Definirea sistemului de buget
Bugetul de stat este o categorie fundamentala a stiintei finantelor, la definirea careia concura o abordare juridica si alta economica. Sub aspect juridic bugetul reprezinta un act prin care sunt prevazute si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului. "Bugetul de stat prevede si autorizeaza, în forma legislativa, cheltuielile si resursele statului". Aceasta definitie pune în evidenta necesitatea aprobarii parlamentare a indicatorilor bugetari. Fiind un document ce necesita autorizarea prealabila a puterii legislative, bugetul de stat are caracter obligatoriu. Totodata se subliniaza faptul ca bugetul este un act de previziune a resurselor publice si a modului de utilizare a acestor resurse. Bugetul de stat se elaboreaza pentru o perioada de un an. Între prevederile înscrise în legea bugetului de stat si executia veniturilor si cheltuielilor publice intervin neconcordante care impun anumite corective si aprobarea de catre puterea legislativa a unor rectificari ale bugetului în cadrul aceluiasi exercitiu bugetar.
Legea bugetului de stat este influentata de conceptiile politice, economice si sociale specifice fiecarei perioade, ca si de interesele grupurilor care exercita puterea politica.
Ca document oficial, bugetul de stat evidentiaza nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor efectua în viitor si marimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispozitia statului, ca si marimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispozitia statului, ca si durata de timp pentru care se elaboreaza bugetul.
Abordarea economica a conceptului de buget subliniaza corelatiile macroeconomice si în special legatura cu nivelul si evolutia produsului intern brut. În teoria economica moderna, bugetul este considerat ca o variabila esentiala în determinarea produsului intern brut si a nivelului folosiri resurselor. În acest context, politica bugetara genereaza numeroase dispute, iar efectele acesteia sunt, cel mai adesea, contraindicatorii.
Un anumit nivel al produsului intern brut si masura în care acesta este repartizat pentru formarea bruta de capital si consum determina resurselor în v 717f59h iitor.
"Bugetul economiei nationale" este doar un instrument cu ajutorul caruia guvernul se informeaza asupra situatiei economico-financiare a tarii. Acest instrument nu are caracter de lege, el nu se substituie bugetului de stat. Cu ajutorul "bugetului economiei nationale", guvernul poate identifica efectele directe si indirecte produse în economie prin aplicarea unor masuri care vizeaza cresterea economica.
Volumul si structura veniturilor si cheltuielilor difera de la un stat la altul în functie de nivelul de dezvoltare economica a tarii respective, de conditiile social-politice interne, precum si de conjunctura internationala.
Veniturile si cheltuielile publice nu sunt simpli indicatori ai bugetului de stat, ci îndeplinesc rolul unor pârghii folosite de stat pentru stimularea dezvoltarii sau restrângerii unor activitati, a productiei si consumului anumitor produse, pentru influentarea anumitor categorii sociale în realizarea actiunilor în care statul este direct interesat.
La nivelul fiecarei stat se elaboreaza mai multe categorii de bugete corelate care alcatuiesc un sistem. Sistemul bugetar este diferentiat în functie de structura organizatorica a fiecarui stat.
Componentele sistemelor de bugete. Bugetul general consolidat.
În România nevoile de resurse la nivelul societatii si posibilitatile de acoperire a acestor nevoi sunt reflectate în bugetul general consolidat. Legea privind finantele publice precizeaza faptul ca gestionarea resurselor financiare publice se realizeaza printr-un sistem unitar de bugete care cuprinde: "bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetul fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele altor institutii cu caracter autonom, în conditiile asigurarii echilibrului financiar." Acest sistem unitar si corelat de fonduri formeaza bugetul general consolidat, prin care se dimensioneaza si se compara, la nivelul unui an veniturile si cheltuielile statului si ale celorlalte institutii publice. Bugetul general consolidat reflecta, fluxurile financiare publice de formare a veniturilor fiscale si nefiscale si de repartizare a acestora pe destinatii în confomitate cu nevoia sociala si cu obiectivele de politica financiara specifice anului la care se refera.
Bugetul general consolidat cumuleaza la nivelul national toate veniturile si cheltuielile publice reflectate în bugetele precizate mai sus.
