Proiect COSTURILE
CUPRINS
CAPITOLUL I COSTURILE
Clasificarea cheltuielilor 2
Definitia costurilor.Tipuri de costuri 4
Structura costurilor 6
1.4 Definirea costurilor 9
1.5 Definirea calculatiei costurilor
1.6 Organizarea postcalculului de documente privind cheltuielile de productie 12
si productia obtinuta
1.7. Etapele metodologice privind contabilitatea de gestiune si calculatia 14
costurilor potrivit metodelor de tip total si lucrarilor implicate de acestea
CAPITOLUL II CALCULAŢIA COSTURILOR LA SC ARDELEANA
SRL
2.1 Prezentarea generala a S.C. Ardeleana S.R.L 17
2.2. Organizarea calculatiei costurilor la S.C.Ardeleana S.R.L. 17
CAPITOLUL III CONCLUZII SI PROPUNERI 35
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I
COSTURILE
Clasificarea cheltuielilor
Într-un mediu de tip economic în care exista concurenta cheltuielile reprezinta un rol foarte important în fundamentarea deciziilor manageriale, constituind un instrument care conditioneaza administrarea afacerii.
În contabilitatea financiara cheltuielile unei firme sunt grupate în trei categorii si anume: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare si cheltuieli extraordinare.
În contabilitatea de gestiune, în vederea calcularii costului produselor, se utilizeaza cheltuielile de exploatare, nu se iau în considerare cheltuielile financiare ( exceptie facând cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor, la firmele cu ciclu lung de fabricatie) si nici cheltuielile extraordinare. Aceste cheltuieli (financiare si exraordinare) sunt denumite cheltuieli neîncorporabile, alaturi de aceasta fiind încadrate cheltuielile de administratie si cheltuielile de desfacere.
Clasificarea cheltuielilor se realizeaza în functie de mai multe criterii, dupa cum ar fi: locul lor de efectuare, natura lor economica, legatura lor cu procesul de productie, modul de includere, costul de productie, structura costurilor de productie, comportamentul cheltuielilor fata de evolutia volumului fizic al productiei.
Clasificarea cheltuielilor dupa locul lor de efectuare, se face în: cheltuieli ale activitatii de baza, cheltuieli ale activitatii auxiliare, cheltuieli de desfacere si cheltuieli generale de administratie.
Dupa natura lor economica, cheltuielile se clasifica în: cheltuieli cu munca vie
( salariile, asigurarile si protectia sociala) si cheltuieli cu munca materializata(cheltuieli materiale, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, impozite, taxe si varsaminte asimilate, amortizarile si provizioanele privind activitatea de exploatare, alte cheltuieli de exploatare).
Clasificarea cheltuielilor dupa legatura lor cu procesul de productie se face în: cheltuieli tehnologice si cheltuieli de regie. Cheltuielile tehnologice depind de procesul de productie, atât ca structura cât si ca volum. În aceasta categorie se include: consumurile de materii prime, materiale directe, combustibil, energie, apa, salariile personalului direct productiv, etc.
Cheltuielile de regie cuprind acele cheltuieli care nu sunt dependente direct de procesul de productie, ele fiind ocazionate de administrarea, organizarea si conducerea procesului de productie.
În general, cheltuielile tehnologice sunt cheltuieli directe si variabile, în timp ce cheltuielile de regie sunt indirecte, unele dintre ele fiind cheltuieli fixe iar altele variabile.
Dupa modul de includere în costul de productie cheltuielile pot fi: cheltuieli directe si cheltuieli indirecte.
Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se pot identifica pe produse fabricate, în momentul efectuarii lor, ele putând fi regasite ca pozitii distincte în structura costurilor produselor respective. Aceste cheltuieli se mai numesc si cheltuieli specifice sau individuale.
Cheltuielile indirecte sunt cheltuielile care nu se pot identifica si repartiza direct pe produs, ele având un caracter comun mai multor produse, servicii sau activitati. Cheltuielile indirecte se delimiteaza pe produs sau activitate printr-un calcul intermediar de repartizare
În functie de necesitatile asigurarii structurii costurilor de productie, cheltuielile se clasifica în: cheltuieli pe elemente primare si cheltuieli pe articole de calculatie. Clasificarea pe elemente primare grupeaza cheltuielile, în structura costurilor, în functie de natura lor economica. În practica se utilizeaza urmatoarea grupare pe elemente primare: materii prime si materiale; combustibil, energie si apa; amortizarea imobilizarilor; lucrari si servicii executate de terti; salarii; asigurari si protectia sociala; cheltuieli anticipate; alte cheltuieli. Clasificarea pe elemente primare evidentiaza mijloacele consumate de firma pentru realizarea productiei sale, dar nu poate evidentia scopul pentru care s-au efectuat consumurile si nici nu poate determina costul unitar.
Clasificarea cheltuielilor dupa comportamentul lor fata de evolutia volumului fizic al productiei, se face în: cheltuieli variabile si cheltuieli fixe( conventional constante).
Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli care îsi modifica volumul în mod corespunzator si în acelasi sens cu modificarea volumului fizic al productiei. Ele pot fi: cheltuieli cu materii prime, materiale, energie electrica, apa, salariile muncitorilor direct productivi, etc.
Cheltuielile fixe sunt cheltuielile a caror marime ramâne relativ neschimbata sau se modifica în proportii nesemnificative, în cazul cresterii sau micsorarii volumului productiei.În aceasta categorie sunt incluse: cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor, chiriile, salariile personalului platit în regie, cheltuielile postale si cu telefonul, cheltuielile cu abonamente, reviste, cheltuieli cu primele de asigurare, etc.
Analizând cheltuielile variabile pe baza variabilitatii se pot distinge: cheltuieli variabile proportionale, cheltuieli variabile progresive, cheltuieli variabile degresive, cheltuieli variabile regresive si cheltuieli variabile flexibile.
Cheltuielile variabile propo 313c24d rtionale cuprind acele cheltuieli de exploatare care se modifica proportional cu volumul fizic al productiei. În cazul lor indicile de variabilitate este egal cu 1. Din aceasta categorie fac parte: cheltuielile cu materiile prime, salariile muncitorilor platiti în acord, etc.
Cheltuielile variabile progresive sunt cheltuieli al caror ritm de crestere este superior ritmului de crestere al volumului fizic al productiei Aparitia acestor cheltuieli se datoreaza scaderii productiei muncii, micsorarii randamentului unor utilaje, etc. În cazul lor indicile de variabilitate va fi supraunitar.
Cheltuielile variabile degresive sunt acele cheltuieli care cresc odata cu cresterea volumului productiei, dar într-o proportie ceva mai mica( exemplu, cheltuielile de întretinere a spatiului de productie, consumurile de materiale auxiliare, etc).
Cheltuielile variabile regresive sunt cheltuielile care, într-o perioada data de timp, scad semnificativ, în conditiile în care se considera ca procesul de productie se desfasoara în conditii normale iar volumul fizic al productiei este relativ constant. Acest tip de cheltuiala este specifica furnalelor, unde consumul de combustibil tehnologic este mare la pornirea agregatelor si se micsoreaza considerabil dupa încalzirea acestora.
