CUPRINS

1 Prezentarea Societatii Comerciale ELECTRANS S.A Piatra Neamt

1.1. Sediul, statutul societatii si obiectul de activitate………….…..........pg.4

3. Bugetul de venituri si cheltuieli a societatii comerciale.......................pg.22

4. Bilantul contabil…………………………….……………….…............pg.23

5. Operatii economico-financiare

5.1 Enuntul operatiilor…………………………………………............pg.27

5.2 Inregistrarea operatiilor in registru jurnal…………......…...….........pg.32

6. Lucrari contabile de închidere a exercitiului financiar

6.1 Contul de profit si pierdere………………..….……………............pg.39

Organizarea evidentei cheltuielilor de productie si a calculatiei costurilor …………………………………………………..……………....................pg. 49

8. Clasificarea cheltuielilor de productie.......... ..... ...... ................. pg.50

9. Antecalculatia si postcalculatia costurilor productiei........................pg.54

10. Calculatia costului de productie si a costului complet......................pg 55

11. Metoda de calculatie pe faze.......... ..... ...... .......... ..... ...... . pg 57

12. Analiza activitatii de productie si comercializare........................... ..pg 65

12. 1 Analiza cifrei de afaceri

12. 2 Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri

12. 3 Analiza factoriala a cifrei de afaceri

12. 4 Analiza factoriala a productiei vandute

12. 5 Analiza efectelor modificariii cifrei de afaceri

13. Analiza factorilor de productie .......... ..... ...... ............................pg 68

13.1 Analiza dinamicii si structurii personalului

13.2 Analiaza mobilitatii personalului

13.3 Analiza coeficientilor de intensitate a mobilitatii, circulatiei si fluctuatiei

13.4 Analazia utilizarii timpului de munca

13.5 Analiza miscarii activelor imobilizate

13.6 Analiza miscarii imobilizarilor corporale

14. Analiza cheltuielilor si veniturilor.......... ..... ...... ......................... pg 73

14.1 Analiza cheltuielilor aferente veniturilor

14.2 Analiza eficientei cheltuielilor aferente veniturilor

14.3 Analiza cheltuielilor de exploatare

1. PREZENTAREA SOCIETAŢII COMERCIALE ELECTRANS S.A. PIATRA NEAMT

1.1 Sediul, statutul societatii si obiectul de activitate

SOCIETATEA COMERCIALĂ ELECTRANS SA PIATRA NEAMT , având sediul (social) central în Str. Aleea Brazilor, nr. 15, Piatra Neamt, Tel. / Fax 0233-283285, Numar de Înmatriculare în Registrul Comertului: J40/27177/1992, Cod fiscal: R6713224, a fost înfiintata 727x2317h în anul 1992.

Numarul mediu de salariati, stabilit conform Normelor Metodologice MF 110139/98 este de 55. Conform organigramei întreprinderii (Figura 1.), personalul angajat al societatii este compus din:

1.3 Sistemul decizional

Decizia constituie elementul esential al managementului unei firme, este cursul de actiune ales pentru realizarea unuia sau mai multor obiective.

2.5 Programarea calendaristica a operatiilor implicate in activitatea contabila

Operatiile economice si financiare se consemneaza în momentul efectuarii lor în documentele justificative. Asa cum prevede Legea Contabilitatii , orice operatie patrimoniala se consemneaza în momentul efectuarii ei într-un act înscris care sta la baza înregistrarilor în contabilitate. Pe aceasta cale se asigura datele de intrare în sistemul informational contabil si se fundamenteaza înregistrarea proprie contului.

Urmatoarele operatii sunt consemnate în contabilitate în momentul efectuarii lor, pe tot parcursul lunii ( aceleasi operatii se repeta pe parcursul anului):

• Intrari de la furnizori,
• Iesiri la clienti,
• Încasari si plati prin casa si banca
• Consumuri de materii prime , materiale , semifabricate, etc..   