Rolul de reglare a vietii economice decurge din importanta bugetului de stat ca instrument cu putere de lege, prin care se reflecta politica economica promovata de Guvern. Prin orientarile bugetului se poate actiona asupra economiei stimulând sau frânând o anumita activitate. Autoritatile publice pot actiona, în acest scop, prin intermediul cheltuielilor, veniturilor si soldului bugetar.
Cheltuielile publice constituie un mijloc de care dispune puterea publica pentru a favoriza relansarea globala sau sectoriala. Sporirea partii din resursele publice care se distribuie cu titlu de cheltuieli influenteaza consumul si productia nationala. Cresterea masei salariale determina o crestere a cererii de bunuri si servicii si, în conformitate cu conceptia keynesista, influenta asupra productiei nationale ar trebui sa fie benefica. Diminuarea cheltuielilor publice poate reprezenta un mijloc prin care Guvernul actioneaza în sensul reducerii importului si limitarii inflatiei.
Resursele publice pot fi utilizate ca instrument de politica conjucturala în doua directii opuse: pentru frânarea activitatii economice si respectiv, pentru a sustine relansarea. Sporirea fiscalitatii reduce nivelul veniturilor disponibile si, deci, influenteaza negativ consumul ( se considera a fi o economie fortata). Reducerea impozitelor are efect contrar, în sensul ca veniturile disponibile permit relansarea consumului. Modificarea accizelor favorizeaza sau frâneaza cererea pentru un anumit produs. Prin intermediul instrumentelor fiscale( cote de impunere, deduceri fiscale, scutirii) sau a provizioanelor speciale care diminueaza veniturile impozabile poate fi sustinuta relansarea economica. Reducerea impozitului pe profit are drept efect stimularea activitatii în cauza, dar si crearea resurselor necesare dezvoltarii viitoare, prin folosirea profitului pentru autofinantare.
Reglarea activitatii economice prin intermediul soldului bugetar se bazeaza pe acceptarea deficitului, care potrivit teoriei clasice stimuleaza economia( efectul multiplicator) Acoperirea deficitului se realizeaza adesea prin emisiune monetara ceea ce determina cresterea ratei inflatiei. În conditiile acceptarii deficitului bugetar au fost concepute (prin anii 1930 în Suedia) bugete ciclice, care se bazau pe distinctia între cheltuielile de functionare si cheltuielile de investitii. În perioade normale, cheltuielile curente au drept sursa de acoperire veniturile fiscale. În fazele de expansiune, excedentul bugetului de functionare permite finantarea cheltuielilor de capital si, în mod simetric, în timpul recesiunii, o parte a cheltuielilor curente poate fi acoperita din împrumuturi. Acceptarea unui deficit controlat sta la baza limitarii presiunii fiscale si a poverii prelevarilor obligatorii.
Politica bugetara actuala urmareste în oarecare masura revenirea la principiul clasic, potrivit caruia echilibrul bugetar limiteaza interventia statului.
Continutul, etapele si caracteristicile procesului bugetar
Procesul bugetar, sub aspectul continutului, reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor întreprinse de institutiile competente ale statului în scopul concretizarii politicii financiare aplicate de autoritatea guvernamentala. Optând, în cadrul politicii economico-financiare, pentru un anumit volum si structura de bunuri si servicii publice (educatie, îngrijirea sanatatii, cultura, aparare, ordine publica etc.), distribuite prin reteaua institutiilor guvernamentale, autoritatea de stat este împuternicita, prin Constitutia tarii si sistemul de legi specifice, sa procedeze la punerea în miscarea a complexului mecanism de producere si distribuire a acestor bunuri si servicii. Aceasta abordare este confirmata de teoria si practica privind finantele publice în tarile cu economie de piata dezvoltata.
Procesul bugetar presupune existenta unor resurse financiare, precum si alocarea lor în scopul furnizarii catre cetateni a bunurilor si serviciilor publice.
Instrumentul în care îsi gasesc reflectarea toate resursele financiare publice si cheltuielile publice îl constituie bugetul general consolidat. Acesta cuprinde ansamblul bugetar care reflecta fluxurile de venituri si de cheltuieli ale sectorului public, si anume: bugetul de stat, bugetul asigurari sociale de stat, bugetele locale, bugetul public national, bugetele fondurilor speciale, bugetele altor institutii publice cu caracter autonom.
