererea este inelastica, cheltuielile totale ramân constante;   d) cererea este elastica, cheltuielile totale cresc;   e) cererea este elastica, cheltuielile totale ramân constante.

Curba ofertei nu este afectata în mod direct de:

a)    a) tehnologia de productie; b) veniturile consumatorilor;   c) numarul si dimensiunea producatorilor;   d) preturile altor bunuri realizabile cu aceleasi resurse;

b)    e) factorii sezonieri.

Echilibrul pe piata unui bun se realizeaza atunci când:

a)    a) valoarea vânzarilor este egala cu valoarea achizitiilor cumparatorilor; b) cantitatea ceruta este egala cu cea oferita;   c) cumparatorii dispun de venituri suficiente pentru a cumpara ce si cât doresc si a-si maximiza astfel satisfactia;   d) vânzatorii pot oferi un volum mare si diversificat de marfuri;   e) agentii economici, fie vânzatori, fie cumparatori, se pot manifesta liber pe piata.

Pe o piata concurentiala, pretul de echilibru este:

a)    a) pretul la care consumatorii vor cumpara toate bunurile oferite de producatori;   b) pretul la care cererea este superioara ofertei;   c) pretul corespunzator unui volum minim de tranzactii pe piata;   d) pretul la care poate exista exces de cerere sau de oferta;

b)    e) pretul la care cantitatea ceruta este egala cu cantitatea oferita

80.  Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?

a) barierele legale la intrarea pe piata constituie o cauza a formarii monopolurilor;

b) structura costurilor monopolului natural evidentiaza importante economii de scara  pentru niveluri ridicate ale productiei;   c) un monopol poate obtine un profit mai mare impunând preturi diferite pe piete diferite;   d) pretul este o variabila exogena în conditii de oligopol;   e) pe o piata de oligopol producatorii pot practica concurenta prin pret.

81. Un monopolist are costul marginal dat de relatia , unde Cm este costul marginal, iar Q este productia. Monopolistul se confrunta cu o cerere data de relatia , unde P este pretul. În scopul maximizarii profitului, productia trebuie sa fie:

a) 3;                          b) 4;                    c) 5;                 d) 10;               e) 20.

82. Alegerea unui producator monopolist care urmareste maximizarea profitului corespunde unei situatii în care:

a) pretul este mai mare decât costul marginal;   b) costul marginal este egal cu pretul;

c) pretul este mai mic decât costul marginal;   d) pretul este egal cu încasarea marginala;

e) pretul este mai mic decât încasarea marginala.

83. Care dintre urmatoarele contribuie cel mai mult la existenta unei situatii de oligopol într-o industrie:

a) slabe bariere la intrarea pe piata;   b) cerere elastica;   c) produse standardizate;

d) economii de scara;   e) informatie perfecta.

84. Piata cu concurenta de tip monopson apare atunci când:

a) oferta de marfuri este reprezentata de un numar mic de producatori; b) oferta este concentrata la un singur producator;   c) exista un numar mare de producatori si consumatori;   d) exista atomicitatea cererii;  

e) cererea este concentrata la un singur consumator.

85. Existenta mai multor marci de produs caracterizeaza piata:

a) cu concurenta perfecta;   b) de monpson;   c) de oligopol;   d) monopolistica;

e) de monopol.

86. În conditii de monopol exista urmatoarea relatie între venitul mediu (VM) si venitul marginal (Vmg) al firmei monopoliste:

a) VM > Vmg;   b) VM = Vmg;   c) VM < Vmg; d) VM = Vmg - Cmg; e) VM = Vmg/3.

87. În cazul în care o firma de pe o piata de oligopol mareste pretul de vânzare a produselor sale:

a) curba cererii pentru produsele acelei firme devine elastica;   b) celelalte firme din oligopol vor proceda la fel;   c) clientela celorlate firme va migra spre acea firma;

d) curba cererii pentru produsele acelei firme devine inelastica;

e) firma în cauza cucereste o parte mai mare din piata.

88. Un coeficient ridicat de elasticitate al cererii în raport cu pretul unui bun poate indica faptul ca:

a) pe acea piata exista monopol;   b) pe acea piata exista un oligopol coordonat;

c) concurenta este perfecta sau monopolistica;   d) concurenta este de tip monopol bilateral;   e) piata este dominata de un duopol asimetric.

Monopolul în cadrul unei economii de piata:

a)    a) determina preturile tuturor bunurilor si serviciilor;   b) dispare treptat pe masura dezvoltarii economiei;   c) este expresia unui nivel redus de concentrare a productiei;

b)    d) poate disparea prin reducerea restrictiilor de acces pe piata

c)    e) se refera doar la emisiunea monetara.