Urmatoarele operatii sunt înregistrate in contabilitate la închiderea lunii sau trimestrial:

BUGETUL DE VENITURI sI CHELTUIELI AL SOCIETĂŢII

Bugetul de venituri si cheltuieli , ca principal instrument concret de conducere a întregii activitati , reprezinta un program de actiuni fixat pe obiectivele de atins:

4. Bilantul contabil 2006 al SC ELECTRANS SA

JUDEŢUL ___Neamt____________| | | FORMA DE PROPRIETATE___SA _____| | |

UNITATEA SC ELECTRANS SA.­­_______    RAMURA (cod Ministerul Finantelor, ___| | |

ADRESA loc. __Piatra Neamt ____ ramura preponderenta )

str. ___Aleea Brazilor________    ACTIVITATEA (cod diviziune CAEN, ____| | |

nr. _15__ bl. _____ ap. _____ sc. _____    activitatea

NUMĂRUL DIN REGISTRUL    TITULARUL _ ___________| | | |

COMERŢULUI ____J 40/27177/1992__ COD FISCAL ______| | | | R| 6| 7| 1| 3| 2| 2| 4|

BILANŢ

încheiat la 31.12.2006

5. OPERATII ECONOMICO-FINANCIARE

5.1 Enuntul operatiilor

În cursul anului, societatea efectueaza urmatoarele operatii economico-financiare:

Cladiri 14.000 lei;

Masini, utilaje si instalatii de lucru 15.000 lei;

Mijloace de transport 1.500 lei (nota de contabilitate nr.220 din 22.08.07);

Se transfera numerar din banca în casierie suma de 50.000 lei (CEC de numerar nr.100 din 23.08.07);

Se plateste avansul chenzinal cuvenit salariatilor, 50.000 lei (lista de plata nr.11 din 23.08.07);

Se înregistreaza consum de energie electrica în suma de 30.000 lei, TVA 19% (factura nr.1773 din 25.08.07);

Se încaseaza prin contul curent contravaloarea produselor finite vândute (extras de cont nr.170/26.08.07);

Se înregistreaza salariile cuvenite angajatilor în suma de 200.000 lei (stat de salarii nr.8 din 06.09.07);

Se calculeaza si înregistreaza obligatiile unitatii:

-contributia la asig. sociale.stat -19.5%

-contributia la fondul de sanatate – 5.5%

-contributia la fondul de somaj – 1%

- contributia la fondul de garantare pt plata creantelor salariale -0.25%

- conributia la fondul de accidente,risc -0.4%

-concedii medicale – 0.85%

-ITM: 0.75%

(nota de contabilitate nr 133/06.09.07)

Se înregistreaza retinerile din salarii astfel:

contributia la asigurarile sociale -9.5%

contributia suplimentara la fondul de somaj- 0.5%;

contributia la asigur sociale de sanatete – 5.5%

impozit pe salariu – 16%

rate locuinte 2.000 lei;

avansul acordat. 50.000 (stat de salarii nr.8/06.09.07).

5.2 Inregistrarea operatiilor economico financiare:

Registru Jurnal

6. LUCRĂRI CONTABILE DE ÎNCHIDERE A EXERCIŢIULUI FINANCIAR

Denumirea indicatorului

Nr rd

Realizari

Realizari

1. Cifra de afaceri neta (rd. 02 la 05)

Productia vanduta

(ct. 701+702+703+704+705+706+708)

Venituri din vanzarea marfurilor (ct. 707)

Venituri din dobanzi inregistrate de entitatile al caror obiect deactivitate il constituie leasingul (ct. 766)

Venituri din subventii de exploatare af cifrei de afaceri(ct. 7411)

2. Variatia stocurilor de produse finite (ct. 711) Sold C

si a productiei in curs de executie Sold D

3. Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata (ct. 721+722)

4. Alte venituri din exploatare (ct. 7417+758)

VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL

(rd. 01+06-07+08+09)

a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile (ct. 601+602-7412)

Alte cheltuieli materiale (ct. 603+604+606+608)

b) Alte cheltuieli externe (cu energie si apa) (ct. 605-7413)

c) Cheltuieli privind marfurile (ct. 607)

6. Cheltuieli cu personalul (rd. 16+17)

a) Salarii (ct. 641+642-7414)

b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala (ct. 645-7415)

7.a) Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale (rd. 19-20)

a.1) Cheltuieli (ct. 6811+6813)

a.2) Venituri (ct. 7813+7815)

b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd. 22-23)

b.1) Cheltuieli (ct. 654+6814)

b.2) Venituri (ct. 754+7814)

8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 25 la 28)