Cheltuielile variabile flexibile sunt acele cheltuieli care au în timp o evolutie alternativa, o perioada evolueaza proportional cu volumul productiei iar în alta perioada evolueaza degresiv(exemplu, în centralele termoelectrice, consumului specific de combustibil pe agregate, în functie de gradul de folosire a agregatelor).
Cheltuielile fixe, având un indice de variabilitate zero, se pot grupa în doua categorii, si anume: cheltuieli fixe propriu-zise si cheltuieli relativ fixe.
Cheltuielile fixe propriu-zise sunt acele cheltuieli a caror marime ramâne constanta daca volumul productiei se modifica, iar cheltuielile relativ fixe sunt formate din acele cheltuieli de exploatare care manifesta o anumita sensibilitate, fata de modificarea volumului productiei.
În cazul cheltuielilor fixe sporirea volumului fizic al productiei, diminueaza costul pe unitate de produs, ducând la cresterea profitului unitar si total.
1.2 Definitia costurilor. Tipurile de costuri
Costul este definit ca totalitatea cheltuielilor de productie efectuate de o firma, într-o anumita perioada de timp, în vederea realizarii produselor finite, a lucrarilor sau prestarii serviciilor, potrivit obiectului de activitate al firmei. Analiza costurilor presupune, în primul rând, determinarea costului global, a costului unitar si a costului marginal.
Costul global este format din cheltuieli totale ocazionate de un anumit volum al productiei. Costul unitar se determina ca un raport între costul global si volumul fizic, aferent acestuia. Costul marginal se poate defini sub forma sporului de cheltuieli totale(DCt), obtinut ca urmare a cresterii consumului de factori de productie( materiali si umani) pentru a spori cu o unitate productia(DQ).
Formula de calcul a costului marginal(Cm) este urmatoarea: Cm=DCt/DQ.
Costurile de productie se pot clasifica dupa mai multe criterii. Dupa momentul calcularii lor, distingem:
Costuri prestabilite(antecalculate), cum sunt costurile standard sau normate, costurile de deviz, etc.
Costuri efective, determinate dupa efectuarea cheltuielilor respective( costuri
postcalculate)
Cost total( full costing) care cuprinde toate cheltuielile(directe si indirecte) ocazionate de obtinerea produsului
Cost variabil( direct costing) format numai din cheltuieli variabile
Cost rational, calculat prin scaderea din costul total a costului subactivitatii.
Contabilitatea colectarii cheltuielilor de productie începe cu identificarea cheltuielilor aferente productiei si continua cu gruparea lor pe locuri de cheltuieli sau zone(sectoare) de cheltuieli(atelier, sectie, centre de productie, sector administrativ, sector comercial, etc), pe obiecte de calculatie( produs, lucrare, serviciu, operatie tehnologica, etc), pe articole de caculatie( materii prime si materiale directe, salarii directe, cheltuieli specifice de fabricatie, cheltuieli cu întretinerea si functionarea utilajelor etc)precum si pe perioade de gestiune.
Obiectul de calculatie se poate identifica cu un anumit produs, lucrare, serviciu, comanda, loturi de produse, operatie tehnologica, faza tehnologica, grup de masini, etc. În masura în care obiectul de calculatie nu se identifica cu produsul, el constituie o treapta intermediara necesara gruparii costurilor în scopul delimitarii pe feluri de purtatori de valoare. Purtatorul de cost este reprezentat de produsele fabricate, lucrarile executate si serviciile prestate în calitate de rezultat material, concret al procesului de productie.
Masurarea si exprimarea obiectului de calculatie se realizeaza cu ajutorul unei unitati de masura omogene, denumita unitate de calculatie. Unitatile de calculatie pot fi: unitati fizice(kg, bucati, perechi, m.p., etc) si unitati conventionale(tona de lapte cu un anume procent de grasime, numar tractoare de 30 cai putere, numar de vagoane de marfa cu doua osii, etc).
Articolul de calculatie reprezinta un element sau mai multe elemente de cheltuieli cu aceasi destinatie economica sau functie în gestiune interna a firmei. Se delimiteaza, astfel, articole de calculatie privind functiile de productie, comerciale, administrativa, financiara si de cercetare-dezvoltare a firmei.
În literatura de specialitate, se întâlneste urmatoarea nomenclatura de referinta, privind articolele de calculatie:
Costul productiei în curs de executie( productie neterminata);
Cheltuieli întregistrate în avans( cheltuieli întregistrate în avans preluate la inceputul perioadei, respectiv cheltuielile întregistrate în avans transferate perioadei);
Cheltuieli directe de productie:
- materii prime si materiale
- salarii directe
- cheltuieli specifice de fabricatie
Cheltuieli indirecte de productie:
- cheltuieli cu întretinerea si functionarea utilajelor
- cheltuieli generale ale sectiei
Cheltuieli financiare:
- cheltuieli cu dobânzile
- cheltuieli complementare dobânzilor
Cheltuieli generale de administratie;
Cheltuieli de desfacere;
Cheltuieli de cercetare si dezvoltare.
La articolele de calculatie "materii prime si materiale directe" sunt incluse
consumurile de materii prime si materiale care intra în structura produselor, diverse materiale folosite pentru fabricarea produselor sau cele destinate sa asigure desfasurarea procesului tehnologic.
Articolul de calculatie "salarii directe" cuprinde salariile muncitorilor direct productivi, în acord sau regie, calculate pentru munca prestata în productie, care pot fi identificate pe repere, produse, lucrari, servicii. Sunt cosiderate salarii indirecte acele salarii care nu se pot identifica pe repere, produse, lucrari si servicii( premii, sporuri de vechime, etc). Salariile indirecte, inclusiv indemnizatiile pentru concediu de odihna se include în articolul de calculatie "cheltuieli generale ale sectiei".
Articolul de calculatie " cheltuieli specifice de fabricatie" cuprind cheltuieli specifice fiecarei ramuri de activitate, cum ar fi: cheltuieli cu reparatiile capitale, amortizari specifice si cheltuieli cu decopertari si pregatiri minere - în industria extractiva; cheltuieli cu întretinerea si functionarea utilajelor, amortizarea si chiriile aferente acestora - în îndustria de constructii - montaj, etc.
La articolul de calculatie " cheltuieli cu întretinerea si functionarea utilajului" se cuprind: reparatiile la utilajele si mijloacele de transport ale sectiei; amortizarea si chiria utilajelor si mijloacelor de transport ale sectiei; uzura si reparatia sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor cu destinatie speciala; cheltuieli cu energia si combustibilul; alte cheltuieli de întretinere si functionarea ale utilajelor.
Articolul de calculatie " cheltuieli generale ale sectiei" cuprind: salariile sectiei platite în regie, contributia la asigurarile sociale, la fondul de somaj, la fondul pentru accidente si boli profesionale, comisionul Inspectoratului Teritorial de Munca, pentru personalul sectiei; amortizarea si chiria mijloacelor fixe ale sectiei( altele decât utilajele si mijloacele de transport); energia, combustibil si alte consumuri similare; cheltuieli administrativ gospodaresti ale sectiei; alte cheltuieli generale ale sectiei.