Pentru ca acest complex sistem de bugete sa devina operational, este necesara, ca o premisa esentiala, elaborarea politicii financiare a guvernului pentru o anumita perioada. Se impune, deci existenta cadrului juridic care sa reglementeze, pe de o parte, categoriile si nivelurile impozitelor, taxelor si contributiilor percepute de la o persoane fizice si juridice, iar pe de alta parte destinatiile spre care pot fi orientate alocatiile bugetare în vederea furnizarii de bunuri si servicii publice.
Având la baza un anumit cadru legislativ, ce trebuie sa se afle în concordanta cu obiectivele programului de guvernare aprobat de Parlament. Executivul poate declansa procesul bugetar. Etapele consecutive ale procesului bugetar se refera la.
Elaborarea proiectului de buget;
Aprobarea bugetului;
Executia bugetului;
Încheierea executiei bugetului;
Controlul executiei bugetului;
Aprobarea executiei bugetului;
Dincolo de unele particularitati, care pot exista într-o tara sau alta generate de experienta acumulata în domeniul democratiei si în cel al finantelor publice, procesul bugetar prezinta o serie de caracteristici comune, care-i confera acestuia trasaturile specifice unui proces:
Decizional, deoarece continutul sau consta în alocarea resurse bugetare limitate în raport cu nevoile societatii pentru bunuri si servicii publice.
Stabilirea destinatiilor de alocare a resurselor bugetare presupune realizarea, în prealabil, a unui proces complex de inventariere a nevoilor societatii, urmat de ierarhizarea prioritatilor acesteia si, în final, de selectarea a categoriilor de bunuri si servicii care satisfac într-o masura cât mai ridicata prioritatile economicio-sociale ale tarii la un moment dat;
Democratic, deoarece în cursul derularii etapelor procesului bugetar se manifesta atât atributele statului de drept, între care cel al separatiei puterilor în stat, cât si posibilitatea impunerii intereselor economico-sociale ale diferitelor grupuri de cetateni care detin majoritatea politica de decizie;
Preponderent politic, deoarece optiunea pentru un anumit tip de politica economica, în general de politica financiara si monetara, în special toate reflectate în continutul bugetului, reprezinta un act de decizie politica al fortelor majoritare în Parlament;
La rândul lor, fortele politice majoritare reprezinta, în forul legislativ al tarii, interesele economico-sociale ale anumitor grupuri de cetateni, care le-au acordat votul la desemnarea Parlamentului. Optând pentru un tip sau altul de politica fiscala si selectând anumite destinatii de alocare a resurselor bugetare, reprezentantii fortelor politice care decid asupra bugetului iau, cu certitudine, o hotarâre de ordin politic;
Cu continuitate ciclica, deoarece etapele procesului bugetar sunt stabilite prin legi specifice, în baza principiilor anualitatii si publicitatii bugetare, cu precizarea termenelor concrete de derulare si finalizare;
De larg impact public, cu implicatii la nivelul macro si microeconomic, care se manifesta atât în plan economic, cât si social. Fundamentarea bugetului se înscrie ca o componenta esentiala a procesului de stabilizare macroeconomica durabila, prin aceea ca soldul bugetului influenteaza, direct sau indirect, atât evolutia cresterii economice, a nivelului preturilor, a somajului, cât si evolutia ratei dobânzii si a soldului contului curent al balantei de plati. Totodata, prin consecintele unei anumite optiuni de politica financiara, reflectata si în continutul bugetului, la nivelul microeconomic, operatorii resimt influente pozitive sau negative în activitatea lor curenta.
1.4 Prezentarea generala a resurselor si cheltuielilor impozitului de stat pentru urmatorii anii 1997-1999
Pentru anul 1997
Bugetul de stat, principala componenta a bugetului public national, a prezentat, dupa sase luni de executie, un sold deficitar de aproape 3149 miliarde lei, reprezentând circa 18 la suta din totalul veniturilor încasate.
Decalajul dintre veniturile si cheltuielile bugetare din trimestrul II s-a redus fata de trimestrul anterior, ca urmare a cresterii mai accentuate a veniturilor (66 la suta), comparativ cu cheltuielile (care au sporit cu 41 la suta).