8.1. Cheltuieli privind prestatiile externe

(ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416)

8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct. 635)

8.3. Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate

(ct. 658)

Cheltuieli privind dobanzi de refinantare inregistrate de entitatile al caror obiect de activitate il constituie leasingul (ct.666)

Ajustari privind provizioanele (rd. 30-31)

- Cheltuieli (ct. 6812)

- Venituri (ct. 7812)

CHELTUIELIE DE EXPLOATARE – TOTAL

(rd. 11 to 15+18+21+24+29)

PROFITUL sau PIERDEREA DIN EXPLOATARE:

- Profit (rd. 10-32)

Pierdere (rd. 32-10)

9. Venituri din interese de participare

(ct. 7613+7614+7615+7616)

- din care, in cadrul grupului

10. Venituri din alte investitii si imprumuturi care fac parte din activele imobilizate (ct. 763)

din care, in cadrul grupului

11. Venituri din dobanzi (ct. 766)

- din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate

Alte venituri financiare (ct. 762+764+765+767+768)

VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 35+37+39+41)

12. Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si investitiile financiare detinute ca active circulante (rd. 44-45)

- Cheltuieli (ct. 686)

Venituri (ct. 786)

13. Cheltuieli privind dobanzile (ct. 666-7418)

- din care, in cadrul grupului

Alte cheltuieli financiare (ct. 663+664+665+667+668)

CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL

(rd. 43+46+48)

PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARA –

Profit (rd. 42-49)

- Pierdere (rd. 49-42)

14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENTA

- Profit (rd. 10+42-32-49)

- Pierdere (rd. 32+49-10-42)

15. Venituri extraordinare ( ct. 771)

16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671)

17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARA

- Profit (rd. 54-55)

- Pierdere (rd. 55-54)

VENITURI TOTALE (rd. 10+42+54)

CHELTUIELI TOTALE (rd. 32+49+55)

PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTA

- Profit (rd. 58-59)

- Pierdere (rd. 59-58)

18. Impozitul pe profit (ct.691)

19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct. 698)

20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) A EXERCITIULUI FINANCIAR

- Profit (rd.60-61-62-63)

- Pierdere (rd.61+62+63-60)

Pe elemente de cheltuieli

Cheltuieli cu munca vie

Sunt cele determinate de remunerarea personalului unei întreprinderi. În calculatie, ele sunt marcate prin notiunile de salariu mediu, salariu tarifar, salariu orar.

Tot în aceasta categorie se mai cuprind contributiile la asigurarile sociale (CAS) fiind de 9,5 % din total salarii, contributie de fondul de somaj fiind de 0.5%, contributia de fondul de ajutoare a handicapatilor, contributia întreprinderilor la fondul de cercetare stiintifica si dezvoltarea tehnologiei si introducerea progresului tehnic, indemnizatii pentru deplasari, dobânzile bancare pentru împrumuturi curente, primele de asigurare, taxele de verificare a aparatelor de masura si control.

B. Cheltuieli cu munca materializata

Sunt cele formate din consumurile de mijloace de productie cum ar fi:

-consum de materii prime si materiale;

-combustibil;

-energie, apa si alte utilitati;

-obiecte de inventar;

-amortizarea imobilizarilor corporale, etc.

În ceea ce priveste reducerea acestor cheltuieli cu munca materializata, aceasta are loc prin reducerea consumurilor specifice de materiale, materii prime, combustibil, energie, eliminarea risipei si a pierderilor în manipularea, pastrarea si folosirea lor în conditii corespunzatoare, reducerea cheltuielilor de transport-aprovizionare, toate acestea determinând o reducere în marimi absolute a cheltuielilor cu munca materializata. Cheltuielile cu munca materializata pot fi reduse în marimi relative prin cresterea productivitatii muncii.

Pe articole de calculatie

Dupa modul de repartizare în costul produselor, lucrarilor si serviciilor, cheltuielile de productie se clasifica în:

A.     Cheltuieli directe

În grupa cheltuielilor directe se cuprind acele cheltuieli care se pot repartiza direct în costul unui produs si pentru care exista posibilitatea de a aparea ca pozitii distincte în structura acestuia. Ele se pot identifica de regula în momentul efectuarii lor pe produsele, semifabricatele, ori lucrarile care le-au ocazionat

Cheltuieli directe sunt:

-cheltuieli cu -Materii prime si materiale;

-Salariile directe;

-CAS aferent salariilor directe;

-somaj;

Dintre acestea, cea mai mare pondere din total costuri o detin cheltuielile cu materii prime si materiale si anume 66.29.%, cheltuielile cu salariile directe 20.39%, iar amortizarea mijloacelor fixe: 8.21% din total.

