Protejarea consumatorului în conditiile integrarii în U.E.

Avantajele consumator- producator in conditii de standardizare

Comisia Europeana, dupa negocieri cu tarile candidate, elaboreaza un program national PHARE pentru fiecare tara, precum si programe multi-anuale si orizontale care includ proiectele ce vor fi realizate, supuse în prealabil aprobarii comitetului de gestiune a programului, compus din reprezentanti ai Statelor Membre.

Regulamentul nr. 1268/1999 al Consiliului UE prevede ca sprijinul SAPARD se referă cu prioritate la:

- dezvoltarea durabila a agriculturii si a spatiilor rurale ale tarilor candidate;

- preluarea cuceririlor comunitare, a aquis-ului, în special privind Politica Agricola Comuna si politica regionala.

- dezvoltarea resurselor umane ( îmbunatatirea activitatii de instruire profesionale; asistenta tehnica, inclusiv studii menite sa sprijine pregatirea si monitorizarea programului, campanii de informare si publicitate).

În planurile de dezvoltare care au în vedere prioritatile SAPARD figureaza ca o cerinta generala, pe lânga scopurile mai sus amintite, ca realizarea programului în tara candidata sa asigure totodata:

- îmbunatatirea eficientei functionarii pietei;

- pastrarea vechilor locuri de munca si crearea altora noi;

- respectarea normelor de calitate si de igiena a alimentelor;

- respectarea normelor de protectia mediului.

Comitetele tehnice de profil sunt entitati fara personalitate juridica, organizate pe lânga organismul national de standardizare. Standardul metodologic SR 10000-3 stabileste structura si modul de lucru ale comitetelor tehnice.

Comitetele tehnice de profil sunt formate din grupuri de specialisti care reprezinta factorii interesati din economie la procesul de elaborare a standardelor, pe diferite domenii de activitate, coordonati de un reprezentant ASRO. Componenta comitetelor tehnice de profil trebuie sa asigure reprezentarea echilibrata a tuturor factorilor interesati dintr-un anumit domeniu: producatori, utilizatori, consumatori, autoritati, institutii cu functii de reglementare etc.

Comitetele tehnice de profil sunt înfiintate de ASRO la cererea factorilor interesati din economie sau ca urmare a existentei comitetelor europene sau internationale similare.

- Au un numar de ordine, un titlu si un domeniu de activitate, delimitând competentele comitetelor tehnice de profil.

- Încetarea activitatii unui CT, de exemplu în cazul reorganizarii domeniului, se hotaraste de catre ASRO. Patrimoniul de standarde în vigoare se redistribuie de catre ASRO altor CT, dupa convenirea cu acestea.

- Adoptarea hotarârilor se face prin consens.

- Secretariatul comitetelor tehnice de profil este detinut de catre ASRO sau unul dintre factorii interesati care îndeplinesc conditiile mentionate în conventia care se semneaza în acest sens cu ASRO.

- În cazul în care secretariatul este detinut de catre un factor interesat, acesta trebuie sa-si desemneze un alt membru în comitetul tehnic de profil respectiv.

- În cazul în care factorii interesati din economie nu întrunesc conditiile pentru a putea detine secretariatul unui comitet tehnic, mentionate în conventia care se semneaza în acest sens cu ASRO, sau nu îl doresc, atunci secretariatul este preluat de ASRO.

- Analizarea si avizarea proiectelor de standarde se face în cadrul comitetului de lectura (CDL) al CT, alcatuit din presedintele, secretarul si reprezentantul ASRO în CT.

- În cazul în care expertul ASRO îndeplineste si functia de secretar al unui comitetul tehnic de profil, ASRO desemneaza pe durata lucrarilor comitetului tehnic un alt membru în CDL.

Pentru a sprijini operatorii economici în aceasta evolutie importanta pentru întreaga societate, trebuie consolidata capacitatea lor de a cunoaste permanent preocuparile existente în domeniul standardizarii pe plan european si international.

În acest sens, ASRO asigura cadrul organizatoric prin care fiecare comitet tehnic de profil îsi desfasoara activitatea pe baza unui program de standardizare care cuprinde teme referitoare la:

Adoptarea de standarde europene ratificate;

Adoptarea de standarde internationale publicate;

- Participarea la elaborarea de standarde europene si/sau internationale care vor fi adoptate ca standarde române;

- Elaborarea, revizuirea sau modificarea unor standarde române din patrimoniul comitetului tehnic de profil;

- Examinarea periodica a standardelor în vigoare din patrimoniu;

- Anularea standardelor conflictuale.

Functionarea comitetelor tehnice de profil implica urmatoarele aspecte:

- Lucrarile comitetelor tehnice de profil trebuie sa asigure respectarea interesului national, sa tina seama de toate punctele de vedere importante si sa asigure, prin anchetele efectuate, ca fiecare standard român, precum si toate celelalte lucrari elaborate sa se bazeze pe un ansamblu de opinii de autoritate;

- Comitetele tehnice de profil raspund de proiectele de standard si de toate celelalte lucrari elaborate (programe de standardizare, examinarea periodica a standardelor, lucrari de standardizare europeana si internationala);

- Comitetele tehnice de profil trebuie sa tina seama de toate lucrarile ISO/CEI, respectiv CEN/CENELEC/ETSI din domeniul lor de activitate, precum si de toate lucrarile referitoare la subiectele conexe efectuate de alte comitete tehnice de profil;

- La sedintele comitetelor tehnice de profil pot asista reprezentanti ai altor organisme nationale de standardizare care si-au manifestat interesul, în conditiile stabilite de legislatia UE si cu acordul ASRO.

Orice persoana fizica sau juridica, specialist într-un anumit domeniu, care are dorinta sa participe la aceasta activitate, are acces la Internet, cu 12512k1021m noaste limbi de circulatie internationala si se obliga sa respecte regulamentele de functionare ale organizatiilor europene si internationale, standardele metodologice si plateste taxa anuala de membru.

Adoptarea în standardizarea nationala a standardelor europene si internationale, precum si implementarea acestora în România este o conditie indispensabila a integrarii pe pietele externe.Deci, este esential pentru operatorii economici sa constientizeze rolul standardizarii europene si internationale, sa se implice în activitatea de standardizare nationala si sa utilizeze eficient standardele.

Implementarea sistemului de management al calitatii în cadrul operatorilor economici, în conformitate cu SR EN ISO 9001:2001, confera încredere consumatorilor si utilizatorilor produselor si serviciilor în constanta calitatii, devenind factor important de crestere a competitivitatii si credibilitatii companiilor.

Sistemul de management al calitatii este parte a sistemului de management al organizatiei orientata catre obtinerea rezultatelor, în raport cu obiectivele calitatii, pentru satisfacerea necesitatilor, asteptarilor si cerintelor partilor interesate, dupa caz. Sistemele de management influenteaza performanta economica a unei organizatii pe termen scurt cât si pe termen lung. Astfel ceea ce pare a fi o îmbunatatire pe termen scurt, poate avea efecte negative pe termen lung în ceea ce priveste loialitatea clientilor, reputatia produselor sau încrederea utilizatorilor si poate duce la scaderea competitivitatii. In concluzie, numai implementarea sistemului de management al calitatii conduce spre competenta si eficienta.