Un monopolist are functia de cost total CT= 200 + 5Q, unde Q este cantitatea produsa. Functia cererii pietei este data de relatia P = 209 - 3Q, unde P este pretul. Pretul si cantitatea produsa în conditiile maximizarii profitului sunt:

a)    a) 34; 107;   b) 107; 34;   c) 5; 68;   d) 206,57; 0,81;   e) imposibil de determinat.

Curba cererii pentru o firma în conditiile concurentei perfecte este:

a)    a) verticala;

b)   orizontala;

c)    descrescatoare în raport cu pretul pietei;

d)    crescatoare în raport cu pretul pietei;

e)    oricare dintre variantele de mai sus.

În conditiile concurentei imperfecte, pretul de echilibru al unui factor de productie este dat de:

a)    intersectia dintre curbele cererii produsului si ofertei factorului de productie;

b)    intersectia dintre curbele cererii si ofertei factorului de productie

c)    intersectia dintre curbele cererii si ofertei produsului realizat;

d)    intersectia dintre curbele costului marginal si ofertei factorului de productie;

e)    nici una dintre cele de mai sus.

Se considera un producator aflat în conditii de concurenta imperfecta. Încasarea marginala (I_m si costul marginal (C_m) au urmatoarele expresii:  I_m=100-18Q,   C_m=2Q, unde Q este productia. În vederea maximizarii profitului, productia va fi:

a)        a) 4,55;         b) 5;        c) 5,55; d) 50;                e) 100.

Accentuarea reclamei în cazul unei firme aflata în conditii de concurenta monopolistica poate determina:

a)    a) mentinerea profiturilor;   b) reducerea profiturilor;   c) reducerea vânzarilor;

b)    d) cresterea costurilor medii concomitent cu cresterea vânzarilor

c)    e) reducerea profiturilor si a costurilor medii.

În cazul unei firme aflata în situatia de monopol functia inversa a cererii si functia costului total sunt urmatoarele:  P = 12 - 0,02Q,   CT = 500 + 8Q,   în care P este pretul unitar, Q reprezinta cantitatea ceruta/produsa dintr-un bun, iar CT este costul total. Volumul productiei care asigura maximizarea profitului total este:

a)        a) 50;   b) 100;            c) 300;   d) 1000;           e) nu poate fi calculat.

Un monopolist are costul marginal dat de relatia Cm = 6Q+1, unde Cm este costul marginal, iar Q este productia. Monopolistul se confrunta cu o cerere data de relatia P = 65 - Q, unde P este pretul. Daca obiectivul monopolis­tului este maximizarea profitului, atunci productia este:

a)    a) 8,125;           b) 12,8;                c) 8;                 d) 9,14; e) 0,12.

Un monopolist are costul marginal dat de relatia Cm = 4Q, unde Cm este costul marginal, iar Q este productia. Monopolistul se confrunta cu o cerere data de relatia P= 48 - Q, unde P este pretul. În scopul maximizarii profitului, productia trebuie sa fie:

a)    b) 8;        c) 9,6;               d) 12;                e) 16.

Un producator aflat în situatia de monopol va decide cresterea productiei când:

a)    a) costul marginal excede încasarea marginala; b) încasarea marginala excede costul marginal;   c) costul marginal este egal cu încasarea marginala;   d) încasarea marginala este negativa;   e) toate cele de mai sus.

Atunci când încasarea marginala este superioara costului marginal, profitul firmei creste daca:

a)    a) productia creste;   b) productia scade;   c) productia ramâne constanta;   d) productia creste sau scade;   e) informatia este insuficienta pentru a da un raspuns corect.

100. Calculul produsului intern brut dupa metoda cheltuielilor nu ia în considerare:

a) indemnizatiile de somaj;   b) exportul net;   c) consumul guvernamental;

d) consumul final al populatiei;   e) variatia stocurilor.

101. În anul 2001, consumul populatiei a reprezentat 80% din produsul intern brut, consumul guvernamental 6%, iar investitiile 22%. În aceste conditii:

a) exportul a fost mai mare decât importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut;   b) exportul a fost mai mic decât importul cu 8 puncte procentuale din produsul intern brut;   c) exportul net a fost pozitiv, reprezentând 8% din produsul intern brut;

d) exportul net a fost nul;   e) balanta comerciala si balanta serviciilor au fost, cumulat, excedentare.

102. Excedentul brut de exploatare se utilizeaza în determinarea PIB:

a) conform metodei veniturilor;   b) conform metodei valorii adaugate;   c) conform metodei cheltuielilor;   d) pentru calculul consumului intermediar;

e) pentru evitarea dublei înregistrari.

