FACULTATEA DE STIINTE POLITICE SI ADMINISTRATIVE
In conditiile existentei unei legislatii care impiedica discriminarea sexuala aceasta se manifesta totusi avand de multe ori origini economice.
In Romania femeile reprezinta 51,6% din populatia tarii. 131w2211b Dupa anul 1990 pe piata fortei de munca din Romania a aparut o noua problema: somajul. Inainte de aceasta data, in timpul regimului comunist, nici nu se punea problema ca cineva sa nu aiba loc de munca. Ei bine aceasta problema a aparut si chiar s-a dovedit a fi una destul de serioasa dupa caderea comunismului. Pierderea locului de munca este o problema in special pentru femeile de peste 40 de ani, pentru femeile cu studii superioare si pentru mamele singure. De asemenea somajul pe termen lung afecteaza mai degraba femeile decat barbatii deoarece acestia isi pot gasi mai usor slujbe care solicita forta fizica.
Inainte de Al Doilea Razboi Mondial femeile erau educate sa fie inaine de toate mame si sotii. Aceasta mentalitate nu a disparut ci doar s-a atenuat. Se merge in continuare pe ideea ca femeia trebuie sa aiba o slujba usoara chiar cu un venit mai mic pentru a se putea dedica mai mult familiei, iar barbatului ii revine obligatia de a intretine familia, se presupune ca munca lui trebuie sa fie mai grea si mai bine platita.
Lucrarea de fata nu se va axa insa pe masurarea atitudinilor si perceptiei oamenilor fata de pozitia si sansele femieilor pe piata muncii ci va incerca sa surprinda care este starea de facto. Ceea ce sa cerceteaza este daca femeile ocupa acelasi loc pe piata muncii, au aceleasi pozitii ca si barbatii, daca sunt integrate pe piata muncii proportional cu numarul lor si cu numarul barbatilor, daca populatia somera este predominant feminina sau nu, daca au un venit egal cu al barbatilor, in conditiile unei educatii de acelasi nive. Se va incerca a se observa daca din aceste puncte de vedere exista diferente intre cele doua sexe.
Cercetarea porneste de la ipoteza ca sexul determina reusita pe piata muncii. Motivul pentru care se pleaca de la aceasta ipoteza este ca s-au facut cercetari de acest gen in unele orase precum Bucuresti si Cisnadie, care au demonstrat ca femeile nu se bucura de acelasi succes pe piata muncii ca si barbatii, si se presupune ca situatia este similara si la nivel national. De asemenea se considera, datorita mentalitatii populatiei, ca in pofida legislatiei existente exista discriminare de gen implicit pe piata fortei de munca. Chiar daca angajatorii sau persoanele responsabile de practicarea discriminarii neaga faptul ca acest lucru s-ar produce, atat din motive morale cat si datorita cunoasterii legislatiei, aceasta totusi se produce chiar daca intr-o forma musamalizata. Spre exemplu intr-o slujba specific masculina se intampla sa fie preferat un barbat in fata unei femei ce concureaza pentru acelasi post si are aceeasi pregatire, calificare. Un alt exemplu de discriminare ar fi acordarea unei remuneratii inegale pe criterii sexuale pentru o munca egala ca si cantitate si valoare. Din alte cercetari efectuate s-a constatat ca majoritatea functiilor de conducere sunt detinute de barbati, de asemenea numarul barbatilor care au o afacere proprie este mai mare decat cel al femeilor.
Conceptele cu care se va lucra sunt: somaj, piata muncii, discriminare de gen, hartuire. Somajul poate fi definit ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Piata muncii se formeaza ca orice piata din intalnirea si confruntarea cererii de munca cu oferta de munca. Discriminarea de gen este "orice comportament definit drept hartuire sexuala si care are drept scop crearea la locul de munca a unei atmosfere de intimidare, de ostilitate sau de descurajare pentru persoana afectata. Discriminarea presupune utilizarea de catre angajator a unor practici care dezavantajeaza persoanele de un anumit sex la locul de munca. In acest sens intereseaza modul in care se realizeaza anuntarea si organizarea concursurilor, sau examenelor, selectia candidatilor pentru ocuparea posturilor vacante, stabilirea si modificarea atributiilor din fisa postului, stabilirea remuneratiei, evaluarea performantelor profesionale individuale, promovarea profesionala sau aplicarea masurilor disciplinare".1 Hartuirea este orice "intimitate nedorita, solicitare a favorurilor sexuale, cuvinte spuse si gesturi si expunearea sau raspandirea cuvintelor scrise, pozelor sau a altor materiale la locul de munca
Cercetarea are la baza metoda anchetei, ce foloseste ca instrument de lucru chestionarul aplicat pe un esantion reprezentativ la nivel national.