Cheltuielile financiare cuprind: cheltuielile cu dobânzile si cheltuielile complementare dobânzilor( amortismentul primelor de emisiune sau de rambursare a titlurilor de împrumut, servicii si comisioane bancare, diferentele nefavorabile de curs valutar privind fondurile împrumutate).
Din categoria cheltuielilor financiare se include în costul produsului numai cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor, la firmele cu ciclu lung de fabricatie care pot fi repartizate asupra costurilor de productie ale produselor respective. În cadrul articolului de calculatie " cheltuieli generale de administratie" sunt cuprinse: salariile personalului de administratie; amortizarea si chiriile de interes general de administratie; reparatii ale mijloacelor fixe de interes general de administratie; energie, combustibil si alte consumuri similare; cheltuieli administrativ gospodaresti; alte cheltuieli generale de administratie. Articolul de calculatie " cheltuieli de desfacere" cuprinde: cheltuieli de desfacere la
intern( cheltuielile de transport si manipulare, cheltuieli de ambalare, cheltuieli cu reclama sau publicitatea, alte cheltuieli de desfacere) si cheltuieli la export
( cheltuieli de transport, manipulare, depozitare, sortare, vamuire si alte cheltuieli de desfacere la export).
Cheltuielile cu întretinerea si functionarea utilajelor precum si cheltuielile de desfacere sunt cheltuieli variabile, pe când cheltuielile generale ale sectiei si cheltuielile generale de administratie sunt cheltuieli fixe.
1.3 Structura costurilor
Recunoasterea si evaluarea initiala a bunurilor, lucrarilor, serviciilor în contabilitatea financiara se efectueaza la cost de achizitie sau cost de productie, dupa caz.
În scopul determinarii costurilor unitare, astfel încât bunurile, lucrarile, serviciile sa poata fi stabilite si verificate, precum si pentru analiza costurilor si a eficientei activitatii, în contabilitate de gestiune cheltuielilor se clasifica în:
1. costuri de achizitie;
2. costuri de productie;
3. costuri de prelucrare;
4. cheltuieli ale perioadei.
Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitie, productiei, prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce bunurile, lucrarile, serviciile în forma si în locul în care se gasesc în prezent.
Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe( cu exceptia acelora pe care firma le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective.Reducerile comerciale, rabaturile si alte elemente similare nu se include în costul de achizitie.
Costul de productie cuprinde cheltuielile directe aferente productiei, si anume:
materiale directe;
energie consumata în scopuri tehnologice;
manopera directa;
alte cheltuieli directe de productie;
cota cheltuielilor indirecte de productie, alocata în mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.
Costul de prelucrare cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însarcinat cu supravegherea, precum si cheltuielile indirecte corespunzatoare(regiile).
- cheltuielile generale de administratie pot fi incluse în costul bunurilor în masura în care reprezinta cheltuieli suportate pentru a aduce bunurile în forma si în locul în care se gasesc în prezent si se justifica luarea lor în considerare, în anumite conditii specifice de exploatare.
Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrarilor, serviciilor si al costurilor perioadei, cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiara, dupa natura lor, se grupeaza în contabilitatea de gestiune astfel:
a) cheltuieli directe;
b) cheltuieli indirecte;
c) cheltuieli de desfacere
d) cheltuieli generale de administratie.
Calculul costului unitar se realizeaza cu ajutorul structurii cheltuielilor pe articole de calculatie, astfel:
a. cheltuieli directe:
- materii prime si materiale directe;
- salarii directe;
- contributia privind asigurarea si protectia sociala(aferente salariilor directe).
b. cheltuieli indirecte de productie( cheltuieli comune ale sectiei):
- cheltuieli cu întretinerea si functionarea utilajelor(CIFU)
- cheltuieli generale ale sectiei(CGS)
c. costul de productie
d. cheltuieli de desfacere
e. cheltuieli generale de administratie
Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculatie( produs, serviciu, lucrare, comanda, faza, activitate, centru de profit, centru de cheltuieli, etc) înca din momentul efectuarii lor si ca atare se include direct în costul obiectelor de calculatie respectiva.
Cheltuielile directe cuprind:
- costul de achizitie al materiilor prime si materialelor directe consumate;
- energia consumata în scopuri tehnologice;
- manopera directa ( salarii, asigurari si protectia sociala);
- alte cheltuieli directe.
Capacitatea normala de productie reprezinta productia estimata a fi obtinuta, în medie, de-a lungul unui anumit numar de perioade, în conditii normale, având în vedere si pierderea de capacitate rezultata din întretinerea planificata a echipamentului.
Nivelul real al activitatii este reprezentat de productia obtinuta, iar nivelul normal al activitatii este reprezentat de capacitatea normala de productie.
Cheltuielile fixe nealocate costului sunt recunoscute drept cheltuieli în contul de profit si pierdere.
Atunci când costurile de productie, de prelucrare nu se pot identifica distinct pentru fiecare produs în parte, acestea se aloca pe baza unor procedee rationale, aplicate cu consecventa( procedeul diviziunii simple, procedeul cantitativ, procedeul indicilor de echivalenta, procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produsul principal, procedeul deducerii valorii produselor secundare, etc).
Calculatia costurilor poate fi efectuata dupa una din metodele urmatoare: metoda costului standard, metoda pe comenzi, metoda pe faze, metoda globala, metoda direct costing, sau alte metode adoptate de catre firma în functie de modul de organizare a productiei, specific activitatii, particularitatile procesului tehnologic si de necesitatile proprii.
1.4 - Definirea costurilor
Caracteristicile notiunii de cost sunt: consumul de resurse(de valori), legatura cu realizarile si evaluarea în expresie baneasca. Consumul de resurse: în aceasta calitate, costurile se identifica, dupa caz, cu consumul factorilor de productie, respectiv materii prime si materiale, forta de munca, mijloace de productie, prestatii externe primite si alte consumuri, inclusiv impozitele si taxele ca sume de bani platibile pentru obligatiile fiscale aparute în desfasurarea normala a activitatii.
Legatura cu realizarile. Realizarile întreprinderii se identifica cu produsele obtinute si serviciile prestate, ca purtatori de costuri, destinate, dupa caz, desfacerii sau consumului intern(imobilizarile din productia proprie si consumurile intermediare - transport intern, energie din productia proprie, reparatii în regie, etc).
Evaluarea în expresie baneasca. Atât consumurile de resurse cât si realizarile sunt evaluate în unitati monetare. Aceasta nu înseamna ca, pentru a deveni cost, o cheltuiala trebuie platita, respectiv o realizare trebuie încasata pentru a deveni venit. Dimensionate în timp, costurile, în calitatea lor de cheltuieli, pot fi precedate de plati, urmate de plati sau pot fi congruente în timp cu platile.
De asemenea, dimensionate în timp, realizarile se pot regasi sub forma de productie obtinuta, productie vânduta si productie încasata.
În expresie baneasca, costul reprezinta numarul de unitati monetare necesare înlocuirii resurselor consumate încorporate valoric în substanta bunurilor si serviciilor obtinute ca realizari ale activitatii producatoare a întreprinderii. Baza de evaluare se diferentiaza în functie de scopul urmarit:costul istoric, daca se urmareste mentinerea valorii nominale a capitalului, sau costul de înlocuire, daca scopul îl reprezinta mentinerea valorii substantiale a capitalului.