Cresterea veniturilor s-a datorat, aproape în totalitate, încasarii impozitului pe profit aferent trimestrului I, care a condus la in salt spectaculos al intrarilor din acest impozit în luna aprilie (1395,3 miliarde lei, fata de 267,1 miliarde lei în luna martie).
Nivelul încasarilor din impozitul pe profit a ramas ridicat si în lunile urmatoare datorita înaspririi atitudinii fata de rau platnici si ca urmare a noilor reglementari privind încasarea lunara a acestuia. În consecinta, ponderea încasarilor din impozitul pe profit în total venituri a crescut de la 14 la suta în trimestrul I, la 35 la suta în trimestrul II.
Cresteri fata de trimestrul precedent au înregistrat si încasarile din impozitul pe salarii (care au sporit cu aproape 27 la suta) în urma majorarilor de salarii din economie, efectuate ca masura de protectie sociala a populatiei.
Ponderea încasarilor din impozitul pe salarii în totalul veniturilor s-a redus de la 27 la suta din trimestrul I, la 20 la suta în trimestrul II. Daca în trimestrul I încasarile din taxa pe valoarea adaugata au fost principala sursa a veniturilor bugetare (33n la suta din total), în trimestrul analizat ponderea acestora în total s-a redus cu 11 puncte procentuale, fiind devansate de încasarile din impozitul pe profit.
La partea de cheltuieli, se remarca reducerea cheltuielilor alocate agriculturii, cu peste 630 de miliarde lei, comparativ cu trimestrul precedent, când au fost distribuite fonduri importante pentru lucrarile de primavara. În schimb, cheltuielile social - culturale s-au majorat, în special cheltuielile pentru învatamânt, care în luna iunie au cunoscut aproape o dublare fata de luna anterioara (de la 478,6 miliarde de lei, la 858,3 miliarde lei), ca urmare a platii indemnizatiilor de concediu pentru personalul din învatamânt.
O crestere peste medie au înregistrat si cheltuielile cu plata dobânzilor aferente datoriei publice; scadentele certificatelor de trezorerie, din luna aprilie, în valoare nominala de 2061,8 miliarde lei, cu dobânzi cuprinse între 170,6 si 178,8 la suta, au facut ca în aceasta luna platile de dobânzi si alte cheltuieli aferente datoriei publice sa ajunga la 1178,2 miliarde lei, fata de 557,4 miliarde lei în luna anterioara.
Veniturile bugetului de stat, în prima jumatate a anului, au însumat peste 17223 miliarde lei, reprezentând 43 la suta din veniturile totale programate pentru anul 1996.
La formarea veniturilor bugetare, impozitele directe au contribuit în proportie de aproape 52 la suta; impozitul pe profit (4725 miliarde lei) si impozitul pe salarii (în suma totala de 5475 miliarde lei, din care 1551 miliarde lei au fost defalcate pentru bugetele locale) reprezinta componentele preponderente.
Impozitele indirecte au participat la formarea veniturilor bugetare în proportie de 42 la suta; taxa pe valoarea adaugata, prin sumele colectate) 4456 miliarde lei), a fost a doua sursa de venit pentru bugetul de stat.
Cheltuielile bugetului de stat s-au ridicat în primul semestru la 20372 miliarde lei, reprezentând 39 la suta din prevederile anului 1996. Aproape o treime din cheltuieli au fost orientate catre sectorul social - cultural (6513 miliarde lei), din care peste 41 la suta au fost destinate învatamântului.
Actiunile economice au beneficiat de peste 16 la suta din totalul cheltuielilor (3305 miliarde lei), în scadere fata de aceiasi perioada a anului precedent, când au reprezentat 26 la suta din total; cea mai mare parte a acestor cheltuieli a fost utilizata pentru agricultura si silvicultura (1465 miliarde lei), industrie (1008 miliarde lei) si în transporturi si comunicatii (696,2 miliarde lei).
Tot mai consistente au început sa devina platile de dobânzi aferente datoriei publice, acestea însumând la sfârsitul primului semestru 3589 miliarde lei (17,6 la suta din total, fata de 7,6 la suta în aceiasi perioada a anului precedent).
Finantarea deficitului bugetului de stat.