In ipoteza formulata sexul indivizilor chestionati va fi considerat variabila independenta iar reusita pe piata muncii variabila dependenta. Datorita faptului ca oamenii, in special angajatorii nu ar raspunde cinstit la intrebari de genul "Ati preferat vreodata la angajare o persoana numai datorita sexului acesteia?"din motive ce tin de etica(ultimul barometru de gen are un procentaj de 18% non-raspunsuri), si a faptului ca nu se incearca a se vedea care este atitudinea oamenilor vis-a-vis de aceasta problema, in cercetare s-au folosit variabile care sa masoare starea de facto pe piata muncii.
Variabila independenta sex, este masurata prin cererea subiectilor sa se incadreze in una din cele doua clase: masculin sau feminin. Variabila dependenta, reusita pe piata muncii, va fi masurata prin urmatoarele variabile: incadrarea in cadrul fortei de munca (Aveti un loc de munca?), multumirea fata de locul de munca (Cat de multumit(a) sunteti de locul dumneavoastra de munca?), siguranta locului de munca (Se vorbeste mult de somaj in ultima vreme. Cat de sigur este locul dumneavoastra de munca?), daca slujba detinuta de subiect este una de conducere (Slujba dumneavoastra presupune sa aveti pe cineva in subordine?), profesia (Care este ocupatia dumneavoastra?), venitul obinut (Care este venitul dumneavoastra global net in anul 2001?), educatie (Care este ultima scoala absolvita?).
Variabila "Aveti un loc de munca?" este relevanta deoarece arata in ce masura subiectul de sex masculin sau feminin este activ pe piata fortei de munca. De asemenea arata procentul populatiei somere de sex masculin respectiv feminin putandu-se compara daca exista diferente de gen in ceea ce priveste somajul si participarea pe piata muncii.
Variabila "Cat de multumit(a) sunteti de locul dumneavoastra de munca?" masoara reusita pe piata muncii intrucat arata masura in care subiectii sunt multumiti de slujba lor, daca aceasta corespunde asteptarilor lor. Corelata fiind cu variabila sex se va putea observa daca persoanele de sex masculuin sunt sau nu mai multumite de slujba lor, si prin urmare mai realizate decat persoanele de sex feminin. Faptul ca o persoana se considera multumita de locul de munca inseamna ca acea persoana este o persoana realizata; este un lucru esential daca vrei sa vorbesti de reusita pe piata muncii. A face ceea ce iti plce si ce iti doresti este unul din factorii fundamentali pentru a te considera si a fi considerat o persoana realizata pe plan profesional.
Variabila "Cat de sigur este locul dumneavoastra de munca?" este importanta deoarece arata daca femeile sunt mai predispuse sa-si piarda slujba si sa ajunga somere, decat barbatii.
Variabila "Slujba dumneavoastra presupune sa aveti pe cineva in subordine?" trebuie luata in considerare in cercetare in masurarea variabilei dependente, intrucat arata daca functiile de conducere sunt detinute in special de barbati sau de famei; sunt femeile sefi in aceeasi masura ca si barbatii.
Variabila "Care este ocupatia dumneavoastra?" merita luata in seama deoarece ofera posibilitatea de a gasi care sunt domeniile in care apar mai mult barbati si care sunt domeniile in care apar mai mult femei; se pot ridica astfel semne de intrebare fata de acele domenii si meserii in care nu apar prea multe femei, de ce nu sunt acestea accesibile femeilor; aceasta ar putea fi chiar si un noua tema de cercetare. De asemenea putem observa daca sunt mai multe femei sau mai multi barbati ce detin functii intelectuale.
Variabila "Care este venitul dumneavoastra global net in anul 2001?" masoara reusita pe piata muncii, punand in evidenta eventuala discrepanta intre veniturile femeilor si cele ale barbatilor. A reusi pe piata muncii inseamna in foarte mare masura sa obtii de aici profituri, venituri mari. Acesta este probabil unul din factorii cei mai importanti care fac ca o persoana sa se simta implinita profesional, caci de multe ori o persoana chiar daca nu este atrasa foarte mult de ceea ce face nu-si paraseste slujba daca are un salar mare si se considera mai degraba multumita de locul sau de munca decat nemultumita.