Relatia venituri totale - costuri totale are o determinare structurala si, în consecinta, ea trebuie diferentiata si analizata prin prisma activitatilor consumatoare de resurse si producatoare de rezultate. Astfel, rezultatul unui exercitiu, este generat de operatiuni ale activitatii curente si normale a întreprinderii, clasificate, la rândul lor, în operatiuni de exploatare si operatiuni financiare, operatiuni exceptionale(extraordinare) care nu fac parte direct din activitatea normala, precum si elemente favorabile si nefavorabile de origine anterioara care conduc la corectarea rezultatului.
Sau, în cazul în care se apeleaza la functiile întreprinderii, rezultatul unui exercitiu este generat implicit, diferentiat în raport cu functia de productie, functia de desfacere, functia administrativa, functia financiara si operatiile extraordinare.
1.5 Definirea calculatiei costurilor
1.6 - Organizarea postcalculului de documente privind cheltuielile de productie si productia obtinuta
1.6.1. Necesitatea organizarii postcalculului
1.6.2 Modalitati de organizare a postcalcului
1.7 Etapele metodologice privind contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor potrivit metodelor de tip total si lucrarilor implicate de acestea
2.1 Prezentarea generala a S.C. Ardeleana S.R.L
S.C. Ardeleana SRL are sediul în Baia Mare, strada Gheorghe sincai, nr 14, judetul Maramures.
Numarul si data înregistrarii la Registrul Comertului: J24/414/1999
Cod fiscal : R 12066955
Ca forma juridica, SC Ardeleana este o societate cu raspundere limitata, cu capital integral privat.
Capital social detinut de asociati (1 asociat): 3610 Lei
Tipul activitatii principale este reprezentat de fabricarea produselor din carne.
Obiectivele societatii pentru anul 2007 au fost:
- îmbunatatirea calitatii
- diversificarea produselor
- retehnologizare (achizitionarea de instalatii noi specifice pentru fluxurile tehnologice).
Suprafata totala aflata în proprietatea SC Ardeleana este de 400 mp, din care 250 mp o reprezinta suprafata destinata productiei, iar 150 mp sunt reprezentati de suprafete de depozitare.
2.1.2 Obiectul de activitate si structura gamei de produse
Societatea Ardeleana are ca obiect principal de activitate colectarea, procesarea si comercializarea carnii si a produselor din carne.
Produsele sunt comercializate sub marca "Ardeleana" si sunt recunoscute pe piata ca având un bun raport calitate - pret.
Societatea produce numai pentru piata din România, totalitatea productiei fiind vânduta pe piata locala.
Structura gamei de produse:
- produse proaspete :
. carne din porc si vita
- preparate din carne:
. Salam de vara si taranesc
. Cârnaciori picanti
. Crenvusti
. Parizer traditional
. sunca Praga
2.1.3 Clientii si concurenta firmei
Societatea are un portofoliu de clienti permanenti la nivel local.
CLIENŢII
Clientii S.C. Ardeleana SRL la nivel local sunt:
. Gaj Com SRL
. Restaurant Rosario
. Zovi Maxim
CONCURENŢA
Principalii concurenti ai SC Ardeleana SRL sunt:
. Maracarn SRL
. Ferma Zootehnica
. Cetina
2.1.4 Analiza SWOT
În urma analizei mediului intern si a mediului extern al firmei, sunt identificate punctele tari, punctele slabe, oportunitatile si riscurile la care este supusa firma.
Punctele tari:
■ dispune de un personal calificat si cu experienta în industria carnii;
■ posibilitatea unei distributii rapide, eficiente;
Punctele slabe:
■ utilizarea insuficienta a capacitatii de productie;
■ firma nu este de notorietate la nivel national.
Oportunitati:
■ diversificarea continua a gamei de produse;
Riscuri:
■ perceperea zonei în care se afla SC Ardeleana ca o zona poluata, poate avea repercursiuni asupra vânzarilor de produse la nivel national;
■ scaderea consumului de produse din carne;
■ cresterea importurilor de produse din carne;
2.2 Organizarea calculatiei costurilor la S.C. Ardeleana
Organizarea lucrarilor privind calculatia costurilor la S.C. Ardeleana depinde de o serie de factori, cum ar fi:
. marimea firmei
. structura organizatorica a acesteia;
. tipul si modul de organizare a productiei;
. tehnologia de fabricatie;
. gradul de integrare a productiei;
S.C. Ardeleana organizeaza calculatia costurilor pe sectii si pe purtatori de cost finali, adica pe produsele din carne.
Proces tehnologic nr. 1
Tabelul nr.2.
Produs: Parizer traditional
|
Nr. |
Denumire |
Tarif Lei |
|
|
Receptie calitativa si cantitativa |
|
|
|
Tocare carne si slanina |
|
|
|
Cuterizare 2 ture carne vita simpla |
|
|
|
Cuterizare cu 1/3 gheata 5 ture |
|
|
|
Adaugare condimente si aditivi de cuterizare |
|
|
|
Adaugare 1/3 gheata |
|
|
|
Adaugare slanina tocata si emulsia de soric |
|
|
|
Adaugare amidon |
|
|
|
Adaugare gheata si cuterizare |
|
|
|
Adaugare amestec de sarare cu nitrit |
|
|
|
Cuterizare finala |
|
|
|
Umplere pasta în membrane si clipsare |
|
|
|
Pregatirea ramei pentru tratamentul termic |
|
|
|
Preîncalzirea celulei |
|
|
|
Zvantarea produselor |
|
|
|
Aprindere generatoare de fum si generare fum |
|
|
|
Afumare produse |
|
|
|
Evacuare fum din celule |
|
|
|
Fierbere-pasteurizare produse |
|
|
|
Evacuare abur |
|
|
|
Scoatere produse din celule si introducere sub baterie de dusare cu apa rece(5-15 min) |
|
|
|
Conditionare produse 20°C |
|
|
|
Depozitare produse |
|
|
|
Total |
|
Calculele au fost efectuate pentru o productie de 150 kg parizer traditional.
Calculul costului efectiv al produsului parizer traditional:
Cu = 851,10 / 150
Cu = 5,68 lei
Proces tehnologic nr. 2
Tabelul nr. 3.
Produs Salam de vara
|
Nr. |
Denumire |
Tarif Lei |
|
|
Receptie cantitativa si calitativa |
|
|
|
Selectare si cântarire materie prima si auxiliare |
|
|
|
Tocare carne vita, porc si slanina |
|
|
|
Preparare bradt |
|
|
|
Adaugare carne porc si slanina tocata |
|
|
|
Introducere carne în masina de tocat si umplere batoane |
|
|
|
Clipsare batoane si atasare slinguri la capete |
|
|
|
Asezare batoane pe rame si introducere la tratament termic |
|
|
|
Conditionare |
|
|
|
Depozitare la temp de refrigerare |
|
|
|
Total |
|
Calculele au fost efectuate pentru o productie de 100 kg salam de vara.
Calculul costului efectiv al produsului Salam de vara:
Cu = 998,80/ 100
Cu = 9,99 Lei
Proces tehnologic nr. 3
Tabelul nr. 4.
