4.3 Rezerve interne de reducere a costului unitar al produselor marfa
Costul unitar este un factor cheie pentru determinarea rentabilitatii brute aferente productiei marfa totale, atāt īn marime absoluta cāt si relativa. Pentru aceasta, īntreprinderea trebuie sa depuna eforturi īn vederea realiz& 919v219j #259;rii unor strategii riguroase īn vederea reducerii costurilor unitare ale produselor.
Costul unitar al produselor este cel mai important factor calitativ al rentabilitatii brute. Se pune accent deosebit pe reducerea costului unitar deoarece īn aceasta directie exista posibilitatile cele mai mari de actionare (adica de reperare si implementare a unor rezerve interne).
Reducerea costului pe unitatea de produs marfa este o problema esentiala īn strategia ridicarii pe o treapta superioara, competitiva a rentabilitatii brute aferente productiei marfa totale.
Trebuie mentionat ca actiunea pozitiva a acestui factor calitativ asupra rentabilitatii brute aferente productiei marfa totale, īntr-un context economico-financiar mai larg, poate fi apreciata ca pe deplin benefica, numai tinānd cont de conditiile:
scaderea costului unitar ca urmare a unei rationalizari sau a unei eventuale reduceri a cheltuielilor de productie, s-a obtinut cu precadere la cheltuielile materiale, īn special la materiile prime si materialele deficitare, la combustibili, carburanti, lubrifianti si energie, unde consumurile sunt ridicate, precum si datorita cresterii productivitatii muncii (reducerii timpului de lucru pe unitatea de produs);
strategia de dirijare a eforturilor de reducere a costurilor pe unitatea de produs trebuie directionata spre produsele marfa cu o rentabilitate mai scazuta sau temporar chiar nerentabile;
prin eforturile depuse de reducere a costului unitar, fie īn directia rationalizarii si eventual reducerii cheltuielilor, fie īn directia cresterii productiei, sa nu se afecteze calitatea si chiar cantitatea productiei marfa;
o eventuala crestere īnregistrata īn costul unitar, cauzata de imposibilitatea respectarii corelatiei de eficienta dintre efort (cheltuielile efectuate) si efect (productia marfa obtinuta) sa existe numai īn cazuri exceptionale;
reducerea costului pe unitatea de produs a fost, īn general, rodul unor prevederi temeinic fundamentate īn aceasta privinta;
a avut un rol hotarātor la competivizarea rentabilitatii īntreprinderii īn perioada respectiva.
Īn situatiile īn care costul pe unitatea de produs si-a exercitat o actiune nefavorabila asupra rentabilitatii brute aferente productiei marfa totale, este necesara, de asemenea, īn vederea unei aprecieri corecte a situatiei, stabilirea cauzelor obiective si subiective care au contribuit la cresterea acestuia fata de anul anterior sau fata de prevederi. Īn acest scop, īn vederea efectuarii unei investigari sistematice, cauzele pot fi grupate (avānd īn vedere cei doi factori ai corelatiei de eficienta specifici costului unitar) astfel:
cauze care au determinat o anumita variatie a volumului fizic al productiei marfa pe produs (fie diminuarea fie cresterea īntr-un ritm insuficient a acestuia fata de efortul facut);
cauze care au determinat o anumita variatie a cheltuielilor aferente productiei marfa pe produs (fie o eventuala crestere īntr-un ritm superior ritmului de crestere al productiei, fie o reducere insuficienta fata de necesitatile si posibilitatile din perioada respectiva). Evident, o atentie deosebita va fi acordata, īn acest cadru, cauzelor privind pe de o parte variatia productiei medii pe produs iar pe de alta parte, variatia cheltuielilor pe produs .
|