Variabila "Care este ultima scoala absolvita?" este foarte importanta atunci cand cercetezi reusita pe piata muncii, deoarece este fundamentala in stabilirea legaturii intre educatia unei persoane si implinirea profesionala. Semnalul de alarma apare atunci cand exista discrepante intre pregatirea profesionala si reusita pe piata muncii. Astfel e o problema atunci cand o persoana are studii superioare, eventual si masterat si lucreaza ca agent comercial, sau face orice altceva ce nu corespunde pregatirilor sale doar pentru a-si asigura existenta. Se va observa daca in general femeile au aceeasi educatie ca si barbatii, si se va compara acest lucru cu realizarea lor profesionala.
Analiza bivariata a celor doua variabile s-a realizat cu tabele de asociere care sa arate daca variabila independenta (sex) influenteaza variabila dependenta (reusita pe piata muncii). S-au facut 7 tabele de asociere punand in relatie variabila independenta "sex" cu toate cele sapte variabile ce masoara variabila dependenta "reusita pe piata muncii"; respectiv un tabel de asociere pentru a observa daca exista o relatie intre variabila,"sex" si variabila "Aveti un loc de munca?", un tabel de asociere intre variabila "sex" si variabila "Cat de multumit sunteti de locul dumneavoastr de munca?", un tabel de aociere intre vriabila "sex" si variabila "Cat de sigur este locul dumneavoastra de munca?", un tabel de asociere care masoara existenta unei relatii si intensitatea acesteia intre variabila "sex" si variabila "Slujba dumneavoastra presupune sa aveti pe cineva in subordine?", un tabel de asociere care sa arate existenta relatiei si intensitatea sa intre varibila "sex" si variabila "Care este ocupatia dumneavoastra?", un tabel de asociere care sa masoare relatia intre varibila "sex" si variabila "Care este venitul dumneavoastra?", un tabel de asociere care sa puna in evidenta relatia dintre variabila "sex' si variabila "Care este ultima scoala absolvita?"
Din primul tabel de asociere (intre variabila independenta "sex" si variabila "Aveti un loc de munca?") se observa ca numarul barbatilor care au un loc de munca este mai mare decat cel al femilor active pe piata muncii (257 fata de 189), ceea ce inseamna implicit ca numarul somerilor din randul femeilor este mai mare (400 la femei si 300 la barbati). Coeficientii calculati, Gamma si Tau au valoarea de 0,28 si respectiv 0,144 ceea ce inseamna ca intre cele doua varibile exista o relatie de asociere directa. Coeficientul de probabilitate p este 0,00 ceea ce inseamna ca valorile obtinute pe esantion sunt reprezentative la nivelul intregii populatii.
Din al doilea tabel de asocieire care masoara gradul de satisfactie fata de munca in functie de sex se observa ca numarul barbatilor din categoriile de nemultumire este mai mare decat cel al femeilor, insa paradoxal in categoriile care arata mai degraba multumirea exista tot mai multi barbati decat femei, ceea ce inseamna ca majoritatea femeilor se incadreaza undeva in categoria de mijloc. Valorile coeficientilor Gamma si Tau sunt de -0,21 si respectiv -0,121 si -0,134, ceea ce semnifica ca intre cele doua variabile exista o relatie de asociere indirecta nu foarte intensa. Valoarea lui p este de 0, 00 atat pentru Gamma cat si pentr Tau, insemnand ca datele obtinute se regasesc si in populatie.
Al treilea tabel de asociere care arata existenta unei relatii intre variabila "sex" si variabila "Cat de sigur este locul dumneavoastra de munca?" releva faptul ca procentul barbatilor care sunt siguri sau foarte siguri de locul lor de munca este mai mare decat cel al femeilor intr-o mai mare masura decat este procentajul barbatilor nesiguri de locul de munca mai mare fata de cel al femeilor. In alte cuvinte un procentaj mai ridicat al barbatilor se declara sigur de locul de munca fata de cel al femeilor. Valoarea lui Gamma este de -0,227 iar a lui Tau b -0,125 iar a lui Tau c -0,135. Si in acest caz intre cele doua variabile exista o relatie de asociere indirecta de intensitate slaba. Coeficientul de probabilitate p este 0,00.
In cel de-al patrulea tabel de asociere unde se asociaza variabila "sex" cu variabila "Slujba dumneavoastra presupune sa aveti pe cineva in subordine?" se poate vedea ca din nou numarul barbatilor care raspund afirmativ este mai mre decat cel al femilor care raspund la fel chiar daca intr-o mica proportie. Coeficientii au valori de -0,291 Gamma si -0,155 Tau b si -0,167 Tau c. Din nou p este 0,00.