103. Se dau urmatoarele informatii: cheltuieli personale pentru consum = 600 mld.; amortizarea = 50 mld.; salarii nete = 800 mld.; impozite directe pe salarii = 100; venit din rente = 25 mld.; investitia bruta = 150 mld.; profit corporativ = 30 mld.; exporturi nete = 5 mld.; achizitii publice de bunuri si servicii = 200 mld.; plati sub forma de transfer de la guvern = 50 mld. În aceste conditii, valoarea PIB este (în miliarde):

a) 800;    b) 805;    c) 855;       d) 955;             e) 1000.

104. În conditiile în care rata de crestere a PIB este a fost în 1999 de 2%, iar în 2001 de 2%, atunci, la începutul anului 2002, productia va fi mai mare decât cea de la începutul anului 1999:

a) cu 4%;                  b) cu 4,04%;      c) cu 1%;         d) cu 2%;         e) cu 5%.

105. Oferta Agregata pe Termen Scurt (OATS):

a) este în întregime inelastica;   b) are o elasticitate variabila în raport cu conjunctura economica a tarii în cauza;   c) este discontinua pe zone de elasticitate;

d) îsi pierde elasticitatea pe masura cresterii productiei;

e) releva o relatie descrescatoare între PIB si nivelul general al preturilor.

106. Socurile Cererii Agregate (CA):

a) au aceleasi efecte indiferent de zona de intersectie cu OATS;  b) produc o crestere mai acentuata a preturilor decât a PIB în zona elastica a OATS;   c) produc o crestere mai accentuata a PIB decât a preturilor în zona inelastica a OATS;   d) produc modificari de sens contrar ale preturilor în raport cu variatia PIB;   e) produc modificari de acelasi sens ale preturilor si variatii minore ale PIB în zona inelastica a OATS.

107.  Curba Ofertei Agregate pe Termen Lung:

a) se intersecteaza cu PIB potential în punctul de minim al cereri agregate;   b) este paralela cu abscisa;   c) se suprapune cu curba PIB potential;   d) este paralela cu curba PIB potential;   e) este o dreapta de panta negativa.

108. Administratiile private se deosebesc de administratiile publice prin faptul ca:

a) reprezinta un mod de administrare privata a unitatilor subordonate administratiei publice;   b) reprezinta structurile de management al companiilor private;   c) sunt societati de drept comun cu larga participare a actionarilor;   d) sunt societati nonprofit nesubordonate sectorului public;   e) reprezinta unitati mixte rezultate din asocierea sectorului privat cu cel public.

Care dintre urmatoarele variabile constituie un exemplu de agregat macroeconomic?

a)    a) productia totala realizata de o mare firma;   b) nivelul ocuparii în cadrul industriei;

b)    c) produsul national brut al României;   d) pretul grâului;

c)    e) somajul la nivelul unei localitati.

PIB-ul constituie expresia valorica pentru:

a)    a) totalitatea bunurilor de capital fix produse de economie în anul curent;   b) totalitatea bunurilor finale si intermediare produse în cadrul economiei în cursul anului precedent;

b)   c) bunurile realizate în cadrul economiei si destinate exportului;   d) sumele platite menajelor în cadrul programelor de protectie sociala;   e) totalitatea bunurilor si serviciilor finale produse într-o economie nationala în timp de un an.

111. Atunci când veniturile au crescut de 2 ori, cu 1000 mld. u.m. si în conditiile cresterii ratei consumului de la 30% la 50%, economiile:

a) nu se modifica;   b) scad cu 300 u.m;   c) cresc cu 1700 u.m.;   d) cresc cu 300 u.m.;         

e) scad cu 700 u.m.

112. Functia de consum într-o economie ar putea fi descrisa prin urmatoarea ecuatie C=100+0.7Y si investitiile I=50.  Nivelul de echilibru al venitului este:

a) 100;                      b) 50;                  c) 500;             d) 150;             e) 0.

113. Daca venitul creste, atunci:

a) ponderea consumului în venit creste;   b) ponderea consumului în venit se reduce;

c) cresterea absoluta a economiilor este mai mare decât cresterea absoluta a venitului;

d) cresterea absoluta a consumului este mai mare decât cresterea absoluta a venitului;

e) consumul absoarbe integral cresterea venitului.

114. În perioada T0 - T1 venitul creste cu 4000 miliarde u.m. Daca înclinatia marginala spre consum este 0,8, atunci economiile:

a) se reduc cu 3200 miliarde u.m.;   b) se reduc cu 800 miliarde u.m.;   c) cresc cu 3200 miliarde u.m.;   d) cresc cu 800 miliarde u.m.;   e) nu se modifica.

115. Curba formarii nationale de capital este descrescatoare în raport cu nivelul PIB-ului, pe termen scurt, deoarece:

a) acceleratorul investitiilor este descresator în timp;   b) exporturile cresc atunci când nivelul general al preturilor scade;   c) economisirea scade atunci când venitul agregat creste;   d) importurile ramân constante pe termen scurt;

e) exporturile sunt relativ constante, iar importurile cresc la o crestere a PIB.