Deficitul bugetar acumulat pe primele doua trimestre ale anului 1997 (3149 miliarde lei) a fost finantat, în special, pe seama disponibilitatilor Contului General al Trezoreriei Statului.
La sfârsitul primului trimestru al anului 1997, o parte din deficitul bugetului de stat pe anul 1996, în suma de 2238,4 miliarde lei, era înca finantata din disponibilitatile Contului General al Trezoreriei Statului.
În aceste conditii, emisiunile noi de certificate de trezorerie din trimestrul II au avut ca destinatie acoperirea deficitului pe anul 1996. Pe parcursul trimestrului II, Ministerul Finantelor a lansat un numar de a3 emisiuni, cu o valoare nominala totala de 3626,8 miliarde lei.
Din totalul emisiunilor, o emisiune cu o valoare nominala de 309,2 miliarde lei a fost noua, iar restul au fost emisiuni reînnoite, din care doua au fost suprasubscrise cu o valoare nominala totala de 1255,8 miliarde lei.
Daca în intervalul 20 decembrie 1996 - 31 martie 1997, dobânda la certificatele de trezorerie se calcula ca o medie a dobânzilor la creditul de refinantare prin licitatie acordat de Banca Nationala a României, începând cu luna aprilie s-a renuntat la aceasta modalitate de calcul, care s-a dovedit extrem de costisitoare pentru Ministerul Finantelor.
În prima jumatate a lunii aprilie, dobânda la certificatele de trezorerie s-a stabilit în functie de conditiile pietei monetare (BUBOR la 3 luni, cu 5 zile înainte de data emisiunii).
Dupa aprobarea Regulamentului privind operatiunile cu titluri de stat, certificatele de trezorerie au fost plasate pe piata primara prin licitatie, iar dobânda s-a stabilit prin metoda pretului uniform. Potrivit acestei metode, rata dobânzii la care cererea de certificate de trezorerie satisface oferta se aplica uniform la toate cererile acceptate.
Sistemul concurential de stabilire a ratei dobânzii, pe care îl presupune metoda de mai sus, coroborat cu un surplus de lichiditate în sistemul bancar, a condus la scaderea dobânzii la certificatele de trezorerie, de la 164,4 la suta la ultima emisiune prin subscriptie publica.
La sfârsitul trimestrului II, dobânda la certificatele de trezorerie a ajuns la 45 la suta.
În cursul lunii iunie Ministerul Finantelor a lansat o emisiune de euroobligatiuni în marci germane, pe piata financiara europeana, în valoare de 594 miliarde marci germane (2475,5 miliarde lei).
Valuta obtinuta de Ministerul Finantelor a fost vânduta Bancii Nationale a României la cursul de schimb al pietei valutare din ziua precedenta. Contravaloarea în lei a valorii obtinute din împrumutul de euroobligatiuni în marci germane poate fi folosita pentru acoperirea soldului negativ al Contului General al Trezoreriei Statului.
În cursul lunii iunie din acest împrumut s-au folosit 52 miliarde lei pentru echilibrarea Contului General al Trezorerie Statului si stingerea implicita a deficitului bugetului de stat pe anul 1996.
Finantele publice
Pentru anul 1998
Trimestrul al doilea a consemnat aprobarea de catre Parlament a bugetului de stat pe anul 1998. Conform proiectului aprobat, veniturile urmeaza sa fie de 75 417,3 miliarde lei, reprezentând 18,3 la suta din PIB, iar cheltuielile vor fi de 88 443,7 miliarde lei, reprezentând 21,5 la suta din PIB.
Bugetul de stat este programat sa se încheie cu un deficit de 13 026,4 miliarde lei, reprezentând 3,2 la suta din PIB. Bugetul anului 1998 a fost fundamentat pe o tinta de inflatie de 45 la suta si pe o crestere zero a PIB. Astfel, se urmareste obtinerea unui deficit a bugetului general consolidat de 3,6 la suta în anul în curs.
Constructia bugetului a mizat si pe încasarea unor sume importante din privatizare si din investitii directe, care sa creeze premisele acoperirii vârfurilor serviciului datoriei externe din anii 1998 si 1999. O prevedere importanta a Legii bugetului de stat este cea care permite contractarea împrumuturilor de stat prin emiterea de certificate de trezorerie, indiferent de soldul contului general al Trezoreriei.