B.     Cheltuieli indirecte

În grupa cheltuielilor indirecte se cuprind acele cheltuieli care nu se pot identifica si repartiza pe fiecare produs în parte, în mod curent, ci indirect folosind anumite chei de repartizare.

De exemplu în cadrul „S.C ELECTRANS S.A.” cheltuielile indirecte se repartizeaza asupra produselor care le-a ocazionat cu ajutorul cheii de repartizare: Manopera directa +CAS.

Aceste cheltuieli nu sunt legate de fabricarea unui anumit produs, ce privesc întreaga productie a unei sectii sau chiar a întreprinderii din care cauza ele se mai numesc si cheltuieli comune.

Ţinând seama de locurile si natura activitatilor care le-a ocazionat, cheltuielile indirecte de productie se grupeaza în :

-cheltuieli cu utilitatile;

-cheltuieli cu întretinerea si functionarea utilajelor;

-cheltuieli generale ale sectiilor;

-cheltuieli generale ale întreprinderii;

În afara de cheltuieli care au un caracter indirect sau comun fata de purtatorii de costuri, desfasurarea concreta a activitatii de productie implica existenta urmatoarelor feluri de cheltuieli indirecte:

-cheltuieli indirecte fata de sectoarele de productie constituite pe seama structurii organizatorice a întreprinderii;

-cheltuieli indirecte fata de genurile de activitate desfasurate într-o anumita perioada de gestiune data (investitii).

Astfel, unele cheltuieli cum ar fi amortizarea cladirilor în care functioneaza mai multe sectii sau ateliere, consumul de energie electrica în scopuri tehnologice, motrice si gospodaresti stabilit pe total sectii sau ateliere, au caracter comun fata de zonele sau sectoarele de cheltuieli.

Clasificarea cheltuielilor directe si indirecte creeaza premisa delimitarii si repartizarii lor pe sectoare si feluri de activitati. Aceasta clasificare sta la baza determinarii costului unitar al productiei.

Ambele grupari sunt destinate sa asigure soldurilor o anumita structura. Numarul si nomenclatura pozitiilor cheltuielilor sunt diferite, deoarece si criteriul pe care se bazeaza precum si scopul urmarit prin ele, difera de la o clasificare la alte.

Astfel nomenclatura cheltuielilor pe elemente primare la cheltuieli adoptata de catre „S.C. ELECTRANS S.A.” este reflectata în tabelul de mai jos:

921 – „Cheltuielile activitatii de baza” (A) colecteaza pe debit cheltuielile aferente activitatii de baza si deconteaza pe credit costurile efective ale productiei finite si a celei neterminate.

Se debiteaza:

- în cursul lunii cu cheltuielile directe aferente activitatii de baza preluate din CF prin creditul contului 901

- la sfârsitul lunii cu cheltuielile indirecte de productie si de administratie generala repartizate prin creditul conturile 923, 924

- cu costurile efective ale sectiilor auxiliare (mai rar) prin creditul contului 922

- la sfârsitul lunii cu cheltuielile de desfacere în corespondenta cu contul 925

Se crediteaza:

- la sfârsitul lunii cu valoarea în cost efectiv a productiei neterminate prin debitul contului 933

- la finele lunii cu valoarea productiei finite în cost efectiv în corespondenta cu debitul contului 902

Contul se soldeaza.

921 – „Cheltuielile activitatii auxiliare” (A) colecteaza pe debit cheltuielile efective preluate din CF si se crediteaza cu costurile efective repartizate sectoarelor care beneficiaza de activitatea auxiliara. Contul se detaliaza pe analitice pe fiecare sector auxiliar.