Piata competitiva este tot mai influentata din cauza schimbarilor continue, datorita instabilitatii si crizelor în afaceri:

- ofertele sunt mai mari fata de cereri, în majoritatea domeniilor economice;

- cerintele privind calitatea si termenele de livrare din partea clientilor sunt tot mai severe;

- diversitatea prin calitate este principalul factor ce diferentiaza astazi operatorii economici.

Definitia cea mai larg acceptata a managementului calitatii este, în prezent, cea prevazuta de standardul SR EN ISO 9000:2001. Potrivit acestui standard, sistemul de managementul al calitatii este un ansamblu de elemente, corelate sau în interactiune, prin care se stabilesc politica si obiectivele si prin care se realizeaza acele obiective prin care se orienteaza si controleaza o organizatie în ceea ce priveste calitatea.

Pentru a putea fi pus în aplicare într-o organizatie, managementul calitatii trebuie sa elaboreze politica în domeniul calitatii cuprinzând orientarile firmei în acest domeniu si sa stabileasca responsabilitatile pentru toate activitatile pe care le implica realizarea obiectivelor firmei.

Perspectiva concurentei a convins managerii de azi de necesitatea implementarii sistemului de management al calitatii si de necesitatea obtinerii certificatului de conformitate potrivit SR EN ISO 9001:2001. Astfel la jumatatea anului 2005, în România erau certificate în jur de 5000 de companii.

ASRO ofera servicii pentru certificarea sistemului de management al calitatii prin Organismul de Certificare Sisteme de Management al Calitatii.

si totusi de ce trebuie ca operatorii economici sa fie interesati în utilizarea standardelor europene ?

- Pentru ca sunt necesare circulatiei produselor si serviciilor pe Piata Unica Europeana.

- În domeniile reglementate sute de standarde armonizate cu directivele europene asigura referentialele care permit introducerea produselor pe Piata Unica Europeana.

- În domeniile nereglementate standardele asigura referentialele pentru certificari voluntare ale produselor, încercari, acordari de marci de conformitate sau pentru declaratiile de conformitate care faciliteaza circulatia produselor pe Piata Unica Europeana in functie de standardul utilizat care ofera prezumtia de conformitate cu acesta.

- Standardele pot constitui baza pentru încheierea contractelor cu partenerii europeni si nu numai.

- Standardele ofera recunoasterea mutuala a caracteristicilor, încercarilor, etc., cu avantajul ca produsele realizate într-o tara membra si puse în circulatie legal, pot fi distribuite în toata comunitatea, atâta timp cât aceste produse respecta standardele din domeniu si corespund unor niveluri minime de protectie.

Barierele comerciale care rezulta ca urmare a deosebirilor existente între reglementarile tehnice ale statelor membre, sunt acceptate daca masurile nationale:

- sunt necesare pentru a corespunde unor cerinte obligatorii (cum sunt domeniul sanatatii, protectiei mediului etc.),

- servesc unui scop legitim care justifica încalcarea principiului liberei circulatii a marfurilor

În trecut, în Uniunea Europeana tehnica de reglementare, denumita "Vechea Abordare", era greoaie deoarece reglementarile cuprindeau cerinte tehnice detaliate pentru fiecare produs, cerinte care erau obligatorii, blocând practic evolutia tehnica. Procedurile legislative erau lente si nu puteau tine pasul cu progresul tehnic. si în prezent, mai exista reglementari din Vechea Abordare în domeniul produselor chimice, produselor alimentare etc.

Libera circulatie a marfurilor pe Piata Unica Europeana a determinat aparitia unei noi strategii si tehnici de reglementare, respectiv Noua Abordare, care stabileste urmatoarele principii de baza:

- Armonizarea legislativa la cerintele esentiale pe care produsele plasate pe piata comunitara trebuie sa le respecte pentru a beneficia de libera circulatie în comunitatea europeana;

- Specificatiile tehnice ale produselor care trebuie sa respecte cerintele esentiale ale directivelor sunt cuprinse în standarde armonizate;

- Aplicarea standardelor si a altor specificatii este voluntara si producatorul poate alege orice solutie tehnica ce confera conformitatea cu cerintele esentiale;

- Producatorii pot alege între diferite proceduri de evaluare a conformitatii aferente directivei aplicabile;

- Produsele realizate în conformitate cu standardele europene armonizate beneficiaza de prezumtia de conformitate cu cerintele esentiale corespunzatoare.

Directivele europene au fost transpuse în legislatia româna prin hotarâri de guvern, iar standardele europene armonizate au fost adoptate ca standarde române. Listele cu aceste standarde sunt publicate prin ordine ale ministrilor.

Utilizarea standardelor armonizate aplicabile pentru demonstrarea conformitatii cu cerintele esentiale din Directivele Noii Abordari se realizeaza prin aplicarea marcajului CE.

Marcajul CE reprezinta în fapt declaratia producatorului sau a persoanei autorizate ca produsul este conform cu cerintele de securitate din toate directivele aplicabile si indica faptul ca produsul a fost supus tuturor procedurilor corespunzatoare de evaluare a conformitatii si ca acestea au fost efectuate.

Statele membre ale Uniunii Europene trebuie sa accepte ca produsele care poarta marcajul de conformitate CE sunt conforme cu directivele în vigoare. În acest sens, statele membre ale Uniunii Europene nu pot interzice introducerea pe piata sau punerea în functiune a produselor care poarta marcajul CE.

În conditiile Legii nr. 608/2001 (împreuna cu modificarile ulterioare) privind evaluarea conformitatii, pe teritoriul României se aplica marcajul CS .

Pentru a demonstra conformitatea produselor românesti cu cerintele esentiale aplicabile, prevazute în reglementarile tehnice române, produsele românesti se marcheaza cu marcajul national de conformitate CS, pâna în momentul semnarii acordului european privind evaluarea conformitatii. În aceasta perioada de tranzitie, se recunoaste marcajul european de conformitate CE, în conditiile prevazute de reglementarile tehnice aplicabile produsului.