Apreciind ca generatorii de pierderi si arierate din economie se concentreaza în câteva industrii (extractiva, de prelucrare a petrolului, metalurgica, constructii de masini, energie electrica si termica), legea bugetului prevede alocarea a 1 la suta din PIB pentru finantarea eforturilor de asanare a acestora.
Cheltuielile aferente platilor de dobânzi pentru titlurile de stat emise prin preluarea la datoria publica a unor credite neperformante de la Banca Agricola sunt asimilate cheltuielilor pentru reforma, iar legea prevede finantarea acestor cheltuieli din veniturile de privatizare.
La capitolul venituri, s-a urmarit modificarea structurii acestora, prin majorarea ponderii veniturilor din impozitele indirecte (de la 7,8 la suta în anul 1997 la 10,8 la suta din PIB în anul curent) si reducerea ponderii veniturilor din impozitele directe (de la 8,2 la suta la 4,9 la suta din PIB), în paralel cu o anticipare prudenta a veniturilor din privatizare (2 la suta din PIB).
La capitolul cheltuieli, s-a prevazut reducerea cu 0,5 puncte procentuale a ponderii cheltuielilor materiale în PIB, mai ales ca urmare a schimbarii sistemului de finantare a sanatatii.
Cheltuielile cu personalul au fost dimensionate având în vedere un coeficient de 60 la suta pentru acoperirea inflatiei prognozate, preconizându-se reducerea în medie cu 10 la suta a numarului de personal din unele institutii publice finantate din bugetul de stat (începând cu data de 1 mai 1998).
Transferurile bugetare pentru pensiile de asigurari sociale au fost emise pe baza unui coeficient de acoperire a inflatiei de 70 la suta.
Bugetul de stat pe anul 1998 continua sa includa sume alocate distribuirii de cupoane catre producatorii agricoli, eficienta acestui mecanism fiind dovedita în anul precedent, când 98 la suta din aceste cupoane au fost ridicate de beneficiari si numai 2 la suta au fost înstrainate prin vânzare.
De asemenea, legea mentine sistemul de finantare a agriculturii prin schema aplicata în anul precedent, datorita faptului ca acestea a oferit rezultate încurajatoare (din totalul creditelor acordate, 90 la suta au fost catre sectorul privat, iar 96 la suta au fost rambursate la termen).
Bugetul de stat include la capitolul de cheltuielile si sume destinate acoperirii platilor restante ale anumitor agenti economici catre furnizorii de utilitati (RENEL, ROMGAZ), pe considerentul ca pentru acesti agenti nu se pot lua imediat masuri de întrerupere a alimentarii cu energie sin motive de natura sociala.
Simultan, legea prevede o reducere importanta a subventiilor explicite, ca rezultat al diminuarii interventiei statului în administrarea marii proprietati.
Dupa primele sase luni de executie, bugetul de stat a înregistrat un deficit de 7 029,6 miliarde lei. Veniturile încasate la bugetul de stat au fost 30 095,1 miliarde lei, iar cheltuielile efectuate eu însumat 37 124,7 miliarde lei.
Analizând structura veniturilor bugetului de stat comparativ cu primul semestru al anului 1997, se remarca o crestere cu 9 puncte procentuale a ponderii veniturilor din impozitele indirecte în totalul veniturilor.
Reducerea ponderii încasarilor din veniturile indirecte s-a realizat pe seama încasarilor din impozitul pe profit, cât si pe seama veniturilor din impozitul pe salarii (o diminuare cu 9,7 si respectiv 9 puncte procentuale a ponderii acestora în totalul veniturilor).
Aceste evolutii sunt rezultatul, atât al masurilor luate pe linia reducerii fiscalitatii, prin aplicarea unei noi grile de impozitare a salariilor si prin deducerea unor cheltuieli din profitul impozabil, cât si al reducerii activitatii economice, care a determinat realizarea unor venituri mult sub nivelul prevazut.
În cadrul veniturilor din impozitele indirecte, cea mai mare crestere a fost înregistrata de TVA (cu plus 4 puncte procentuale în totalul veniturilor) si de accize si impozitul pe circulatie.