116. Între multiplicatorul invetitiilor (KI) si multiplicatorul cheltuielilor autonome (KA) exista urmatoarea relatie:

a)  KI este mai cuprinzator decât KA;   b) KA este mai cuprinzator decât KI;   c) cei doi multiplicatori sunt indentici;   d) KI masoara efectul fluxurilor de investitii, pe când KA masoara efectul cheltuielilor guvernamentale;   e) indicatorii nu sunt compatibili.

Investitiile scad atunci când:

a)    a) se reduce rata dobânzii;   b) se reduc impozitele;   c) se accelereaza amortizarea capitalului tehnic fix; d) se anticipeaza reducerea profiturilor viitoare

b)    e) creste cererea de consum.

Daca multiplicatorul investitiilor este 10, iar sporul venitului viitor de 100 unitati monetare, atunci sporul investitiilor si înclinatia marginala spre economii sunt:

a)    a) 90; 0,9;   b) 90; 0,1;   c) 10; 0,9;   d) 10; 0,1;   e) imposibil de determinat.

Multiplicatorul investitiilor este egal cu 2. Care este modificarea investitiilor ce a determinat o crestere a venitului cu 100 miliarde unitati monetare?

a)    a) 50 miliarde unitati monetare;   b) 100 miliarde unitati monetare;   c) 200 miliarde unitati monetare;   d) 150 miliarde unitati monetare;   e) nu se poate determina pe baza datelor oferite.

Conform teoriei keynesiene a consumului, atunci când venitul unui individ înregistreaza o crestere:

a)    a) consumul va creste cu o cantitate egala cu cresterea venitului; b) consumul va spori însa cu mai putin decât cresterea venitului;   c) consumul va spori cu mai mult decât cresterea venitului;   d) înclinatiile marginale spre consum si spre economisire vor scadea;   e) înclinatiile marginale spre consum si spre economisire vor creste.

Daca înclinatia marginala spre economii este 0,2, iar venitul disponibil înre­gistreaza o crestere cu 100 milioane unitati monetare, atunci consumul:

a)    a) creste cu 20 milioane unitati monetare; b) creste cu 80 milioane unitati monetare

b)    c) scade cu 20 milioane unitati monetare;   d) scade cu 80 milioane unitati monetare;

c)    e) nu este afectat de cresterea venitului disponibil.

Înclinatia marginala spre economii este data de raportul:

a)    a) economiilor la venit;   b) sporul economiilor la sporul venitului c) sporul venitului la sporul economiilor; d) economiilor la sporul de venit;   e) sporului economiilor la venit.

Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte privind evolutia produsului intern brut în cursul unor perioade caracterizate prin crestere economica inflationista?

a)    a) PIB nominal creste cu aceeasi rata ca si PIB real;   b) PIB nominal creste cu o rata inferioara PIB-ului real; c) PIB nominal creste mai rapid decât PIB real

b)    d) PIB nominal ca si cel real se mentin la acelasi nivel;   e) nici una dintre afirmatiile anterioare nu este corecta.

Daca cheltuielile de consum se reduc cu 90 milioane unitati monetare când venitul dispo­nibil înregistreaza o scadere cu 100 milioane unitati monetare, atunci încli­natia marginala spre consum este:

a)    a) 1,1;                 b) 0,9;              c) 0,1;               d) -0,9; e) -0,1.

Înclinatia marginala spre consum corespunde:

a)    a) intersectiei functiei de consum cu axa OY; b) pantei functiei de consum

b)    c) raportului dintre nivelul consumului si cel al venitului;   d) raportului dintre nivelul venitului si cel al consumului;   e) raportului dintre variatia venitului si cea a consumului.

Daca înclinatia marginala spre economii este 0,25, atunci multiplicatorul investitiilor este:

a)    a) 1/4;                 b) 2;                 c) 4/3;               d) 3;                 e) 4.

Daca pentru 100 milioane unitati monetare venit disponibil suplimentar cheltuielile de consum cresc cu 65 milioane unitati monetare, atunci înclinatiile marginale spre consum si spre economisire sunt:

a)    a) 0,35; 0,65;   b) 0,65; 0,35;   c) 0,65; 0,65;   d) 0,35; 0,35;   e) imposibil de determinat.

Daca consumul excede venitul personal disponibil, atunci:

a)    a) economisirea personala este pozitiva;   b) economisirea personala este zero;

b)    c) economisirea personala este negativa;   d) economisirea personala scade;

c)    e) economisirea personala creste.