Cheia realizarii interesului national (cresterea competitivitatii produselor si serviciilor operatorilor economici pentru ca acestea sa patrunda pe Piata Unica Europeana) consta în:[6]

Informarea operatorilor economici asupra legislatiei si standardelor europene. Pentru a veni în întâmpinarea cerintelor de informare ASRO ofera un serviciu de informare prin intermediul Punctului de informare OMC de unde se pot obtine relatii si date despre legislatia si standardizarea oricaruia dintre cei 148 de membri OMC. De asemenea, informari detaliate asupra standardelor, de la faza de propunere de proiect si pâna la faza de standard aprobat, se obtin prin activarea în cadrul comitetelor tehnice ca membri;

- Participarea operatorilor economici la activitatea de standardizare nationala, si, implicit la cea europeana si internationala, va permite promovarea intereselor acestora la nivel european si respectiv international, prin intermediul comitetelor nationale de standardizare, în calitate de membri;

- Implementarea standardelor pentru a fi transpuse în realitate valorile si criteriile consensuale convenite sunt convertite în caracteristici specifice relevante pentru un anumit produs sau serviciu, în cadrul unui standard, care apoi trebuie sa fie implementat în timpul proiectarii, fabricatiei sau aprovizionarii

- Certificarea produselor si serviciilor confera încredere cumparatorilor ca produsele si serviciile introduse pe piata sunt sigure si de calitate, în functie de tipul de certificare. Astfel certificarea în conformitate cu un standard armonizat asigura faptul ca produsul nu este periculos pentru om si mediu, certificarea în conformitate cu un standard de management asigura faptul ca produsul îsi pastreaza nivelul de calitate, iar certificarea în conformitate cu un standard de produs asigura faptul ca produsul respectiv este la un nivel tehnologic general acceptat.

- Unui produs îi pot fi aplicabile mai multe directive în acelasi timp, dar cerintele esentiale ale diverselor directive trebuie sa se aplice simultan ca sa acopere toate riscurile care pot apare în timpul utilizarii produsului.

- Orice produs care, în conditii normale sau rezonabil previzibile de utilizare, inclusiv de durata si, dupa caz, de punere în functiune, de instalare si de necesitati de întretinere, nu prezinta nici un risc sau numai riscuri minime compatibile cu utilizarea produsului si considerate ca acceptabile si corespunzatoare unui nivel ridicat de protectie a sanatatii si securitatii consumatorilor.

- Informatiile din domeniul standardizarii au o importanta deosebita în adoptarea unor decizii corecte referitoare la strategia de dezvoltare a companiei, implementarea unor tehnologii noi si lansarea pe piata a unor produse noi si achizitionarea de echipamente si tehnologii.

- Reducerea cheltuielilor anuale pentru cercetarea unor probleme deja rezolvate, cu solutii publicate în standardele europene si/sau internationale care pot fi adoptate ca standarde române.

- Fara valorificarea corespunzatoare a literaturii de standardizare, o companie nu poate atinge maximum de profit, ca urmare a faptului ca peste 80% din informatiile continute de aceasta nu se regasesc în alte documente.

- Fara informatii din domeniul literaturii de standardizare si fara consultanta specializata, mai devreme sau mai târziu, orice companie va fi scoasa de pe piata.

Prin participarea operatorilor economici la activitatea de standardizare, acestia sunt la curent cu tot ce este nou din punct de vedere tehnico-stiintific si cu necesitatile pietei pe care activeaza astfel încât produsele si serviciile vor putea sa satisfaca cerintele consumatorilor. În economia de piata, un operator economic trebuie sa-si identifice clientii si sa le cunoasca cerintele, necesitatile si reactiile. Impunerea pe piata si mentinerea în top a operatorilor economici în concurenta cu anumite produse si/sau servicii, atât timp cât au o piata asigurata, sunt conditionate de capabilitatea acestora de a furniza produse sigure care sa corespunda stadiului tehnicii, corelând cererea cu oferta si pretul cu calitatea, în conformitate cu cele mai recente standarde de calitate.

Cum bine se stie, un standard reprezinta un nivel de experienta si tehnologie care face ca prezenta industriei în elaborarea acestuia sa fie indispensabila.

Daca operatorii economici cunosc standardele nationale din domeniul lor de activitate si stiu sa le utilizeze în functie de necesitatile pietei pe care activeaza, atunci se pot adapta mult mai usor din punct de vedere tehnologic, sunt la zi cu descoperirile stiintifice din domeniu, fiind informati prin dezbaterile stiintifice care au loc în cadrul comitetelor tehnice de profil.

În figura de mai sus, este reprezentata schema circuitului informatiilor primite prin intermediul standardelor nationale. Când operatorii economici cunosc standardele din domeniul lor de activitate, le respecta si utilizeaza standardele în functie de necesitatile dictate de piata pe care activeaza, atunci acestia se adapteaza din punct de vedere tehnologic mult mai repede. Aceasta flexibilitate tehnologica este posibila pentru ca, operatorii economici cunosc în avans solutiile tehnice propuse în proiectele de standarde europene si/sau internationale. Deci, cu 2-3 ani înainte pot afla despre aceste solutii tehnice, care, de cele mai multe ori, sunt descoperiri recente ale stiintei. Viitoarele solutii tehnice sunt dezbatute în sedintele comitetelor tehnice de profil, luând forma unor dezbateri tehnico-stiintifice în care specialistii îsi pot spune punctul de vedere si pot sa-si aduca contributia la îmbunatatirea si perfectionarea acestor solutii.

Suplimentar, se mentioneaza faptul ca standardele creeaza o baza solida pentru planificare, de aici rezultând asigurarea ca inovatiile sunt promovate si exploatate înca din faza de început. Acest lucru este benefic, în special, pentru întreprinderile mici si mijlocii care au resurse proprii limitate pentru cercetare si dezvoltare. Astfel, se pot planifica actiunile si resursele financiare care sunt necesare pentru realizarea unui nou produs sau serviciu, numai daca operatorii economici vor cunoaste solutiile tehnice propuse si supuse anchetei publice în diferitele faze de realizare a unui standard european si/sau international. Acest deziderat se poate realiza prin participarea la activitatea de standardizare, putând cunoaste din timp tendintele pietelor, schimbarile tehnologice la care trebuie sa se adapteze într-un timp relativ scurt.

Acesta este unul dintre motivele pentru care operatorii economici care apartin de ramurile economiei care exporta masiv, folosesc standardele ca pe un instrument strategic pentru a obtine o parte din piata mondiala sau pentru a patrunde pe piata.

Operatorii economici care doresc sa participe la activitatea de standardizare pot fi producatori, importatori, exportatori, distribuitori, asociatii profesionale, laboratoare de încercari,institutede cercetare-proiectare, autoritati ale statului, institutii cu functie de reglementare.

Operatorii economici care doresc sa participe la activitatea de standardizare pot contribui printr-o finantare directa sau indirecta daca:

- exista standarde europene si/sau internationale pe care le-ar dori    adoptate ca standarde române si care fac obiectul de activitate al acestora;

- exista standarde europene si/sau internationale pe care le-ar dori adoptate ca standarde române si pentru care au interese legitime în domeniile în care activeaza;

- exista standarde europene si/sau internationale care au fost adoptate ca standarde române prin metoda filei de confirmare (FC) sau prin metoda notei de confirmare a adoptarii (NC) si pe care le-ar dori traduse în limba româna.

Prin finantare directa se întelege suportarea din fonduri proprii a lucrarilor de standardizare care se încadreaza în situatiile prezentate mai sus. Când operatorul economic nu poate finanta din fonduri proprii traducerile acestor standarde, atunci acesta poate gasi un partener finantator printre membrii asociatiilor profesionale în care activeaza sau printre partenerii de afaceri.