Veniturile din capital au cunoscut si ele o evolutie ascendenta, majorându-si contributia în totalul veniturilor bugetului de stat cu 5 puncte procentuale.
Componenta cea mia importanta a cheltuielilor bugetului de stat reprezentata de cheltuielile social - culturale, care si-au majorat usor ponderea în totalul cheltuielilor, mai ales pe seama cheltuielilor cu învatamântul.
Cheltuielile cu platile de dobânzi aferente datoriei publice si-au sporit si ele ponderea în totalul cheltuielilor fata de primul semestru al anului trecut, cu 9,3 puncte procentuale.
Cresterea importanta a ponderii acestor cheltuieli se explica mai ales prin plata cuponului la titlurile de stat emise prin preluarea la datoria publica a creditelor neperformante din portofoliul unor banci comerciale.
Cheltuielile pentru actiuni economice si-au continuat tendinta descendenta, ponderea acestora în totalul cheltuielilor reducându-se cu 5 puncte procentuale, mai ales datorita reducerii lor în industrie.
La sfârsitul lui iunie 1998, finantarea deficitului bugetului de stat pe anul 1998 era realizata integral pe seama disponibilitatilor contului general al Trezoreriei statului.
În ceea ce priveste deficitul de 9 062,1 miliarde lei, înregistrat de bugetul de stat în anul 1997, acesta era acoperit astfel: 237,1 miliarde lei prin contrapartida împrumuturilor externe, 7 417,4 miliarde lei prin titluri de sta si 1 407,6 miliarde lei pe seama disponibilitatilor contului general al Trezoreriei.
Pe parcursul celui de-al doilea trimestru, Ministerul Finantelor a lansat 15 împrumuturi prin emisiuni de titluri de sta, din care unul destinat populatiei (în valoare 100 miliarde lei), iar altul în valuta (în valoare de 102,9 milioane dolari, pe termen de doi ani).
Dintre emisiunile exprimate în lei destinate persoanelor juridice, doar una a fost noua, iar un numar de cinci emisiuni au fost suprasubscrise.
Începând cu luna mai, Ministerul Finantelor a reluat emisiunile de certificate de trezorerie cu discont, modificând însa calculul termenilor de adjudecare.
Astfel, în conditiile în care vânzarea se realizeaza în continuare prin licitatie, adjudecarea se efectueaza dupa metoda pretului multiplu, care permite obtinerea unor costuri mai reduse.
Randamentele au fost real pozitive de-a lungul întregului trimestru, ceea ce a determinat mentinerea constanta a cererii peste nivelul ofertei.
Totusi, Ministerul Finantelor a anulat o licitatie, în conditiile în care randamentele solicitate de catre cumparatori au fost considerate excesiv de înalte.
Soldul contului general al Trezoreriei a înregistrat în luna aprilie o evolutie extrem de nefavorabila, în principal ca rezultat al platilor de dobânzi aferente datoriei publice.
În aceasta luna, soldul mediu zilnic a fost de -1 373,5 miliarde lei, iar pe data de 14 aprilie s-a înregistrat un minim de -3 275 miliarde lei. Contul s-a redresat în lunile urmatoare, înregistrând un sold mediu zilnic de 676 miliarde lei în luna mai si respectiv de 747,7 miliarde lei în luna iunie.
Pentru anul 1999
Bugetul de stat a înregistrat dupa primele trei luni de executie un deficit de 1 645,4 miliarde lei.
Veniturile încasate la bugetul de stat au fost de 23 133,4 miliarde lei, iar cheltuielile au fost de 24 779 miliarde lei.
Fata de proiectia anuala, datele privind executia bugetului de stat în primele trei luni au reprezentat 26,6 la suta la venituri, 26,5 la suta la cheltuieli si 25,3 la suta deficit.
Ponderea veniturilor din impozite directe si indirecte în primul trimestru al acestui an a fost influentata de cresterea foarte mare a veniturilor din capital.
Analizând structura veniturilor bugetului de stat comparativ cu primul trimestru al anului 1998, se remarca o scadere cu 11,8 puncte procentuale a ponderii veniturilor din impozitele directe în totalul veniturilor si o crestere cu 21,1 puncte procentuale a ponderii veniturilor din capital, datorita încasarilor din vânzarea Romtelecom si a BRD.