Într-o economie, capitalul fix este la începutul unui an de 120 miliarde unitati monetare, urmând ca la sfârsitul aceluiasi an sa creasca cu 25%. Consumul de capital fix este de 20 miliarde unitati monetare. În aceste conditii, investi­tia bruta si neta sunt (în miliarde unitati monetare):

a)    a) 20; 30;          b) 30; 20; c) 30; 50;          d) 50; 20;          e) 50; 30.

130. Daca PIB efectiv este mai mic decât PIB potential atunci în economie exista:

a) un decalaj recesionist;   b) un echilibru general;   c) un decalaj inflationist;

d) o stare de expansiune economica prelungita;   e) o cresere economica stationara.

131. Decalajul inflationist presupune:

a) aparitia hiperinflatiei în acea economie;   b) un PIB potential mai mare decât PIB efectiv;   c) o crestere economica negativa;   d) un deficit cronic al balatei comerciale.

e) o stare de expansiune economica.

132. Ajustarea decalajului recesionist presupune:

a) o temperare a cresterii ofertei agregate pe termen scurt (OATS);   b) o diminuare a nivelului ofertei agregate pe ternen lung (OATL);    c) o relansare economica;

d) o intensificare a schimburilor comerciale externe;   

e) o diminuare a nivelului cererii agregate (CA).

133. Ajustarea decalajului inflationist presupune:

a) o stimulare a cresterii cererii agregate (CA);   b) un control riguros al cresterii preturilor;   c) o relaxare a controlului somajului pentru a mentine inflatia la un nivel scazut;   d) o temperare a activitatilor economice pentru a se evita "supraîncalzirea economiei";   e) o infuzie de investitii straine cu scopul de a creste oferta agregata pe termen scurt (OATS).

134. Ciclicitatea macroeconomica reprezinta:

a) un semn al crizei sistemului capitalist;   b) o consecinta a instabilitatii politice, militare si economice pe plan mondial;   c) o înlantuire a decajalelor de tip recesionist si de tip inflationist;   d) o consecinta a schimbarilor democratice a partidelor la guvernare;

e) un fenomen specific tarilor în dezvoltare.

Cresterea cheltuielilor guvernamentale are ca efect direct:

a)    a) reducerea consumului;   b) cresterea economiilor;   c) cresterea înclinatiei marginale spre consum;   d) reducerea cererii agregate;   e) cresterea cererii agregate.

O politica fiscala orientata spre cresterea impozitelor poate fi însotita de unul dintre efectele urmatoare:

a)    a) încurajarea investitiilor agentilor economici;   b) diminuarea investitiilor agentilor economici;   c) cresterea profiturilor firmelor;   d) cresterea numarului angajatilor;

b)    e) cresterea pe termen lung a veniturilor bugetului de stat.

În conditii de recesiune este posibil sa se produca:

a)    a) reducerea somajului;   b) deplasarea curbei ofertei agregate spre dreapta;

b)   c) deplasarea spre dreapta a curbei cererii agregate;   d) deplasarea spre stânga a curbei cererii agregate;  

c)    e) cresterea mai rapida a PIB - ului real comparativ cu cea a PIB - ului nominal;

138. Modelul de crestere economica al lui Robert Solow:

a) dezvolta ipotezele teoriei lui J.M. Keynes;   b) apartine teoriei noii economii clasice;

c) verifica existenta compatibilitatii dintre crestere si ciclicitate economica;  

d) analizeaza economia pe termen scurt;

e) testeaza consecintele macroeconomice ale modificarii cursului de schimb.

139. Primul model de crestere economica a fost cel al lui:

a) Roy Harrod;   b) Evesy Domar;   c) Robert Solow;   d) Ramsey-Cass-Koopmans;

e) Leonid Kantorovici.

140. Principalul merit al modelui de crestere economica al lui Evesy Domar consta în faptul ca:

a) arata pentru prima data ca nu este posibila o crestere economica echilibrata;

b) atentioneaza asupra tendintei aparitiei suprainvestitiilor;   c) defineste ritmurile real, garantat si natural de crestere economica;   d) introduce ideea de stabilizatori ai cresterii economice;   e) analizeaza consecintele pe termen scurt ale modelului keynesian,

141. Conform modelului de crestere economica al lui Robert Solow ritmul de crestere economic este dat de :

a) n - ritmul cresterii fortei de munca;   b) δ - ritmul scoaterii din uz a capitalului;

c) g - ritmul cresterii stocului de cunostinte aplicate în activitatea economica;

d) s - rata economisirii;   e) k - multiplicatorul investitiilor.

142. Diferentierea pe factori exogeni/endogeni ai cresterii economice tine de:

a) modul de delimitare a factorilor de productie traditionali fata de neofactorii de productie;   b) modul în care este vazuta corelatia dintre crestere si echilibrul macroeconomic;   c)  abordarea macroeconomiei ca sistem închis sau sistem dechis;

d) modalitatea de explicitare a variabilelor modelelor de crestere economica;

e) politicile economice pe care le recomanda fiecare model de crestere economica.  