- Informatiile privitoare la activitatea de standardizare nationala, europeana si internationala permit stabilirea din timp a prioritatilor operatorilor economici, în vederea adaptarii productiei lor la o piata europeana mult mai dinamica si cu un grad de concurentialitate mult mai mare decât cea pe care activeaza în acest moment. Operatorii economici respectivi pot cunoaste cu 2-3 ani în avans informatiile propuse pentru a fi incluse în standarde si pot lua masurile care se impun.

- Odata cu integrarea României în UE, rolul jucat de operatorii economici români va depinde de cunoasterea cerintelor si specificatiilor Pietei Unice Europene. Libera circulatie a marfurilor are la baza prevenirea noilor bariere în calea comertului, recunoasterea mutuala a rezultatelor procedurilor de evaluare a conformitatii în domeniul reglementat si de armonizarea tehnica, accesul la tehnologii si la bunele practici de gestiune.

- Producatorii, importatorii, exportatorii, asociatiile profesionale, laboratoarele de încercari, asociatiile de consumatori, autoritatile statului, institutiile cu functie de reglementare pot cere elaborarea si adoptarea de standarde nationale care sa stabileasca cerintele esentiale ale produselor care fac parte din domeniul de activitate al acestora, în acest mod aparându-si interesele.

- Asigurarea producatorilor de produse/servicii, ca furnizorii lor îndeplinesc cerintele esentiale din standardele si reglementarile tehnice relevante.

- Asigurarea ca un producator lucreaza în conformitate cu cele mai recente standarde, produsul fiind în conformitate cu prevederile relevante.

- Asigurarea ca aplicarea standardelor române care preiau standardele europene armonizate confera prezumtia de conformitate cu cerintele esentiale de securitate din directivele aplicabile, respectiv din legislatia româna armonizata celei europene.

Necunoasterea rolului standardizarii si a avantajelor participarii la aceasta activitate de catre operatorii economici duce la concluzia ca potentialul strategic al standardelor nu este complet apreciat, iar decizia de a participa la procesul de standardizare este luata numai pe baza analizei costului si a consumului de timp.

Din experienta organizatiilor de consumatori, se cunoaste ca unii operatori economici nu actioneaza în mod serios pentru introducerea pe piata numai a produselor sigure si deci, implicit, nu aplica prevederile standardelor. De asemenea, uneori, instructiunile de utilizare sunt prezentate sumar, marcarea sau etichetarea produselor nu respecta întocmai cerintele documentatiei aplicabile. Sistemele de control al calitatii la liniile de fabricatie pot esua si astfel, în unele tari, pot rezulta produse periculoase. Din aceste motive, membrii UE se tem ca pot exista în continuare produse periculoase provenite din alte tari si în special din noile state membre. De aceea, consolidarea supravegherii pietei prin schimbul de informatii este o necesitate pentru piata interna largita.Toate aceste probleme pot fi usor evitate prin utilizarea standardelor nationale.

De exemplu, utilizând standardele europene armonizate care sunt standarde de securitate proiectantii au la dispozitie un cadru si un ghid care sa le permita producerea de masini, echipamente si instalatii care sa asigure securitatea în conditiile prevazute de utilizare. Notiunea de securitate a masinilor, echipamentelor si instalatiilor tine seama de aptitudinea unei masini, a unui echipament sau a unei instalatii de a îndeplini functiile prevazute pe toata durata de viata a acestora, riscul remanent fiind redus într-un mod adecvat.

Este bine cunoscut faptul ca, unui produs îi pot fi aplicabile mai multe directive în acelasi timp, dar cerintele esentiale ale diferitelor directive trebuie sa se aplice simultan pentru a se acoperi toate riscurile care pot apare în timpul utilizarii produsului. Producatorii trebuie sa efectueze o analiza de risc pentru a determina cerintele esentiale aplicabile produsului. Aceasta analiza trebuie sa fie documentata si inclusa în documentatia dosarului tehnic. Cerintele esentiale definesc rezultatele care trebuie obtinute sau pericolele care trebuie preîntâmpinate, dar nu specifica si nu anticipeaza solutiile tehnice pentru aceasta. Aceasta flexibilitate permite producatorilor sa aleaga modalitatea de respectare a cerintelor.

În acest context, putem afirma ca tot standardele de securitate sunt cele care ne învata cum sa facem o analiza de risc pentru a reduce riscurile care pot apare la utilizarea produsului respectiv.

Deci, prin utilizarea standardelor nationale, operatorii economici vor introduce pe piata produse si servicii sigure si competitive.

Plecând de la premiza ca standardul este un document de referinta utilizat, în special, în contextul contractelor publice sau în cadrul comertului international, pe care se bazeaza majoritatea contractelor comerciale, se poate considera ca standardele au rolul de a simplifica si de a clarifica relatiile comerciale dintre partenerii economici. De asemenea, standardele sunt documente care au un rol din ce în ce mai important în jurisprudenta.

Operatorii economici trebuie sa priveasca standardele sub urmatoarele aspecte:

- ca factori de rationalizare a productiei pentru ca fac posibila stabilirea caracteristicilor tehnice cu scopul de a satisface cerintele clientului, de a valida metodele de fabricatie, de a creste productivitatea;

- ca factori de facilitare ai tranzactiilor pentru ca existenta sistemelor de referinta faciliteaza o mai buna evaluare a ofertelor si reducerea incertitudinilor, ajuta la definirea necesitatilor, optimizeaza relatiile cu furnizorii, elimina necesitatea unor încercari suplimentare;

- ca factori de dezvoltare ai produselor si serviciilor;

- ca factori de anticipare a tendintelor de dezvoltare a diverselor domenii de activitate, prin aceasta asigurându-se progresul produselor si serviciilor;

- ca factori de transfer ai noilor tehnologii, ca de exemplu pentru noi materiale, sisteme de informare, biotehnologie, produse electronice, fabricarea integratelor pentru computere etc.);

- ca factori pentru selectarea strategica a partenerilor.

Tot standardele sunt cele care prezinta solutii pentru protectia mediului înconjurator. Un produs de calitate trebuie sa corespunda nevoilor consumatorilor dar nu trebuie sa puna în pericol sanatatea sau viata oamenilor, a animalelor si mediului.

Standardizarea reprezinta principalul mod de organizare a relatiilor economice întrucât este utilizata în industrie, în relatiile comerciale si ca referinta în unele documente emise de autoritatile publice. Standardizarea unei game largi de produse, aflate totdeauna într-un proces continuu de îmbunatatire a calitatii, de servicii si de activitati comerciale, furnizeaza cel mai potrivit raspuns nevoilor reale ale consumatorilor, contribuind la ridicarea nivelului lor de viata. De asemenea standardizarea ofera solutii noi pentru industrie prin armonizare tehnica si ofera un limbaj tehnic comun între state.

Standardele europene sunt elaborate, daca exista o necesitate semnificativa pentru industrie, piata sau public:

- De exemplu, industria poate avea nevoie de un standard care sa asigure interoperabilitatea unui produs sau serviciu;

- Piata poate utiliza un standard pentru a se asigura o competitie corecta;

- Publicul poate beneficia dintr-un standard care îmbunatateste calitatea si securitatea unui produs sau serviciu;

- Standardele europene sunt necesare pentru populatie si în scopul respectarii legislatiei europene.