Al cincilea tabel de asocierea intre variabila "sex" si variabila "venit" arata ca in categoriile de venituri mici sa zicem pana la 7 milioane se incadreaza mult mai multe femei decat barbati, in categoriile mediane in anumite categorii de venituri exista mai multe femei decat barbati, iar in categoriile mari de venituri exista mai multi barbati decat femei. In concluzie exista mai multe femei la categoria venituri mici decat barbati si mai putine femei la categoria venituri mari unde sunt mai multi barbati. Pentru acest tabel de asociere s-au obtinut urmatorii indicatori: Gamma -0,258, Tau b -0,179 si Tau c -0,248, aratand existenta unei relatii de asociere indirecte. Valoarea lui p este 0,00.
Din al saselea tabel de asociere intre variabila "sex" si variabila "ocupatie" reiese ca numarul barbatilor aflati in functii de conducere si a celor care au ocupatia de patron este mai mare decat cel al femeilor. Numarul femeilor cu ocupatii intelectuale sau al celor care lucreaza ca functionari in administratie, lucratori in servicii si comert se observa ca este mai mare decat cel al barbatilor. De asemenea numarul barbatilor care sunt agricultori, muncitori calificati si necalificati, mestesugari, mecanici, reparatori, zilieri in agricultura si cadre militare e mai mare decat cel al femeilor in aceste meserii. Gamma are valoarea de -0,173 iar Tau b -0,115, Tau c -0,149 aratand o relatie de asociere indirecta intre cele doua variabile. P este 0,00 aratand un nivel de probabilitate de 100% ca datele din esantion sa se regaseasca si in cadrul populatiei.
Al saptelea tabel de asociere intre variabila "sex" si variabila "educatie" arata faptul ca exista un procent mai mare de barbati cu studii superioare. Valorile coeficientilor de asociere sunt Gamma -0,191; Tau b -0,127 si Tau c -0,166, iar p cu 0,00.
In urma analizarii tabelelor de asociere se poate trage concluzia ca ipoteza este sustinuta avand in vedere valoarea lui p care in toate cazurile a fost 0,00 si faptul ca coeficientii de asociere au semnalat existenta unei relatii intre variabilele avute in vedere. Astfel numarul barbatilor activi pe piata muncii si a celor multumiti de slujba lor e mai mare decat cel al femeilor, de asemenea numarul barbatilor foarte siguri si siguri de locul lor de munca e mai mare, la fel numarul barbatilor care au slujbe de conducere, cei care realizeaza veniturile cele mai mari sunt barbatii iar veniturile cele mai mici sunt obtinute de femei, in ceea ce priveste ocupatia numarul barbatilor ce sunt patroni sau au functii de conducere e mai mare decat cel al femeilor insa aici trebuie tinut cont si faptul ca numarul femeilor cu ocupatii intelectuale este mai mare decat cel al barbatilor, de asemenea nu e de neglijat faptul ca numarul barbatilor cu studii superioare e mai mare decat cel al femeilor si aici ar trebui lansat un semn de intrebare avand in vedere ca numarul femeilor care termina liceul si promoveaza examenul de bacalaureat este mai mare decat cel al barbatilor. De ce se intampla acest lucru? Nu au femeile aceleasi sanse ca si barbatii, sau poate unele devin mame si sotii si acest lucru le impiedica sa-si continue studiile. Acesta ar putea fi un lucru interesant care sa genereze o noua cercetare pentru a se clarifica natura motivelor ce le impiedica pe femei sa urmeze studiile superioare, chiar daca din cate stiu numarul lor este acum in crestere.
Chiar daca in ultima vreme legislativul Romaniei si multe organizatii non-guvernamentale au adoptat o serie de politici si masuri menite sa diminueze si sa inlature discriminarea de gen de pe piata muncii si sa creeze egalitatea intre sexe totusi lucrurile nu au fost remediate intru totul. Probabil ca ar fi oportune si alte initiative si masuri care sa sprijine femeile in a se integra pe piata muncii, sa le ofere posibilitati de recalificare in alte domenii daca si-au pierdut slujba, sa se ofere sprijin mamelor singure, sa existe programe educationale pentru ca femeile sa-si cunoasca drepturile si sa denunte orice forma de discriminare sau hartuire la locul de munca.
BIBLIOGRAFIE:
www.presamil.ro
www.cnrap.ise.ro
www.mdp.ro
baza de date "European Values Survey 99"
baza de date "barometru de opinie publica octombrie 2001"
|