Care dintre urmatoarele situatii nu are ca efect crestere economica?

a)    a) promovarea progresului tehnologic;   b)cresterea nivelului de instruire al angajatilor;

b)   c) cresterea productiei bunurilor de capital; d) cresterea somajului;

c)    e) cresterea exporturilor.

144. Cererea de munca depinde în primul rând:

a) nivelul salariului solicitat de sindicate;   b) productivitatea marginala a muncii si salariul mediu;   c) echilibrul de forte dintre patronate si sindicate;   d) reglementarilor impuse de guvern pe piata muncii;   e) fluxurile migratori ale fortei de munca.

145. Curba ofertei individuale de munca:

a) este normala în raport cu nivelul salariului;   b) nu are nici un punct de inflexiune;

c) admite ca asimptota orizontala abscisa;   d) admite ca asimptota verticala ordonata;

e) este anormala deoarece de la un anumit nivel al salariului descreste.

146. Nu reprezinta rigiditate a pietei muncii:

a) dimensiunea temporala;   b) dimensiunea spatiala (teritoriala);   c) dimensiunea structural-profesionala;   d) capacitatea de adaptare pe termen scurt;

e) capacitatea de a se stoca.

147. Oferta de munca perfect elastica:

a) este paralela cu abscisa întrucât creste exponential cu nivelul salariului;   b) este paralela cu ordonata deoarece nu exista conditii pentru stocarea serviciului - munca;

c) este întâlnita în cazul fortei de munca necalificate;   d) arata o crestere direct proportionala a cantitatii de munca în raport cu nivelul salariului;

e) indica o relatie invers proportionala între cantitatea de munca si nivelul salariului.

148. Monopsonul pe piata muncii are ca efect:

a) atingerea nivelului de echilibru al salariului si un exces de cerere;  

b) atingerea nivelului de echilibru al ocuparii si un deficit al nivelului de salarizare;  

c) restrictionarea atât a nivelului salarizarii, cât si a nivelului ocuparii;  

d) blocarea functionarii pietei muncii si o crestere brusca a salariilor;

e) liberalizarea circulatiei fortei de munca între sectoarele ecoomiei nationale.

149. Monopolul pe piata muncii are ca efect:

a) atingerea nivelului de echilibru al salariului si un exces de cerere;   b) atingerea nivelului de echilibru al ocuparii si un deficit al nivelului de salarizare;   c) restrictionarea atât a nivelului salarizarii, cât si a nivelului ocuparii;   d) aparitia unei cresteri artificiale a ofertei de forta de munca;   e) liberalizarea circulatiei fortei de munca între sectoarele ecoomiei nationale.

150. Nu reprezinta consecinta a existentei monopolului bilateral pe piata muncii;

a) atingerea nivelului salariului de echilibru;   b) atingerea nivelului de echilibru al ocuparii fortei de munca;   c) restrictionarea nivelului ocuparii fortei de munca;

d) aparitia unor negocieri între patronate si sindicate;   e) existenta somajului.

Daca pretul muncii este de 1 unitati monetare, productivitatea marginala a muncii 2 unitati de produs, iar pretul unei unitati de produs 5 unitati monetare, atunci acest producator:

a)    a) minimizeaza costul total;   b) maximizeaza profitul; c) nu are profit maxim

b)    d) este în situatie de monopol;   e) nici una dintre cele de mai sus.

O reducere a cererii de munca într-un domeniu dat conduce la modificarea  salariului si a nivelului ocuparii astfel:

a)    a) crestere/crestere;   b) crestere/reducere;   c) reducere/crestere;

b)   d) reducere/mentinere constanta; e) reducere/reducere.

Cererea de munca se exprima prin:

a)    a) cererea de locuri de munca; b) oferta de locuri de munca

b)    c) numarul de locuri de munca ocupate;   d) disponibilitatile de munca;

c)    e) numarul celor care doresc sa se angajeze în conditii salariale.

Daca salariul creste, iar efectul de substitutie este dominant, individul va decide:

a)    a) sa lucreze mai putine ore;   b) sa lucreze ore suplimentare;

b)    c) sa beneficieze de mai mult timp liber;   d) sa nu modifice dimensiunea timpului liber;

c)    e) sa renunte la locul de munca pentru a deveni somer.

155. O persoana care tocmai a absolvit facultatea si nu si-a gasit înca un loc de munca face parte din urmatoarea categorie de somaj:

a) voluntar;     b) frictional;    c) structural;    d) tehnologic;     e) de discontinuitate.