Standardele ofera garantia ca produsele sunt adecvate scopului pentru care au fost create.

Informatiile din standarde reprezinta un real suport pentru deciziile de la nivelul companiilor din cel putin trei puncte de vedere:

- Legislatia din domeniul standardizarii si nu numai;

- Informatiile din domeniul de activitate al companiei;

- Permanenta cunoasterea a pietei.

O informare corecta si permanenta în domeniul standardizarii conduce la:

- Dobândirea unei reale exclusivitati pe piata si consolidarea pozitiei companiei;

- Cresterea puterii de negociere si a cotei de imagine;

- Cresterea ratei de rentabilitate a investitiilor si posibilitatea valorificarii rezultatelor.

Chiar daca pentru informatiile pe care ni le furnizeaza standardele trebuie sa facem o cheltuiala, totusi avantajele pe care le avem prin utilizarea acestora sunt mult mai mari. Deci, standardele reprezinta si trebuie privite ca O INVESTIŢIE     si NU CA O CHELTUIALĂ !

5.2. Adaptarea economiei romanesti la competitivitatea operatiilor de pe piata comunitara.

Acquisul comunitar-pilon in adaptarea economiei românesti la nivelul competitivitatii europene

În mod evident, prin standardizare operatorii economici pot avea multe beneficii:

- Simplificarea gamei de produse si servicii datorata monitorizarii consecvente a utilizarii acestora în toate comitetele tehnice de profil si a dezvoltarii materialelor de comunicare pentru a putea fi explicate pe piata;

- Implementarea eficienta a politicilor convenite privind planul de afaceri, acordurile privind serviciile, trasabilitatea proceselor, revizuirea temelor de lucru si a mentenantei;

- Utilizarea unor modele alternative de afaceri si a unor proceduri pentru tehnologiile în plina dezvoltare si în crestere rapida;

- Consolidarea dezvoltarii si utilizarii serviciilor IT împartasite si accesibile în toate etapele standardizarii ISO/CEN si ale procesului de diseminare a standardelor si promovarea compatibilitatii acestora cu cele utilizate de organismele membre;

- Îmbunatatirea continua a contractelor de colaborare si a relatiilor cu furnizorii;

Solutii economice optime pentru probleme tehnice repetabile

Protectia securitatii, sanatatii si proprietatii împotriva riscurilor datorate incendiilor, exploziilor, substantelor chimice, radiatiilor etc

Interoperatibilitatea si interschimbabilitatea produselor

Compatibilitatea produselor si serviciilor românesti cu cele oferite de producatorii din UE

Constituie o baza pentru încheierea contractelor si pentru evaluarea calitatii în comert

Facilitarea comunicarii în toate sferele activitatilor productive, între partenerii nationali si cei din cadrul UE

Disparitia barierele tehnice din calea comertului liber prin reducerea posibilitatii ca în reglementarile nationale, pentru care standardele reprezinta referentiale, sa se prevada conditii inexistente în reglementarile altor tari

- Liberalizarea pe plan national si international prin impactul global asupra comertului

Îmbunatatirea balantei de plati datorita efectelor pozitive asupra importurilor si exporturilor, prin cresterea volumului schimburilor comerciale

Scaderea preturilor prin eliminarea unor cheltuieli

Modernizarea industriei si a produselor;

- Favorizarea competitiei reale si eliminarea concurentei neloiale;

- Cresterea securitatii utilizarii bunurilor si a serviciilor prin eliminarea elementelor nesigure;

- Cresterea securitatii la locul de munca prin eliminarea conditiilor periculoase si prin reducerea cheltuielilor medicale datorate accidentelor;

- Reducerea costurilor datorita interconectarii sectoarelor si simplificarii acestora prin diminuarea numarului modulelor;

- Promovarea unor sisteme globale de comunicatii;

- Uniformizarea si recunoasterea la nivel european/international a metodelor de încercare utilizate în laboratoare;

- Scaderea gradului de poluare;

- Reducerea birocratiei prin eliminarea arbitrariului, a bunului plac;

- Eficientizarea politicilor comunitare pentru protectia consumatorilor si protectia mediului, datorata solutiilor tehnice ale unor probleme si a transferului si diseminarii tehnologiei în beneficiul fiecaruia dintre operatorii economici;

- Cresterea competitivitatii întreprinderilor din Uniunea Europeana si la nivel national prin îmbunatatirea calitatii produselor, a proceselor si a serviciilor;

- Implementarea în timpul proiectarii, a executiei sau a aprovizionarii, a caracteristicilor specifice relevante pentru un anumit produs sau serviciu;

- Cresterea gradului de încredere a utilizatorilor.

Adoptarea standardelor europene si internationale precum si elaborarea standardelor nationale se face prin colaborarea expertilor în standardizare cu membrii comitetelor tehnice de profil care sunt specialisti din cadrul diferitelor organizatii, în functie de domeniul de activitate al comitetelor tehnice române.

Gradul de implementare a standardelor nationale care au adoptat standarde europene si/sau internationale se reflecta prin ponderea pe piata interna si externa a produselor/serviciilor oferite de întreprinderile mici si mijlocii sau ale celorlalte organizatii.

Participarea operatorilor economici în activitatea de standardizare europeana si internationala

Participarea operatorilor economici la activitatea de standardizare la orice nivel, se realizeaza prin implicarea lor în lucrarile comitetelor tehnice de standardizare nationale, în scopul de a influenta standardizarea europeana si internationala.

Din pacate interesul operatorilor economici pentru activitatea de standardizare în cadrul comitetelor tehnice de profil este relativ redus, desi accesul la informatii poate fi o sursa de crestere a competitivitatii. Un numar semnificativ de agenti economici (în principal, institutele de cercetare) conditioneaza participarea la activitatea de standardizare nationala, europeana si internationala de primirea unor sume. Aceasta, în conditiile în care în unele tari europene participarea la aceasta activitate se face contra unei taxe si prin contributia financiara necesara sustinerii activitatii de adoptare si elaborare de standarde nationale si europene-internationale.

ASRO urmareste permanent evolutia organizatorica a comitetelor tehnice europene si internationale de standardizare, modificând propria structura organizatorica în concordanta cu acestea. La aparitia unor noi domenii de activitate, ASRO ia masurile necesare ca, în functie de interesul national, sa depisteze factorii interesati din tara, asigurând si cadrul organizatoric necesar.

Actualmente structura comitetelor tehnice ale ASRO poate fi reliefata, din punct de vedere al reprezentarii interesului institutiilor în cadrul CT, prin datele care urmeaza:

- interes important din partea firmelor si companiilor din industrie care reprezinta 60%, precum si a celor din cercetare care reprezinta circa 20%;

- exista o slaba reprezentare a asociatiilor profesionale si de consumatori, circa 5%, printre altele fiind reprezentate asociatiile din sectoarele: lapte, bere, gospodarie comunala, plante medicinale, banci, gaze, geosintetice, medicina, cosmetica, producatori agricoli, transport public si altele;

- institutiile de stat sunt reprezentate în proportie de circa 10%;

- mediul universitar este reprezentat în proportie de circa 5%.