Se debiteaza:

- în cursul lunii cu cheltuielile preluate din CF aferente activitatii auxiliare prin creditul contului 901

- la sfârsitul lunii cu cota de cheltuieli generale aferenta lucrarilor si serviciilor prestate catre terti prin creditul contului 924

Se crediteaza:

- la sfârsitul lunii cu costurile aferente productiei neterminate prin debitul contului 933

- la sfârsitul lunii cu costurile efective aferente productiei finite decontate sectoarelor beneficiare prin debitul conturilor 923, 924, 925 si mai rar 921

Se soldeaza dupa decontarea costurilor efective aferente activitatii auxiliare.

922 – „Cheltuielile comune ale sectiilor” (cheltuielile indirecte de productie) (A) tine evidenta cheltuielilor pe centre de cost la nivelul unei sectii de productie. Desi sunt cheltuieli indirecte fata de obiectul de calculatie, ele sunt totusi cheltuieli directe fata de centrul de costuri. Se detaliaza pe analitice pe fiecare sectie productiva în parte.

Se debiteaza:

- în cursul lunii cu cheltuielile comune ale sectiilor preluate din CF prin creditul contului 901

- la sfârsitul lunii cu costurile efective decontate de activitatile auxiliare prin creditul contului 922

Se crediteaza:

- la sfârsitul lunii cu repartizarea cheltuielilor indirecte asupra obiectelor de calculatie prin debitul contului 921

- la sfârsitul lunii cu decontarea costului subactivitatii prin debitul contului 902

Dupa repartizarea cheltuielilor indirecte de productie, contul se soldeaza.

923 – „Cheltuielile generale de administratie” (A) colecteaza toate cheltuielile indirecte ale întreprinderii atât fata de obiectele de calculatie, cât si fata de locurile generatoare de costuri.

Se debiteaza:

- în cursul lunii cu toate cheltuielile indirecte colectate generate de activitatea generala a întreprinderii prin contul 901

- la sfârsitul lunii cu costurile efective decontate de sectoarele auxiliare prin contul 922

Se crediteaza:

- la sfârsitul perioadei cu cheltuielile generale repartizate asupra lucrarilor si serviciilor auxiliare prestate tertilor prin debitul contului 922 si asupra obiectelor de calculatie prin debitul contului 921

Daca aceste cheltuieli generale de administratie nu se includ în costul produsului, ele nu se vor repartiza prin debitul contului 921, ci vor fi suportate din rezultatul întreprinderii, caz în care se crediteaza în corespondenta cu debitul contului 902.

Dupa repartizare, contul se soldeaza.

924– „Cheltuielile de desfacere” (A) colecteaza si repartizeaza toate cheltuielile legate de productia vânduta.

Se debiteaza:

- în cursul lunii cu cheltuielile colectate generate de desfacerea /distributia productiei prin contul 901

- la sfârsitul lunii cu costurile efective decontate de sectoarele auxiliare prin contul 922

Se crediteaza:

- la sfârsitul lunii cu repartizarea acestor cheltuieli asupra costului productiei prin contul 921, iar în cazul utilizarii metodei globale prin debitul contului 902

În urma repartizarii, contul se soldeaza.

931– „Costul productiei obtinute” (A) tine evidenta productiei finite sau a lucrarilor executate si a serviciilor prestate.

Se debiteaza:

- în cursul lunii la cost prestabilit al productiei obtinute prin contul 902

Se crediteaza:

- la sfârsitul lunii cu valoarea în cost prestabilit a produselor finite decontate CF prin contul 901

La sfârsitul lunii, contul se soldeaza.

933– „Costul productiei în curs de executie (A) tine evidenta productiei neterminate la cost efectiv.

Se debiteaza:

- la sfârsitul lunii cu valoarea productiei neterminate în cost efectiv prin creditul conturilor 921, 922

Se crediteaza:

- la sfârsitul lunii cu valoarea în cost efectiv a productiei neterminate decontate CF prin contul 901 (regulamentul de aplicare a legii contabilitatii prevede decontarea acestei productii neterminate prin debitul contului 902, caz în care urmeaza apoi închiderea contului prin formula: 901 = 902)

9. Antecalculatia si postcalculatia costurilor productiei

Primul rând de calculatie se efectueaza înaintea începerii procesului de productie si are ca scop elaborarea planului costurilor de productie, cu principalele sectiuni: planul cheltuielilor de productie, calculatie de plan pe produs CP4 si planul reducerii costului productiei marfa.