156. somajul natural descrie acel nivel al somajului la care:

a) productia economiei corespunde nivelului potential;   b) are loc accelerarea inflatiei;

c) somajul frictional este nul;   d) suma dintre somajul frictional si cel structural este negativa;   e) suma dintre somajul frictional si cel voluntar este zero.

157. Raportul dintre numarul somerilor si populatia ocupata este de 1 la 4. stiind ca populatia activa cuprinde somerii si populatia ocupata, rata somajului este:

a) 25%;                     b) 20%;              c) 30%;            d) 8%;              e) 15%.

158. Populatia totala a unei tari este de 22,5 milioane persoane. Populatia în afara limitelor pentru vârsta de munca este 10 milioane persoane; populatia în vârsta de munca, dar inapta, 0,2 milioane persoane; persoane casnice, elevi, studenti, militari în termen, 0,8 milioane persoane; populatia ocupata, 10 milioane persoane. Numarul somerilor si rata somajului calculata în raport cu populatia activa disponibila sunt:

a) 2,3 milioane,          23%;   b) 2,3 milioane,    20%;   c) 1,5 milioane, 15%;

d) 1,5 milioane,        13,04%; e) 2,5 milioane,             21,73%.

159. Notiunea de "somaj involuntar" a fost introdusa în stiinta economica de:

a) A. Smith;     b) D. Ricardo;        c) V. Pareto;           d) J.M. Keynes;    e) P. Samuelson.

160. Cauza principala a somajului în conditiile echilibrului keynesian de subocupare este:

a) slaba calificare a lucratorilor;   b) randamentul scazut al capitalului;   c) insuficienta cererii de produse;   d) rigiditatea factorului munca între sectoarele de activitate ale economiei;   e) insuficienta echipamentului de productie.

161. Legea lui Okun exprima:

a) relatia pozitiva dintre somaj si produsul intern brut;   b) relatia pozitiva dintre inflatie si produsul intern brut;   c) relatia negativa dintre somaj si produsul intern brut;   d) relatia negativa dintre inflatie si produsul intern brut;   e) relatia negativa dintre somaj si dinamica preturilor.

Rata somajului se calculeaza ca:

a)    a) diferenta între populatia ocupata si numarul de someri;   b) raport între numarul somerilor si populatia ocupata;   c) raport între numarul somerilor si populatia activa disponibila;  d) raport între populatia ocupata si populatia activa disponibila;

b)    e) oricare dintre variantele de mai sus poate fi acceptata.

163. Monetaristii sustin ca:

a) sporirea masei monetare are un impact puternic, pe termen lung, asupra produsului intern brut;   b) sporirea ratei dobânzii nu influenteaza investitiile;   c) sporirea masei monetare determina cresterea produsului intern brut pe termen lung doar daca este însotita de cresterea fiscalitatii;   d) sporirea masei monetare determina cresterea produsului intern brut pe termen lung doar daca este însotita de reducerea fiscalitatii;

e) sporirea masei monetare nu influenteaza, pe termen lung, produsul intern brut.

164. Care sunt efectele pe termen scurt ale unei cresteri neanticipate a masei monetare?

a) îi determina pe producatori sa aprecieze ca a avut loc o modificare nefavorabila a preturilor relative ale bunurilor;   b) determina o productie nationala mai mare si un nivel al preturilor situat sub nivelul cresterii masei monetare, dar peste nivelul anticipat al cresterii acestora;   c) determina cresterea productiei, fara a influenta nivelul preturilor;

d) conduce la cresterea nivelului pretului, proportional cu cresterea masei monetare, fara  a influenta volumul productiei;   e) lasa nemodificat nivelul preturilor si productiei.

165. Care sunt efectele pe termen scurt ale unei cresteri anticipate a masei monetare?

a) determina o crestere a nivelului preturilor, însotita de cresterea cantitatii produse de ofertanti;   b) conduce la cresterea nivelului preturilor, lasând nemodificata cantitatea produsa;   c) genereaza inflatie si o crestere neproportionala a preturilor;  

d) nu influenteaza asupra cuplului cantitate-pret initial;  

e) determina cresterea productiei, lasând nemodificat nivelul preturilor.

166. În T1 fata de T0, masa monetara în circulatie creste cu 200%. Daca în acelasi interval valoarea tranzactiilor pe piata sporeste cu 50%, viteza de rotatie a monedei:

a) creste cu 50%;   b) scade cu 150%;   c) creste cu 100%;   d) scade cu 100%;         

e) scade cu 50%.

Cererea de bani pentru motivul tranzactional depinde de:

a)    a) volumul productiei de bunuri si servicii;   b) expansiunea depozitelor de cont;

b)    c) scurgerea de bani din sistemul bancar;   d) rata dobânzii;   e) cursul de schimb.