Membrii comitetelor tehnice de profil implicati în activitatea de standardizare sunt specialisti desemnati nominal de factorii interesati (operatori economici, institute de cercetare, institute de învatamânt, asociatii profesionale, organisme guvernamentale etc.) si împuterniciti de acestia. Componenta comitetelor tehnice de profil trebuie sa asigure reprezentarea echilibrata a factorilor interesati: producatori, utilizatori, consumatori, autoritati etc.

Repartitia operatorilor economici în cadrul CT ASRO

În sustinerea operatorilor economici români, ASRO are un rol deosebit asigurând:

- Disponibilitatea standardelor europene si/sau internationale în economia nationala prin adoptarea acestora ca standarde române. Prin utilizarea acestora se pot obtine rezultate apreciate pe piata: calitate, respectarea de criterii ecologice, securitate, sanatate.

- Instrumentele privind managementul calitatii, mediului, sanatatii si securitatii ocupationale, care au ca scop crearea conditiilor pentru produse de calitate si sigure în ceea ce priveste mediul si omul.

- Cadrul organizatoric si tehnic pentru implicarea industriei românesti în procesul de standardizare european si international. Acesta are la baza existenta comitetelor tehnice de profil, comitete oglinda a celor europene în cadrul carora se reunesc specialisti cu multa experienta cu o pregatire profesionala deosebita, cu capacitate organizatorica, carora trebuie sa li se puna la dispozitie o structura si instrumente eficace cu care sa lucreze.

- Informarea publica privind activitatea de standardizare nationala si implementarea standardelor prin transferul de cunostinte din acestea catre economia nationala. Informarea se realizeaza prin: centrul de schimb de informatii care include punctul de informare OMC si bibliotecile (pe hârtie si electronica), site-ul ASRO, Buletinul Standardizarii, Catalogul Standardelor Române si Revista Standardizarea.

- Interfata industriei nationale cu organizatiile de standardizare europene si internationale, în cadrul carora industria româneasca îsi poate exprima punctul de vedere. Astfel ca membru ISO/CEI, ASRO are un vot egal cu ceilalti participanti. ASRO a depus si dosarul pentru a deveni membru cu drepturi depline la CEN/CENELEC, statut care va aduce României o putere de vot semnificativa, posibilitatea ca industria româneasca sa se implice si în standardizarea la nivel european, putând astfel sa influenteze solutiile tehnice ale viitoarelor standarde europene si/sau internationale.

- Sprijina operatorii economici prin consultanta instruire si altele asemenea, în eforturile lor de a obtine produse de calitate

Adoptarea si implementarea standardelor europene în tarile candidate este una din conditiile participarii pe Piata Unica. Pentru a putea accede în structurile europene de standardizare, România a trebuit sa îndeplineasca, printre altele, conditia de a prelua minimum 80 % din standardele europene existente la data la care se va face admiterea.

Participarea operatorilor economici la activitatea de standardizare se realizeaza prin implicarea acestora în lucrarile comitetelor tehnice de standardizare nationale, cu scopul de a influenta standardizarea europeana si internationala.

Datele detinute de ASRO releva faptul ca operatorii economici care sunt implicati activ în lucrarile de standardizare obtin mai frecvent beneficii pe termen scurt, mediu si pe termen lung referitoare la costuri si competitivitate decât cei care nu participa. Operatorii economici care participa la activitatea de standardizare au mai mult de spus în adoptarea unui standard national ca standard european ori international. În acest caz, operatorul economic câstiga pe planul competitivitatii, deoarece el nu va mai trebui sa faca modificari mari cu scopul conformarii la un standard european sau international.

Participarea la activitatea de standardizare a operatorilor economici îi ajuta pe acestia sa anticipeze noua legislatie, scazându-si în acest mod costurile.

Participarea la standardizare înseamna introducerea solutiilor adaptate la competenta unei companii si echiparea acelei companii pentru a putea concura într-un mediu economic competitiv; stabilesc conditii de interoperabilitate a sistemelor complexe, adoptând solutii consensuale care evita sistemele grevate de drepturi de proprietate care implica achizitia de echipamente de la un singur producator, cel ce detine brevetul, care astfel si-ar impune conditiile comerciale nestingherit.

Când un organism de reglementare elaboreaza un document normativ, acesta se refera, frecvent, la standarde. Daca un operator economic s-a implicat activ în elaborarea acestor standarde, aceasta poate implementa din timp standardele, evitând costurile care ar putea aparea într-un stadiu ulterior.

Activitatea de standardizare nationala se desfasoara în comitete tehnice de profil, structuri fara personalitate juridica, organizate pe lânga organismul national de standardizare. Operatorii economici se pot implica în activitatea de standardizare prin participarea ca membri în cadrul acestor comitete tehnice (CT de profil) care reprezinta interes pentru domeniul lor de activitate.

Aceasta implicare presupune:

participarea la sedinte si la lucrarile realizate prin corespondenta, ceea ce le aduce informatii la zi asupra activitatii de standardizare nationale, internationale si europene;

sustinerea, în cadrul CT de profil, a punctului de vedere al factorului interesat pe care îl reprezinta, stabilit prin consultarea compartimentelor din cadrul operatorului economic respectiv;

informarea factorului interesat pe care îl reprezinta asupra lucrarilor din cadrul CT de profil;

initierea de propuneri privind elaborarea de standarde noi sau revizuirea de standarde existente;

posibilitatea de a întâlni experti pe subiecte de interes, de a schimba puncte de vedere din domeniul sau de activitate;

posibilitatea de a influenta directiile în standardizare;

accesul preferential la cunoastere prin participarea la dezvoltarea unor standarde din tehnologii de vârf si o primordialitate în cunoasterea problemelor critice cu care se confrunta un domeniu sau altul;

accesul rapid la noile standarde si astfel avantajul competitivitatii pe piata;

posibilitatea îmbunatatiri continue a calitatii produselor, participanti la standardizare fiind mai bine pregatiti pentru schimbarile preconizate, având sansa de a-si actualiza anticipat productia;

simplificarea reala în certificarea produselor în diferite state, prin eliminarea costurilor si duratelor testarilor multiple pentru fiecare tara, în conditiile aplicarii unui standard recunoscut, de exemplu european, astfel produsele ajungând mai repede pe piata.

În conditiile unei concurente puternice pe piata mondiala standardizarea constituie o veriga importanta în mentinerea pe piata si acapararea de noi segmente ale acesteia, deoarece standardele prezinta o parte importanta a cerintelor pietei si deci, fara utilizarea si recurgerea la acestea, cu greu se va putea imagina derularea unor afaceri pe piata europeana si mondiala.

Standardele detin pozitia cea mai importanta în relatia care se stabileste între firma si clientii sai. Atunci când clientii sunt obisnuiti sa utilizeze diverse standarde, firma aproape ca nu are alternativa decât sa le utilizeze si ea. Desi standardele au caracter voluntar, trebuie mentionat ca aplicarea multora devine absolut necesara, aceasta fie datorita legislatiei, fie datorita referirilor care se fac la ele în clauzele contractuale.