Produs sunca Praga
|
Nr. |
Denumire |
Tarif Lei |
|
|
Receptie calitativa si cantitativa |
|
|
|
Selectare materii prime |
|
|
|
Cântarire materii prime si auxiliare |
|
|
|
Prepaparare saramura |
|
|
|
Transare si fasonare bucati de carne |
|
|
|
Introducere saramura în bazinul de alimentare al masinii de injectare |
|
|
|
Injectare bucati de carne cu saramura |
|
|
|
Introducere bucati de carne în tumbler si masarea carnii |
|
|
|
Introducere bucati de carne în celofan si apoi în foi metalice |
|
|
|
Pasteurizare forme |
|
|
|
Scoatere bucati de carne fierte din forme |
|
|
|
Racire lenta la temp camerei |
|
|
|
Depozitare la temp de refrigerare |
|
|
|
TOTAL |
|
Calculele au fost efectuate pentru o productie de 60 kg sunca Praga.
Calculul costului efectiv al produsului sunca Praga:
Cu = 1223,36/60
Cu = 20,39 Lei
CONTUL DE PROFIT sI PIERDERE
Tabel nr. 5.
Contul de profit si pierderi -Lei-
|
Denumirea indicatorului |
Nr. rând |
|
|
|
|
1. Cifra de afaceri din care |
|
|
|
|
|
productia vânduta |
|
|
|
|
|
2. Alte venituri din exploatare |
|
|
|
|
|
3. Venituri din exploatare (1+2) TOTAL |
|
|
|
|
|
4. Cheltuieli materiale |
|
|
|
|
|
5. Cheltuieli cu personalul |
|
|
|
|
|
6.Cheltuieli cu amortizarea |
|
|
|
|
|
7.Cheltuieli cu impozite si taxe |
|
|
|
|
|
8. Cheltuieli cu energia si apa |
|
|
|
|
|
9. Alte cheltuieli |
|
|
|
|
|
10. Cheltuieli de exploatare TOTAL (4 la 9) |
|
|
|
|
|
11.Rezultatul din exploatare |
|
|
|
|
|
12. Venituri financiare |
|
|
|
|
|
13. Cheltuieli financiare |
|
|
|
|
|
14. Rezultatul curent |
|
|
|
|
|
15. Venituri totale |
|
|
|
|
|
16. Cheltuieli totale |
|
|
|
|
|
17. Rezulatatul brut |
|
|
|
|
|
18. Impozitul pe profit |
|
|
|
|
|
19. Rezultatul net al exerctiului financiar |
|
|
|
|
Sursa: Bilantul contabil al firmei
Structura contului de profit si pierdere, legata în mod direct de evaluarea performantei, sunt cheltuielile si veniturile.
Tabelul mai sus prezentat evidentiaza situatia financiara a firmei pe parcursul a 3 ani. Aici se observa o crestere a cifrei de afaceri în fiecare an ceea ce denota un management aplicat corect în ciuda aparitiei unei concurente acerbe.
Prezentarea costurilor de productie pe perioada 2005- 2007
Se urmareste evolutia acestor costuri, abaterea costurilor si identificarea factorilor de influenta asupra costurilor de productie.
Nr.
crt.
Denumirea indicatorului
Cheltuieli cu materii prime
si materiale directe
Cheltuieli cu personal
Cheltuieli cu amortizarea
Cheltuieli cu impozite si taxe
Cheltuieli cu energie si apa
Alte cheltuieli
Total cheltuieli din exploatare
Costul de productie este unul din cei mai importanti indicatori sintetici ce caracterizeaza întreaga activitate economica a unitatii, un element de baza al eficientei economice la nivel de societate economica.
Calcularea costurilor de productie consta în utilizarea cât mai eficienta a fondurilor de productie, a fortei de munca, analiza critica si sistematica a consumului de munca.
Principalele obiective urmarite de S.C. Ardeleana SRL sunt:
▪ reducerea cheltuielilor materiale
▪ cresterea productivitatii muncii
▪ folosirea eficienta si deplina a utilajelor si instalatiilor
▪ perfectionarea procesului tehnologic
Pentru deducerea cheltuielilor indirecte din costul preparatelor din carne s-au folosit procedee de calculatie a costurilor, respectiv procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte.
Repartizarea cheltuielilor indirecte pe zone de cheltuieli si pe purtatori de cost s-a realizat prin procedeul suplimentarii si anume forma coeficientului unic.
Forma coeficientului unic - presupune repartizarea tuturor cheltuielilor indirecte pe purtatori cu ajutorul unui singur coeficient.
a) alegerea bazei de repartizare : salarii directe
- parizer traditional = 90,5 Lei
- salam de vara = 65,2 Lei
- sunca Praga = 110,2 Lei
Salariile directe corespund unei productii de:
- 150 kg parizer traditional
- 100 kg salam de vara
- 60 kg sunca Praga
b) calculul coeficientului de suplimentare
- cheltuieli indirecte (Chr) =239 Lei
- salarii directe total (∑ Bj) = 265,9 Lei
k = Chr / ∑ Bj
k = 239/ 265,9
k = 0.9
c) calculul cotei de cheltuieli ce revine fiecarui produs:
C parizer traditional= 90,5 x 0,9
C parizer traditional = 81,45
C salam de vara= 65,2 x 0,9
C salam de vara= 58,68
C sunca Praga= 110,2 x 0,9
C sunca Praga= 99,18
2.2.1 Calculul costului unitar la produsele: parizer traditional, salam de vara si sunca Praga
Costul unitar se determina ca raport între costul global si volumul fizic, aferent acestuia.
Pentru calculul bunurilor, lucrarilor, serviciilor si al costurilor perioadei, cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiara, dupa natura lor, se grupeaza în contabilitatea de gestiune astfel:
a) cheltuieli directe
b) cheltuieli indirecte
c) cheltuieli de desfacere
d) cheltuieli generale de administratie
Calculul costului unitar se realizeaza cu ajutorul structurii cheltuielilor pe articole de calculatie, astfel:
a) cheltuieli directe:
- materii prime si materiale directe;
- salarii directe;
- contributia privind asigurarea si protectia sociala (aferente salariilor directe)
b) cheltuieli indirecte de productie (cheltuieli comune ale sectiei);
- cheltuieli cu întretinerea si functionarea utilajelor (CIFU);
- cheltuieli generale ale sectiei (CGS);
c) costul de productie (a+b)
d) cheltuieli de desfacere
e) cheltuieli generale de administratie
Costul complet (c+d+e)
2.2.2 Calculul costului unitar la parizer traditional
Calculul costului unitar se face pentru o productie de 150 kg parizer traditional
Nr. crt.
Articole de calculatie
Valoare Lei
a) cheltuieli directe
- materii prime si materiale directe
- salarii directe
- contributia privind asigurarea si protectia sociala
b) cheltuieli indirecte
- cheltuieli cu întretinerea si functionarea utilajelor (CIFU)
- cheltuieli generale ale sectiei (CGS)
c) costul de productie (a+b)
d) cheltuieli de desfacere
e) cheltuieli generale de administratie
Costul complet (c+d+e)
Cu = cost global / volumul productiei
Cu = 988,85 / 150
Cu = 6,60 Lei
Costul unitar la produsul parizer traditional este de 6,60 Lei.
BUGETUL COSTULUI UNITAR
PRODUSUL : Parizer Traditional
Bugetul costului unitar se întocmeste pe fiecare produs, lucrare sau serviciu. Acest buget se realizeaza desfasurat pe articole de calculatie, dupa structura costului de productie.
Tabelul nr. 8.
Bugetul costului unitar la parizer traditional
|
Nr. crt. |
Articole de calculatie |
Valoare Lei |
|
|
Materii prime si materiale directe |
|
|
|
Salarii directe |
|
|
|
Contributii la asigurarile sociale si protectia sociala aferente salariilor directe |
|
|
|
Cheltuieli cu întretinerea si functionarea utiljelor |
|
|
|
Cheltuieli generale ale sectiei |
|
|
|
COST DE PRODUCŢIE |
|
|
|
Cheltuieli generale de administratie |
|
|
|
Cheltuieli de desfacere |
|
|
|
COST COMPLET |
|
FIsA TEHNICĂ
PRODUS: Parizer traditional
Materii prime
Carne vita - refrigerata ( +2 / +4 oC ) ;
Slanina - refrigerata ( +2 / +4 oC ) ;
Emulsie soric - refrigerata ( +2 / +4 oC ) ;
Gheata
Condimente si aditivi:
Mixuri de Condimente, polifosfati, antioxidanti, coloranti ;
Amestec de arome pe suport de dextroza ;
Usturoi granulat ;
Izolat proteic de soia ;
Amidon - 20 ;
Amestec de sarare cu nitrit.
Membrana Poliamidica, HUKKI 70 - 120 mm diametru.
Mod de preparare:
1. Igienizare utilaje : Masinile si utilajele se vor igieniza înainte de a fi utilizate.
2. Preparare pasta :Se toaca la wolf ( masina de tocat ) separat materiile prime refrigerate, carnea de vita si apoi slanina . Se poate utiliza o sita cu gauri cu diametru cuprins între 4 - 6 mm.
3. Se introduce prima data in cuter carnea de vita. Se începe cuterizarea, primele 2 ture complete fara a adauga nimic.
4. Se adauga apoi circa 1/3 din cantitatea de gheata. Se cuterizeaza 3 - 6 ture complete.
5. Se adauga condimentele si aditivii de cuterizare ( polifosfati, antioxidanti, coloranti ). Se cuterizeaza din nou 3 - 6 ture pâna la înglobarea completa.
6. Se adauga înca o parte din gheata cca 1/3 din cantitatea totala.
7. Se adauga slanina tocata si emulsia de soric. Cuterizare pâna la omogenizare completa.
8. Se adauga amidonul. Cuterizare pâna la înglobarea completa.
9. Se adauga ultima parte de gheata. Cuterizare
10. Se adauga amestecul de sarare cu nitrit.
11. Cuterizare finala pentru obtinerea unei paste cu granulatia cât mai fina. Se urmareste ca temperatura finala de cuterizare sa nu depaseasca 12 - 14oC.
Umplere pasta în membrane si clipsare: Se introduce pasta în masina de umplut si se umplu batoanele la dimensiunea stabilita.
13. Batoanele se clipseaza si se ataseaza slinguri la capete.
14. Se atârna batoanele pe bete si apoi pe rame la o distanta variabila in functie de produs si diagrama ( cuprinsa intre ˝ din diametrul produsului pâna la diametrul produsului).
15. Pregatirea ramei pt tratamentul termic: Rama cu produs este introdusa în celula pentru efectuarea tratamentului termic.
16.Tratament termic: Tratamentul termic este stabilit în functie de compozitia produsului, diametru, tipul membranei etc.
17. Preîncalzire celula.
18. Zvântare produse.
19. Aprindere generator fum si generare fum.
20. Afumare produse.
21. Evacuare fum din celula.
22. Fierbere - pasteurizare produse.
23. Evacuare abur.
SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE FABRICARE LA PARIZER TRADIŢIONAL
Receptia calitativa si cantitativa
Tocare carne si slanina
Cutizare 2 ture carne vita simpla
Cutizare cu 1/3 gheata 5 ture
Adaugare condimente si aditivi de cutizare
Adaugare 1/3 gheata
Adaugare slanina tocata si emulsie de soric
Adaugare amidon
Adaugare gheata si cutizare
Cutizare finala
Umplere pasta in membrane si clipsare
Pregatirea ramei pt tratamentul termic
Preîncalziarea celulei
Zvântarea produselor
Aprinderea generatoarelor de fum si generare de fum
Afumare produse
Evacuare fum din celule
Fierbere, pasteurizare produse
Evacuare abur
Scoatere produse din celule si introducere sub baterie de dusare cu apa rece
Conditionare produse 20°C
Depozitare produse
2.2.3 Calculul costului unitar la Salam de vara
Calculul costului unitar se face pentru o productie de 100 kg salam de vara.
Tabelul nr.9.
Calculul costului unitar la Salam de vara
|
Nr. crt. |
Articole de calculatie |
Valoare lei |
|
|
a) cheltuieli directe |
|
|
|
- materii prime si materiale directe |
|
|
|
- salarii directe |
|
|
|
- contributia privind asigurarea si protectia sociala |
|
|
|
b) cheltuieli indirecte |
|
|
|
- cheltuieli cu întretinerea si functionarea utilajelor (CIFU) |
|
|
|
- cheltuieli generale ale sectiei (CGS) |
|
|
|
c) costul de productie (a+b) |
|
|
|
d) cheltuieli de desfacere |
|
|
|
e) cheltuieli generale de administratie |
|
|
|
Costul complet (c+d+e) |
|
Cu = costul global / volumul fizic
Cu = 1128,98 / 100
Cu = 11,29 lei
Costul unitar la produsul Salam de vara este de 11,29 lei.
BUGETUL COSTULUI UNITAR
PRODUSUL : Salam de vara
Tabelul nr.10.
Bugetul costului unitar la Salam de vara
|
Nr. crt. |
Articole de calculatie |
Valoare lei |
|
|
Materii prime si materiale directe |
|
|
|
Salarii directe |
|
|
|
Contributii la asigurarile sociale si protectia sociala aferente salariilor directe |
|
|
|
Cheltuieli cu întretinerea si functionarea utiljelor |
|
|
|
Cheltuieli generale ale sectiei |
|
|
|
COST DE PRODUCŢIE |
|
|
|
Cheltuieli generale de administratie |
|
|
|
Cheltuieli de desfacere |
|
|
|
COST COMPLET |
|
În tabelul de mai sus este prezentat de catre firma S.C. Ardeleana SRL bugetul costului unitar la produsul Salam de vara, pe articole de calculatie dupa forma costului de productie. Bugetul costului unitar la acest produs a fost realizat pentru o productie de 100 kg.
FIsA TEHNICĂ
PRODUS: Salam de vara
Materii prime
Carne vita - refrigerata ( +2 / +4 oC )
Gheata
Slanina - refrigerata ( +2 / +4 oC )
Carne porc - refrigerata ( +2 / +4 oC)
Condimente si aditivi :
Mixuri de Condimente, polifosfati, antioxidanti, coloranti
Amestec de arome pe suport de dextroza
Usturoi granulat
Izolat proteic de soia
Amidon
Amestec de sarare cu nitrit
Membrana Colagenica 40 - 50 mm diametru.
Aceasta reteta are doua componente : bradt ( pasta fina de legatura ) si srot ( materii prime tocate la o anumita granulatie pentru a constitui structura produsului ).
Mod de preparare
1. Se selecteaza materiile prime conform specificatiilor de productie. Se cântaresc materiile prime si materialele auxiliare necesare.
2. Se toaca la wolf carnea de vita, porc si slanina utilizând o sita cu gauri cu diametru cuprins intre 4 - 6 mm.
3. La cuter, se prepara bradt-ul, utilizând carnea de vita, condimentele si aditivii de cuterizare, proteina vegetala, amidonul si gheata.
4. Se adauga apoi carnea de porc si slanina tocata si se omogenizeaza compozitia prin malaxare.
5. Se introduce pasta in masina de umplut si se umplu batoanele la dimensiunea stabilita.
6. Batoanele se clipseaza si se ataseaza slinguri la capete.
7. Se aseaza batoanele pe rama si se introduce rama la tratament termic.
8. Tratament termic : zvântare, afumare, fierbere.
9. Conditionare
10. Depozitare la temperatura de refrigerare
11. Comercializare
SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE FABRICARE LA SALAM DE VARĂ
Receptia calitativa si cantitativa
Selectare si cântarire materie prima si auxiliara
Tocare carne vita, porc si slanina
Preparare brandt
Adaugare carne porc si slanina tocata
Indroducere carne în masina de tocat si umplere batoane
Clipsare batoane si atasare slinguri la capete
Asezare batoane pe rame si introducere la tratament termic
Conditionare
Depozitare la temperaturi de refrigerare
2.2.4 Calculul costului unitar la sunca Praga
Calculul costului unitar se face pentru o productie de 60 kg sunca Praga
Tabelul nr.11.
Calculul costului unitar la sunca Praga
|
Nr. crt. |
Articole de calculatie |
Valoare Lei |
|
|
a) cheltuieli directe |
|
|
|
- materii prime si materiale directe |
|
|
|
- salarii directe |
|
|
|
- contributia privind asigurarea si protectia sociala |
|
|
|
b) cheltuieli indirecte |
|
|
|
- cheltuieli cu întretinerea si functionarea utilajelor (CIFU) |
|
|
|
- cheltuieli generale ale sectiei (CGS) |
|
|
|
c) costul de productie (a+b) |
|
|
|
d) cheltuieli de desfacere |
|
|
|
e) cheltuieli generale de administratie |
|
|
|
Costul complet (c+d+e) |
|
Cu = cost global / volum fizic
Cu = 1402,83/ 60
Cu = 23,38 Lei
Costul unitar la produsul sunca Praga este de 23,38 Lei
BUGETUL COSTULUI UNITAR
PRODUSUL : sunca Praga
Tabelul nr.12.
Bugetul costului unitar la sunca Praga
|
Nr. crt. |
Articole de calculatie |
Valoare lei |
|
|
Materii prime si materiale directe |
|
|
|
Salarii directe |
|
|
|
Contributii la asigurarile sociale si protectia sociala aferente salariilor directe |
|
|
|
Cheltuieli cu întretinerea si functionarea utiljelor |
|
|
|
Cheltuieli generale ale sectiei |
|
|
|
COST DE PRODUCŢIE |
|
|
|
Cheltuieli generale de administratie |
|
|
|
Cheltuieli de desfacere |
|
|
|
COST COMPLET |
|
În tabelul de mai sus este prezentat de S.C. Ardeleana SRL bugetul costului unitar la produsul sunca Praga, pe articole de calculatie dupa forma costului de productie. Bugetul costului unitar la acest produs a fost realizat pentru o productie de 60 kg.
FIsA TEHNICĂ
PRODUS: sunca Praga
Materii prime
Carne pulpa porc fasonata - refrigerata ( +2 / +4 oC )
Saramura - refrigerata ( +2 / +4 oC )
Conservanti si aditivi
Mixuri de Condimente, polifosfati, antioxidanti, coloranti
Amestec de arome pe suport de dextroza
Usturoi granulat
Izolat proteic de soia
Amestec de sarare cu nitrit
Membrana: Celofan si forme
Mod de preparare
1. Se selecteaza materiile prime conform specificatiilor de productie.
2. Se cântaresc materiile prime si materialele auxiliare necesare.
3. Se prepara saramura din apa, gheata si materiile auxiliare.
4. Se transeaza si se fasoneaza bucatile de carne.
5. Se introduce saramura în bazinul de alimentare al masinii de injectare.
6. Se injecteaza bucatile de carne cu saramura.
7. Se introduc bucatile de carne injectate în tumbler si se porneste programul de masare.
8. Se scot bucatile de carne din tumbler si se lasa în pauza de developare a culorii si componentelor de gust.
9. Se introduc bucatile de carne în celofan si apoi în forme metalice.
10. Se pasteurizeaza formele.
11. Se scot bucatile de sunca fiarta din forme.
12. Racire lenta la temperatura camerei.
13. Depozitare la temperatura de refrigerare.
14. Comercializare.
SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE FABRICAREA PRODUSULUI sUNCĂ PRAGA
Receptia calitativa si cantitativa
Cântarire materii prime si auxiliare
Preparare saramura
Transare si fasonare bucati de carne
Introducere saramura in bazinul de alimentare
Injectare bucati de carne cu saramura
Introducere bucati de carne în tumbler si masarea carnii
Introducere bucati de carne in celofan si apoi în foi metalice
Pasteurizare forme
Scoatere bucati de carne fierte din forme
Racire lenta la temperatura camerei
Depozitare la temperatura de refrigera
2.2.5 SISTEMUL INFORMATIC AL INTREPRINDERII
În cadul sistemului informational economic al întreprinderii, majoritatea covârsitoare a informatiilor sunt colectate prelucrate si vehiculate pe suporti purtatori de informatii care formeaza sistemul de evidenta al întreprinderii, sistem divizat în trei componente si anume: sistemul de evidenta operativa, sistemul contabil si sistemul statistic.
Administratorii întreprinderilor vad în contabilitate instrumentul de gestiune previzionala si curenta; actionarii, investitorii prezenti si potentiali vor sa cunoasca daca îsi pot mentine încrederea în plasamentele lor, bancile vor sa aprecieze riscurile probabile legate de creditele acordate, autoritatile fiscale determina suma eventualelor impozite si taxe pe care unitatea le datoreaza, furnizorii vor sa stie daca solvabilitatea unitatii permite continuarea
fara riscuri a livrarilor, organizatiile sindicale urmaresc capacitatea întreprinderii de a plati forta de munca angajata si eventualele riscuri viitoare. Contabilitatea de gestiune, prin obiectul sau de studiu, procedeaza la cunoasterea costurilor, studiul lor continuu, analiza si estimarea evolutiei acestora, oferind astfel informatiile utile pentru diagnostic, luarea deciziilor si previziunea viitorului. Astfel, la nivelul contabilitatii de gestiune, organizarea evidentei cheltuielilor presupune un ansamblu de activitati desfasurate de o întreprindere în vederea realizarii unui sistem informational eficient privind calculul costurilor, analiza eficientei activitatii desfasurate, elaborarea, urmarirea si controlul bugetelor de cheltuieli, la toate nivelurile structurilor organizatorice.
SC Ardeleana SRL foloseste pentru evidenta contabila programul denumit INDECO. Prin el se urmareste evidenta zilnica a incasarilor de la clienti si a platilor catre furnizori.
CAP III - CONCLUZII SI PROPUNERI
Calculatia costurilor presupune ansamblul lucrarilor efectuate, într-o forma organizata, cu scopul de a obtine informatii privind costul bunurilor, lucrarilor, serviciilor, activitatilor sau altor obiecte de calculatie.
S.C. Ardeleana SRL s-a înfiintat în anul 1999, constituindu-se ca societate comerciala cu raspundere limitata având un singur asociat. Firma are sediul în Baia Mare, strada Gheorghe sincai nr. 14, judetul Maramures.
Activitatea principala a S.C. Ardeleana este reprezentata de fabricarea produselor din carne.
Produsele sunt comercializate sub marca Ardeleana si sunt recunoscute pe piata ca având un bun raport calitate - pret.
Pe tot parcursul activitatii sale, firma a realizat diverse produse, cum ar fi: parizer traditional, sunca Praga, salam de vara, cabanos, kaizer, cârnati trandafir, cârnaciori picanti, file de porc.
Societatea produce numai pentru piata din România, totalitatea productiei fiind vânduta pe piata locala.
În prezent societatea urmareste atingerea de noi obiective si anume:
- îmbunatatirea calitatii;
- folosirea eficienta si deplina a utilajelor si instalatiilor;
- reducerea cheltuielilor materiale;
diversificarea produselor;
- cresterea productivitatii muncii;
- retehnologizare ( achizitionarea de instalatii noi specifice pentru fluxurile tehnologice).
S.C. Ardeleana organizeaza calculatia costurilor pe sectii si pe purtatori de cost finali, adica pe produsele din carne.
Pe baza datelor obtinute din contul de profit si pierdere, a carui structura este legata în mod direct de evaluarea performantei, putem observa situatia cheltuielilor si a veniturilor firmei.
Astfel: în 2004 cifra de afaceri era de 850010 lei, în 2005 de 1047210 lei, în 2006 de 1400100 lei.
Se poate observa deci o crestere a cifrei de afaceri în fiecare an ceea ce denota un management aplicat corect în ciuda aparitiei unei concurente acerbe.
Organizarea lucrarilor privind calculatia costurilor la S.C. Ardeleana SRL depinde de o serie de factori, cum ar fi: marimea firmei; structura organizatorica a acesteia; tipul si modul de organizare a productiei; tehnologia de fabricatie; gradul de integrare a productiei.
Costul de productie este unul din cei mai importanti indicatori sintetici ce caracterizeaza întreaga activitate economica a unitatii, un element de baza al eficientei economice la nivel de societate economica. S.C. Ardeleana SRL urmareste evolutia acestor costuri, abaterea costurilor si identificarea factorilor de influenta asupra costurilor de productie.
În subcapitolul 4.3. "Calculul costului unitar la produsele: parizer traditional, salam de vara, sunca Praga" am efectuat calculul costului unitar pe fiecare produs, colectarea cheltuielilor facându-se pe urmatoarele grupe: cheltuieli directe, cheltuieli indirecte, cheltuieli generale de administratie, cheltuieli de desfacere.
Pentru deducerea cheltuielilor indirecte din costul preparatelor din carne am folosit procedee de calculatie a costurilor, respectiv procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte. Repartizarea cheltuielilor indirecte pe zone de cheltuieli si pe purtatori de cost am realizat-o prin procedeul suplimentarii - forma coeficientului unic.
Ca modalitati de reducere a costurilor S.C. Ardeleana SRL propune urmatoarele:
reducerea cheltuielilor materiale;
- înlocuirea utilajelor uzate sau depasite din punct de vedere tehnic cu utilaje de noua generatie, cu consumuri mai mici si cu cheltuieli de întretinere mai avantajoase;
- selectarea furnizorilor cu cel mai bun pret pentru materiile prime;
- încasarea mai rapida a avansurilor de la clienti, pentru demararea lucrarilor;
- aprovizionarea cât mai rapida, pentru a nu exista întârzieri care sa implice costuri suplimentare sau penalitati.
În ceea ce priveste planurile de viitor ale S.C. Ardeleana SRL, aceasta doreste ca în decursul acestui an sa efectueze lucrari de extindere a societatii.
Astfel firma doreste sa-si mareasca capacitatea de productie, totodata diversificându-si si gama de produse. Cu aceasta ocazie va creste si numarul salariatilor, prin angajarea de personal calificat si recalificat, productia va creste, se va mari portofoliul de clienti pentru o capacitate mai mare de productie.
BIBLIOGRAFIE
1. Sabou F., Contabilitate de gestiune, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2003.
2. Sabou F., Contabilitate de gestiune, teorie si practica, Editura Umbria, Baia Mare, 2002.
3. Burtica M., Vârlan Gh., Eros-Stark L., Previziune economica, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2002.
4. Calin O., Contabilitate de gestiune, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2001.
5. Calin O., Cârstea Gh., Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor, Editura Genicod, Bucuresti, 2002.
6. Capusneanu S., Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor, Editura Economica, Bucuresti, 2003.
7. Capusneanu S., Roman C., Contabilitate de gestiune si calculatia costurilor: aplicatii, Editura Economica, 2003.
8. Cristea H., Contabilitatea si calculatiile în conducerea întreprinderii, Editura CECCAR, Bucuresti, 2003.
9.Dumbrava P., Contabilitate de gestiune aplicata, Editura Intelcredo, Deva, 2002.
10. Dumitru C., Contabilitatea de gestiune si evaluarea performantelor, Editura Universitatea, 2005.
11. Grosu C., Contabilitate de gestiune, Editura Mirton, 2003.
12. Hlaciuc E., Metode moderne de calculatia costurilor, Editura Polirom, 2000.
13. Mates D., Contabilitatea financiara a întreprinderii între normalizare si armonizare, Editura Mirton, Timisoara, 2002.
14. Mates D., Contabilitatea agentilor economici - aplicatii practice, Editura Ivan Krasko, 2001.
15. Parvutoiu I., Contabilitate financiara si de gestiune, Editura Sitech, 2005.
16. Possler L., Calculatia si managementul costurilor, Editura Teora, Bucuresti, 2000.
17. Ristea M., Calculatia si managementul costurilor, Editura Teora, Bucuresti, 2000.
18. . Sabou F., Costurile - Evidentierea calculatiei costurilor în contabilitatea de gestiune, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005.
19. Baciu A., Costurile: organizare, planificare,contabilizare, calculatie, control si analiza, Editura, 2001.
20. Baluta A., Contabilitate de gestiune: notiuni generale, Editura Fundatiei România de Mâine, 2005
|