Reducerea ratei dobânzii are ca efect:

a)    a) cresterea solicitarilor de credite;   b) reducerea solicitarilor de credite;   c) descurajarea investitiilor;   d) cresterea dorintei de economisire;   e) reducerea ofertei de bunuri si servicii.

Daca viteza de rotatie a monedei creste cu 50%, rata inflatiei este 50%, indicele volumului bunurilor economice marfare este 150%, atunci modificarea relativa a masei monetare este de:

a)    a) 100%;   b) 50%;   c) 150%;   d) 225%;   e) imposibil de determinat.

Banii pastrati de menaje si firme cu scopul de a achizitiona bunuri si servicii reprezinta:

a)    a) cerere de bani pentru tranzactii;   b) cerere de bani pentru motivul precautiei;

b)    c) cerere de bani pentru motivul speculativ;   d) cerere totala de bani;

c)    e) viteza de rotatie a monedei.

Pentru diminuarea masei monetare scripturale se actioneaza prin:

a)    a) cresterea ratei dobânzii la creditele acordate de banci;   b) sporirea salariilor;

b)    c) acoperirea deficitului bugetar;   d) scaderea puterii de cumparare a banilor;

c)    e) scaderea rezervelor monetare obligatorii ale bancilor comerciale

172. Daca se anticipeaza cresterea într-un ritm mai rapid a preturilor, atunci:

a) consumatorii prefera sa amâne deciziile de consum;   b) consumatorii apeleaza într- mai mica masura la credite;   c) indivizii economisesc mai mult;   d) firmele actioneaza într-un mediu de afaceri stabil;   e) viteza de circulatie a banilor creste.

173. Daca în perioada T0-T1, preturile au crescut de 3 ori, iar în perioada T1-T2, de doua ori, atunci rata inflatiei în T2 fata de T0 este de:

a) 100%;                      b) 300%;          c) 500%;         d) 600%;          e) 200%.

174.  Procesul de încetinire a cresterii nivelului general al preturilor se numeste:

a) deflatie;                 b) dezinflatie;     c) devalorizare; d) depreciere;  e) apreciere.

175. Care din urmatoarele elemente nu reprezinta un cost asociat procesului inflationist?

a) vicierea corelatiilor între preturile    b) potentarea incertitudinii si riscului în economie;   c) încurajarea investitiilor productive;   d) accentuarea oscilatiilor cursurilor valutare;   e) redistribuirea arbitrara a avutiei si veniturilor.

176. Care din urmatorii factori contribuie la aparitia inflatiei prin oferta?

a) cresterea valorii bunurilor exportate;   b) cresterea costurilor de productie;  

c) reducerea pretului resurselor;   d) cresterea cererii agregate;

e) cresterea achizitiilor guvernamentale.

177. Relatia inversa între variatia salariului nominal si rata somajului se reprezinta prin:

a) curba Lorenz;   b) curba Laffer;   c) curba Friedman;   d) curba Phillips;                 

e) curba posibilitatilor de productie.

178. Procesul de încetinire a cresterii nivelului general al preturilor se numeste:

a) deflatie;                 b) dezinflatie;     c) devalorizare; d) depreciere;   e) apreciere.

179. Care din urmatoarele procese determina deplasarea la dreapta a curbei Phillips?

a) cresterea ratei naturale a somajului, ceteris paribus;   b) cresterea ratei somajului;

c) reducerea ratei asteptate a inflatiei, ceteris paribus;   d) cresterea ratei inflatiei;

e) cresterea ratei inflatiei si reducerea ratei somajului.

Daca preturile la sfârsitul anului 2003 sunt de 1,25 ori mai mari decât la începutul aceluiasi an, iar la sfârsitul anului 2004 sunt de 1,375 ori mai mari decât la începutul anului 2003, rata inflatiei în 2004 este:

a)    a) 1%;              b)10%;               c) 37,5%;          d) 25%;            e) 137,5%.

Care dintre urmatoarele consecinte privind importurile si exporturile unei tari pentru un bun este posibila atunci când pretul mondial creste relativ la pretul intern?

a)    a) importurile cresc;   b) importurile ramân constante; c) exporturile cresc;

b)    d) exporturile scad;   e) importurile si exporturile scad concomitent.

Balanta de plati externe reprezinta:

a)    a) tablou statistico-economic în care se include si prin care se compara încasarile si platile realizate de o tara din relatiile sale economice, financiare si monetare cu alte tari pe timp de un an;   b) fluxurile valorice cu strainatatea si stocul de resurse financiar-valutare, aflate la dispozitia unei economii nationale la un moment dat;   c) un instrument valutar-financiar util analizei si controlului fluxurilor interne si externe al unei tari pe timp de un an;   d) componenta a balantei comerciale;   e) un instrument util doar tarilor cu economie de piata.

b)