Sunt destul de dese cazurile când pentru anumite produse nu exista standarde nationale, europene sau internationale. În acest caz, operatorii economici au de ales între a astepta pâna când altii vor elabora un standard în domeniul respectiv sau a încerca sa influenteze procesul de standardizare prin elaborarea de documente tehnico-economice la nivel de firma care ulterior pot sa fie transformate în standarde nationale, europene sau internationale.

Totusi, trebuie recunoscut ca majoritatea operatorilor economici nu sunt în masura sa influenteze procesul de standardizare, acestia având doar optiunea de a recurge sau nu la utilizarea unor standarde, care în marea majoritate a cazurilor este o alegere între consolidarea si diminuarea pozitiei lor pe piata. Rezulta deci ca standardele de produs sunt cele mai importante si prin utilizarea lor orice operator economic îsi poate crea propriile avantaje cu privire la relatiile cu proprii furnizori.

Avantajele statutului de membru la CEN si CENELEC [15]

- Posibilitatea ca industria româneasca sa participe efectiv la activitatea de standardizare europeana si în felul acesta sa cunoasca, din timp tendintele pietei si schimbarile tehnologice la care trebuie sa se adapteze.

- Implicarea mai consistenta a tuturor reprezentantilor mediului economic din România (asociatii profesionale si patronale, consumatori, organisme guvernamentale etc) în activitatea de standardizare europeana.

- Intensificarea cooperarii dintre ASRO si organismele europene de standardizare în cadrul proiectelor finantate de Comisia Europeana în domeniul realizarii documentelor de standardizare.

- Dezvoltarea cooperarii bilaterale a ASRO cu organismele nationale membre ale CEN/CENELEC.

Utilizarea standardelor europene - garantie a patrunderii produselor si serviciilor românesti pe Piata Unica Europeana

Întrucât momentul aderarii României la Uniunea Europeana a trecut, operatorii economici români trebuie sa-si gândeasca si realizeze produsele si serviciile, în contextul noilor conditii. Astfel, pentru a supravietui concurentei puternice a operatorilor cu domenii de activitate similare din celelalte tari ale uniunii, precum si exigentelor ridicate ale consumatorilor europeni ei trebuie sa ofere produse care sa îndeplineasca aceste cerinte.

Utilizarea standardelor europene, implementarea sistemelor de management de catre producatorii români si certificarea produselor reprezinta garantia patrunderii competitive a produselor si serviciilor oferite de acestia pe Piata Unica Europeana.

Standardele europene furnizeaza multe dintre raspunsurile la problemele ridicate de comertul din cadrul Pietei Unice Europene.

Prin adoptarea standardelor europene si armonizarea reglementarilor tehnice, toata lumea are de câstigat. Producatorii, pe deoparte realizeaza economii la cheltuielile de productie si comercializare, pe de alta parte nu mai trebuie sa-si adapteze produsele si serviciile la o varietate de reguli. Consumatorii, la rândul lor, beneficiaza de o gama larga de produse care cuprind oferte din întreaga Europa. Aceste produse sunt conforme cu cerintele de calitate si de securitate recunoscute.

Într-o lume ideala, schimburile comerciale sunt facilitate când, atât cei care vând, cât si cei care cumpara îsi executa produsele si serviciile pe baza standardelor europene si internationale, facându-le compatibile pe piata externa. Legislatia nationala si activitatea de reglementare sunt simplificate si accelerate când se face referire la documentele agreate la nivel european. De asemenea, înmultirea documentelor tehnice utilizate de mai multe state membre faciliteaza relatiile lor economice si le ajuta sa evite factorii de diviziune.

Utilizarea standardelor creeaza premisele liberei circulatii a produselor si serviciilor, în concordanta cu prevederile din Programul National de Aderare a României la Uniunea Europeana si din Acordul negociat în cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), referitor la barierele tehnice din calea comertului - actul final al rundei Uruguay.

Libera circulatie a marfurilor are la baza prevenirea noilor bariere în calea comertului, recunoasterea mutuala a rezultatelor procedurilor de evaluarea conformitatii în domeniul reglementat si armonizarea tehnica, accesul la tehnologii si la bunele practici de gestiune.

Sistemului de management al mediului

De asemenea, protectia mediului este una din provocarile majore cu care se confrunta planeta noastra si este indisolubil legata de dezvoltarea economica. Din acest motiv, aceasta trebuie sa devina una dintre componentele strategiei industriale a întreprinderilor din punct de vedere al imaginii si al avantajului concurential. Implementarea sistemului de management al mediului în conformitate cu SR EN ISO 14001:2005 si certificarea acestuia, a devenit o prioritate pentru organizatiile care doresc sa patrunda pe o piata puternic concurentiala.

Pe lânga beneficiile asupra mediului, implementarea unui sistem de management al mediului duce la rentabilizarea organizatiei prin:

- reducerea consumurilor de resurse;

- reducerea consumului de energie;

- cresterea eficientei produselor, proceselor si serviciilor;

- reducerea costurilor pentru generarea si eliminarea deseurilor;

- utilizarea resurselor regenerabile;

- promovarea unor produse ecologice competitive pe piata europeana;

- cresterea încrederii partenerilor de afaceri;

- obtinerea unei imagini mai bune în mediul de afaceri;

Toate acestea au ca rezultat reducerea cheltuielilor de realizare a produselor, respectiv reducerea preturilor acestora ceea ce determina cresterea competitivitatii si recunoasterea pe plan national, în spatiul european si international, aceasta recunoastere reprezinta o etapa importanta în vederea integrarii României în Uniunea Europeana.

ASRO ofera servicii pentru certificarea sistemului de mediu prin Organismul de Certificare Sisteme de Management de Mediu care are acreditare dubla RENAR/Raad vor Accreditatie - Olanda.

Calitatea, ceea ce înseamna calitatea proceselor si a rezultatelor, este si va fi întotdeauna un factor de competitie important, daca nu cel mai important.

Beneficiile pe care le aduce sistemul de management al mediului sunt:

- îmbunatatirea semnificativa a comunicarii si cresterea nivelului de încredere între clienti, furnizori si autoritatile de supraveghere;

- analiza sistematica, derularea unor procese sigure si eficiente în sensul sigurantei produselor alimentare si directionarea proceselor pentru identificarea potentialelor riscuri referitoare la igiena, care pot periclita sanatatea consumatorului;

- prevenirea problemelor care pot sa apara cu privire la garantarea produselor;

- ajuta operatorii economici din industria alimentara sa devina competitive pe piata internationala;

- diminueaza barierele comertului international.