Daca se elimina suma de 4 015,4 miliarde lei, reprezentând încasari în contul anului 1998, structura veniturilor se modifica în sensul scaderii ponderii veniturilor din impozite directe în totalul veniturilor cu 6,8 puncte procentuale fata de primul trimestrul al anului anterior si cresterii cu 4,6 puncte procentuale a ponderii din impozite indirecte.
Scaderea semnificativa a veniturilor impozitului pe salarii se datoreaza, în mare masura, modificarii distributiei acestora între bugetul central si cele locale: 50 l suta la bugetul de stat, 35 la suta la bugetul unitatilor administrativ - teritoriale si 15 la suta la bugetul judetului.
În cadrul veniturilor indirecte, se remarca diminuarea ponderii acestora în totalul veniturilor cu 5,1 puncte procentuale fata de aceeasi perioada a anului anterior, cea mai mare scadere înregistrându-se la TVA (4,3 puncte procentuale).
Componenta cea mai importanta a cheltuielilor bugetului de stat o constituie cheltuielile cu platile de dobânzi aferente datoriei publice, care si-au mentinut trendul ascendent, ponderea lor ajungând la 36,8 la suta din totalul cheltuielilor, în crestere cu 5,4 puncte procentuale fata de primul trimestru al anului anterior.
Cheltuielile social - culturale au detinut o pondere de 26,6 la suta în totalul cheltuielilor, în scadere cu 4,7 puncte procentuale fata de aceeasi perioada a anului anterior.
Aceasta evolutie s-a datorat diminuarii cu 4,4 puncte procentuale a ponderii cheltuielilor pentru sanatate în totalul cheltuielilor fata de aceeasi perioada a anului anterior, datorita aplicarii Ordonantei de urgenta nr. 72/1998.
Potrivit prevederilor acestui act normativ, 7,5 la suta din veniturile Fondului de asigurari sociale de sanatate urmau sa fie utilizate în perioada 1 ianuarie - 31 martie 1999 pentru plata medicamentelor si a serviciilor medicale acordate.
Deficitul înregistrat dupa primele trei luni ale anului, de 1 645 miliarde lei, a fost finantat exclusiv pe seama disponibilitatilor contului general al Trezoreriei.
În primul trimestru, Ministerul Finantelor a lansat 21 de emisiuni de titluri de stat în valoare totala (exclusiv dobânda) de 16 785,2 miliarde lei. Dintre acestea, 18 emisiuni au fost realizate prin licitatie, iar teri emisiuni (cu o valoare nominala de 1 255 miliarde lei) au fost realizate prin subscriptie. Cererea de titluri de stat s-a mentinut, în continuare, mai ridicata decât oferta.
Randamentele nominale (compuse) s-au situat între 82,6 si 363,1 la suta, iar cele reale (pe baza inflatiei calculate ca medie mobila pe 3 luni) au fluctuat între 14,7 si 186 la suta.
În luna martie, Ministerul Finantelor a încercat sa reînnoiasca doua emisiuni scadente de titluri de stat în valuta, în valoare de 100 milioane dolari SUA, respectiv 50 milioane dolari.
Bancile comerciale au subscris 28,5 milioane de dolari la prima emisiune si 11,2 milioane dolari la cea de-a doua, ambele emisiuni având scadenta la un an si dobânda anuala la 8 la suta.
Dupa o evolutie pozitiva pe parcursul lunii ianuarie, soldul contului general al Trezoreriei a înregistrat pe parcursul a 14 zile din luna februarie pozitii debitoare, pentru acoperirea carora Trezoreria a recurs la împrumuturi temporare de la Banca Nationala.
Suma acestor împrumuturi a atins în luna februarie 4 375 miliarde lei si, cumulat pe lunile ianuarie - februarie, 4 705 miliarde lei, suma reprezentând limita maxima prevazuta în Statutul BNR pentru totalul împrumuturilor acordate Trezoreriei pentru anul 1999. Prin urmare, în cursul celorlalte trimestre, Trezoreria nu va mai putea utiliza acest instrument pentru acoperirea golurilor temporare e casa. Evolutia contului Trezoreriei s-a îmbunatatit substantial în luna martie, reluându-se plasamentele din surplusul contului.
|