Planul cheltuielilor de productie se întocmeste anual cu defalcarea pe trimestre.

Calculatiile de plan pe produs se întocmesc tot anual, cu defalcarea pe trimestre si folosesc pentru determinarea costului planificat al produselor, semifabricatelor pe articole de calculatie.

Planul cheltuielilor de productie cuprinde totalitatea cheltuielilor stabilite pe baza de norme, necesare desfasurarii activitatii productive grupate pe elemente primare de cheltuieli.

Cu ajutorul acestei sectiuni se determina plafoane maxime admise tinând seama de folosirea completa a capacitatilor de productie a societatii.

Cu ajutorul acestor sectiuni se determina o serie de indicatori de plan cum sunt: cheltuieli la 1000 lei productie marfa în preturi de productie, costul de productie total pentru fiecare produs etc., urmarirea îndeplinirii realizarilor comparând cu costul efectiv.

Deci al doilea rând de calculatie intervine dupa terminarea procesului de fabricatie si are ca scop stabilirea situatiilor si a indicatorilor efectivi ai costului productiei, prin care, de fapt, se si încheie urmarirea si înregistrarea cheltuielilor de productie si desfacere potrivit naturii si destinatiei lor, pe parcursul perioadelor de gestiune.

La finele fiecarei perioade de gestiune se compara planurile cu realizatul si se stabilesc diferentele între nivelul cheltuielilor de productie si desfacere efective fata de nivelul planificat al acestora, care se reflecta apoi în contabilitate.

La elaborarea planului costurilor productiei industriale trebuie sa se asigure urmatoarele corelatii cu celelalte sectiuni din planul economic:

-totalul cheltuielilor de materii prime, materiale, combustibil si energie, din planul costurilor de productie se coreleaza cu materiile prime, materialele ,combustibilul si energia necesara executarii planului de productie, prevazute în planul de aprovizionare, evaluate la preturile legale, tinându-se seama de modificarea valorica a stocurilor de materiale;

-salariile totale din planul costurilor de productie trebuie corelate cu planul fondului de salarii aferent întregii activitati;

-suma amortizarii mijloacelor fixe din planul costurilor de productie trebuie sa fie corelata cu cea din planul de amortizare a mijloacelor fixe din întreaga activitate;

Pentru cheltuielile sectiilor auxiliare se elaboreaza planuri distincte, stabilindu-se costul produselor, al lucrarilor si serviciilor prestate de acestea pentru productia de baza. Cheltuielile sectiilor auxiliare care livreaza produse, efectueaza lucrari si prestari servicii pentru nevoile productiei de baza se includ fie în planul cheltuielilor comune ale sectiilor de baza, fie în planul cheltuielilor de baza la articolele de calculatie corespunzatoare cum sunt:

-energia tehnologica;

-combustibil tehnologic;

-apa;

10. Calculatia costului de productie si a costului complet

In cursul exercitiului financiar SC ELECTRANS SA a fabricat produse finite inregistrand urmatoarele operatii:

Cumparari:

- tabla subtire (TS): 400kg; 1200lei/kg

- tabla groasa (TG): 480kg, 1500lei/kg

- materiale auxiliare: 110bc, 100lei/bc

- pentru TS si TG sunt cuprinse si cheltuielile de transport: 10.2 lei/kg. Pentru materialele auxiliare nu se prevad cheltuieli de transport.

Atelierul A fabrica produsul de tip I (1.400 buc) consumând pentru acestea:

-TS: 300 kg

-cheltuieli de fabricatie totale: 360.000 lei

Atelierul B fabrica 1300 produsue de tip II si 1200 produse de tip III consumând:

380 kg TG din care:

- 210 kg pentru pr II

- 170 kg pentru pr III

-cheltuieli de fabricatie: 570.000 lei:

- 315.000 lei pt pr II

- 255.000 lei pt pr III

Atelierul C de montaj a finisat în martie 1150 produse finite pentru care s-au consumat:

- 1200 prod I

- 190 prod II

-160 prod III

-50 mater auxiliare

- cheltuieli de montaj: 1.021.787,7 lei

Vânzari: - 1100 prod finite cu 5.700 lei/bc

TS

TG

Q

P_u

Val

Q

P_u

Val

Pret de cumparare

Cheltuieli de transport

Cost de achizitie