Certificarea produselor

Certificarea produsului atesta faptul ca acesta este în conformitate cu caracteristicile de calitate, adecvat utilizarii si/sau interschimbabilitatii definite în standarde si în specificatiile suplimentare standardelor, atunci când acestea sunt cerute de catre piata. [16]

Produsele românesti pot deveni competitive pe piata daca sunt conforme cu standardele relevante si sunt realizate în cadrul unor organizatii care si-au implementat sistemul de management al calitatii. Organizatia solicitanta, fie ca realizeaza produse sau ofera servicii poate primi si recomandari din partea organismului de certificare cu privire la înlaturarea eventualelor neconformitati, în cadrul unui preaudit de consultanta, în functie de clauzele contractuale.

Conformitatea unui produs cu un standard semnifica respectarea cerintelor specificate de un standard sau document normativ. Evaluarea conformitatii sustinuta de documente adecvate, reprezinta o necesitate, atât pentru producatorii care doresc sa acceada pe noi piete cât si pentru consumatorii care trebuie sa decida care sunt produsele cele mai adecvate scopului de utilizare.

CONCLUZII

În conditiile trecerii tarii noastre la Piata unica europeana, competitia capata alte valente si dimensiuni. Piata unica ofera întreprinzatorilor stimulente puternice pentru a cauta noi cai de a spori exporturile sau de a concura cu importurile pe piata interna si de a alege locurile cele mai favorabile pentru a efectua noi investitii. În raport cu pietele fragmentate si protejate, piata unica, pe de o parte, ofera noi oportunitati de afaceri, iar pe de alta parte, forteaza de a învata si inova activitatile pentru a spori profitul si a rezista la concurenta, prin cresterea productivitatii, reducerea costurilor si obtinerea de preturi avantajoase.

Piata unica înseamna, într-adevar, miscarea libera, fara restrictii a fluxurilor de marfuri, servicii, capital si forta de munca pentru a satisface o cerere în expansiune si tot mai sofisticata si la care toti producatorii, inclusiv cei din România au posibilitatea sa participe. Însa nu toti au sansa de a ramâne în cursa competitionala, mai ales în conditiile când concurenta nu se atenueaza, ci, dimpotriva, devine mai aspra, iar câstigatori ramân producatorii puternici, cu vocatie internationala si cu preturi relativ competitionale.

Beneficiile pe care le aduce sistemul de management al productiei si consumului sunt:

- integrarea procedurilor moderne ale analizei de risc si conceptului de prevenire sub aspectul protectiei sanatatii consumatorului în sistemul de management existent;

- o mai mare siguranta a produsului si riscuri scazute la garantarea produsului;

- îmbunatatirea semnificativa a comunicarii si cresterea nivelului de încredere între clienti, furnizori si autoritatile de supraveghere;

- analiza sistematica, derularea unor procese sigure si eficiente în sensul sigurantei produselor alimentare si directionarea proceselor pentru identificarea potentialelor riscuri referitoare la igiena, care pot periclita sanatatea consumatorului;

- prevenirea problemelor care pot sa apara cu privire la garantarea produselor;

- ajuta operatorii economici din industria alimentara sa devina competitive pe piata internationala;

- diminueaza barierele comertului international.

Produsele românesti pot deveni competitive pe piata daca sunt conforme cu standardele relevante si sunt realizate în cadrul unor organizatii care
si-au implementat sistemul de management al calitatii. Organizatia solicitanta, fie ca realizeaza produse sau ofera servicii poate primi si recomandari din partea organismului de certificare cu privire la înlaturarea eventualelor neconformitati, în cadrul unui preaudit de consultanta, în functie de clauzele contractuale.

Sistemul de management al calitatii este parte a sistemului de management al organizatiei orientata catre obtinerea rezultatelor, în raport cu obiectivele calitatii, pentru satisfacerea necesitatilor, asteptarilor si cerintelor partilor interesate, dupa caz. Sistemele de management influenteaza performanta economica a unei organizatii pe termen scurt cât si pe termen lung. Astfel ceea ce pare a fi o îmbunatatire pe termen scurt, poate avea efecte negative pe termen lung în ceea ce priveste loialitatea clientilor, reputatia produselor sau încrederea utilizatorilor si poate duce la scaderea competitivitatii. In concluzie, numai implementarea sistemului de management al calitatii conduce spre competenta si eficienta. Adoptarea si implementarea standardelor europene în tarile candidate este una din conditiile participarii pe Piata Unica. Pentru a putea accede în structurile europene de standardizare, România a trebuit sa îndeplineasca, printre altele, conditia de a prelua minimum 80 % din standardele europene existente la data la care se va face admiterea.

Participarea operatorilor economici la activitatea de standardizare se realizeaza prin implicarea acestora în lucrarile comitetelor tehnice de standardizare nationale, cu scopul de a influenta standardizarea europeana si internationala.

Bibliografie

Anghelescu Mihaela,Cazan Gabriela, Bichir Mihaela- "Avantajele utilizarii standardelor"

Axenciuc Victor- "Introducere în istoria economica a României; epoca moderna", Editura Fundatiei "România de mâine", Bucuresti, 2001

Bondrea Aurelian- "România la începutul secolului XXI. Starea natiunii 2004", Editura Fundatiei "România de mâine", Bucuresti, 2004

Chirtes Vladimir-" Pregatirea mediului de afaceri pentru integrarea în Uniunea Europeana"

"Dictionar MacMillan de economie moderna", Editura Codex, Bucuresti, 1999

Dragulanescu Nicolae-" Responsabilitate si competitivitate"

Dragulanescu Nicolae- "Politica europeana de promovare a calitatii"

Greabu Alexandru-" Standardizarea nationala - suport pentru integrarea României în Uniunea Europeana", revista Standardizarea nr. 5/2005

Guvernul României- "Strategia de dezvoltare pe termen mediu a infrastructurii pentru evaluarea conformitatii 2004-2007"

Institutul National de Statistica- "România în cifre", iunie 2005

Lindsey, Richard, Chrystal, Alex- "Economia pozitiva", Editura Economica, Bucuresti, 1999

Martis Mircea- "Obiectivele României în activitatea de standardizare în vederea integrarii în Uniunea Europeana"

Popa, R., I., Stancioiu, Gh. Militaru- "Management. Elemente fundamentale", Editura Teora, Bucuresti, 1998

Stanciu Carpenaru- "Drept comercial roman", Editura All Beck, Bucuresti, 2001

Stanciu Carpenaru, Catalin Predoiu, Florea David, Gh. Pipera- "Societatile comerciale", Editura All Beck, Bucuresti, 2001

Samuelson, P., A.- "Economia politica", Editura Teora, 2000

SR EN 45020:2004- "Standardizarea si activitati conexe". Vocabular general

Tilitz, Joseph, Walsh, Carl- "Economie", Editura Economica, Bucuresti, 2005

Zamfir Catalin, Vlasceanu Lazar- "Dictionar de sociologie", Editura Babel, Bucuresti, 1993

Surse de informatii privind standardele si standardizarea

Informatii utile despre standardele nationale, europene si internationale, în toate domeniile de activitate, despre activitatea organismelor de standardizare internationale, europene si a principalelor organisme de standardizare nationale, despre activitatea de certificare, despre legislatia în domeniu si despre alte activitati conexe standardizarii se pot gasi pe urmatoarele site-urile: