Astazi, un lucrator din zece nu are de lucru fata de unul din treizeci în urma cu 20 de ani. Aceasta constatare vorbeste de la sine despre amploarea fenomenului contemporan. somajul nu loveste numai indivizii. Peste o anumita limita el submineaza întreaga societate. Munca nu este doar mijlocul de a-ti câstiga existenta, este de parere Michel Didier în cartea sa Economia - Regulile jocului, ci este un mod de a te identifica. somerul poate oricând sa-si ocupe timpul, dar el nu va mai avea un loc definit în societate. Victima unei concedieri economice se considera adesea a fi si victima unei concedieri sociale. Acelasi autor încearca o paralela între somaj si o boala necrutatoare: "somajul este ca si cancerul: pernicios, tenace si mortal. Economistii sunt ca medicii: nu sunt în stare, pentru moment, sa vindece maladia".
Salariul este recompensa acordata factorului munca. Acesta este diferit de câstig care cuprinde si plata orelor suplimentare, premii, etc. Distingem doua metode de calcul al salariului. Normele de timp se pot aplica în sectoarele în care productia nu poate fi masurata cu usurinta (învatamânt, politie, armata etc.) sau acolo unde angajarea este un stimulent prin ea însasi (angajarea în activitati functionaresti, a supraveghetorilor etc.). Ea se practica si în domeniile de activitate unde vitezele mari ar fi daunatoare calitatii prestatiei (munca de reparatii, în sanatate etc.). Dezavantajul normelor de timp este acela ca încurajeaza lucrul peste program si ca nivelul productiei ar putea fi egal cu al celui mai putin binevoitor lucrator. Normele la bucata schimba mentalitatea lucratorului care va cauta noi metode de lucru pentru a creste productia. În acest fel scad costurile de capital, utilajele fiind folosite mai intens. Finalul este cresterea productivitatii muncii. Singurul dezavantaj al acestui mod de calcul al salariului este acela ca un ritm alert de lucru poate transforma omul în masina.
Salariul nominal este suma de bani pe care lucratorul o primeste în schimbul muncii prestate iar salariul real este cosul cu bunuri si servicii care se poate cumpara cu salariul în bani.
Renta de abilitate este o suma de bani care depaseste ceea ce este necesar pentru a-l mentine pe lucrator în angajarea în care se afla. Putem exemplifica cu câstigurile mari ale artistilor de reputatie internationala, cu câstigul fostilor lideri sindicali numiti în functii de conducere, cu câstigurile obtinute de membri organizatiilor profesionale care impun bariere la intrarea în bransa (examinari greu de trecut pentru meserii ca avocat, notar).
Printre teoriile economice despre salarii enumeram teoria salariului de subzistenta al lui Robert Malthus, teoria fondului de salarii a lui David Ricardo, teoria productivitatii marginale a salariului si teoria negocierii acestuia.
rata somajului va continua sa se mentina ridicata, cu exceptia Cehiei;
somajul pe termen lung are tendinta de a se croniciza (ponderea somerilor cronici în numarul total al somerilor a crescut la 48% în Slovacia, 40% în Ungaria, 60% în Bulgaria);
disparitatile regionale în distributia somajului se accentueaza pâna la aparitia unor zone puternic defavorizate (daca în jurul Budapestei rata somajului este în jur de 10%, în rest urca la 17%; la fel în jurul Bratislavei rata somajului este de 5%, în rest 20%);
progresele în solutionarea problemei somajului vor fi izolate, sunt de parere forurile internationale.
În functie de cauzele diferite care provoaca fenomenul somajului, distingem trei tipuri de somaj: frictional, structural si ciclic. Descriind fiecare dintre aceste trei tipuri vom evidentia motivele aparitiei lui.
somajul frictional este somajul care se considera normal pe piata muncii si se naste din cauza miscarilor continue de persoane: a) între slujbe; b) între regiuni ale tarii în cautare de slujbe sau c) între diferite stadii ale ciclului de viata. Chiar daca o economie ar fi la nivelul de utilizare completa a fortei de munca ar exista circulatie datorita faptului ca oamenii îsi cauta slujbe (la absolvirea scolii, la mutarea într-o alta localitate prin casatorie, divort, la reintrarea în munca a femeilor dupa o perioada de îngrijire a copilului). somajul de mobilitate (oameni între doua slujbe) ar trebui considerat normal. Totusi si acesta poate fi un adevarat semn al cresterii somajului atunci când durata medie de asteptare între doua slujbe creste. În Franta, de exemplu, un solicitant din cinci asteapta sa munceasca mai mult de un an. Deoarece somerii frictionali sunt, de obicei, în cautare de plasamente mai bune se considera deseori ca acestia sunt someri voluntari. Acest tip de somaj este, de regula, de scurta durata.
somajul structural este cauzat de restructurarea economiei sub incidenta crizei energetice si a revolutiei tehnico-stiintifice, care redistribuie forta de munca, în scopul reducerii acesteia pe unitatea de produs ca urmare a cresterii productivitatii muncii. Apare astfel o neconcordanta între oferta si cererea de muncitori de o anumita calificare, specializare. Cererea pentru un anumit tip de munca creste, în timp ce cererea pentru un altul scade, iar ofertantii de forta de munca nu se adapteaza rapid. Daca salariile s-ar ajusta lin la cererile si ofertele de forta de munca în schimbare (scazând în zonele cu surplus de forta de munca ş 14414j92o ;i crescând în cele cu lipsa de forta de munca), ele ar putea fi un indicator corect de reorientare a fortei de munca. Dar, salariile nu raspund rapid la socurile economice, neputând deci îndeplini pe piata fortei de munca acest rol.
somajul ciclic este cel cauzat de crize si conjuncturi defavorabile trecatoare. Este somajul perioadelor de recesiune. Faptul ca într-o perioada de recesiune în SUA rata somajului creste în peste 40 din cele 50 de state,înseamna ca somajul este în mare parte ciclic. somajul ciclic apare atunci când nivelul de angajare a fortei de munca scade ca un rezultat al cererii agregate insuficiente (cheltuieli guvernamentale reduse (G), investitii reduse (I)). O varianta a somajului ciclic este somajul sezonier care este indus de ciclicitatea naturala cauzata, de exemplu, de factorii naturali specifici în agricultura. Distributia între somajul ciclic, pe de o parte si somajul structural si frictional, pe de alta parte, ajuta la diagnosticarea corecta a sanatatii pietei fortei de munca. Nivele înalte de somaj frictional si structural pot sa apara chiar si atunci când pietele generale de munca sunt în echilibru. În literatura de specialitate gasim si alte categorii distincte de somaj: somaj tehnic, somaj tehnologic, somaj total, somaj partial.
somajul tehnic este determinat de întreruperea sau restrângerea activitatii economice ca urmare a lipsei sau insuficientei unor factori de productie (energie, materii prime, subansamble etc.).
Prin prisma duratei deosebim somaj pe termen scurt (pâna la 4 saptamâni) si somaj pe termen lung (mai mult de 14 saptamâni). Studiind relatia dintre aceste doua tipuri de somaj si fazele principale ale ciclului de afaceri desprindem urmatoarele concluzii: o fractiune mare din somaj este de durata foarte scurta în perioadele de avânt; în recesiuni somajul pe termen lung devine o problema sociala (la mijlocul anilor '80 somajul pe termen lung a atins în Europa 50% din totalul somajului, agravând problemele sociale deoarece resursele familiilor se consuma dupa câteva luni). Graficul din figura de mai jos prezinta corelatia între fazele ciclului economic si durata somajului.
![]() |
Tabloul motivelor somajului într-o economie de piata nu este însa complet daca nu luam în discutie si functionarea pietelor de munca competitive.
Pe pietele nesindicalizate fixarea salariilor este mai putin costisitoare, dar tot necesita timp îndelungat de management.
Se poate trage concluzia ca motivul fundamental al somajului involuntar sta în natura administrata a salariilor. Concluzia este valabila pe termen scurt deoarece pe termen lung oferta si cererea de forta de munca tind si reusesc sa se echilibreze.
Societatea noastra nu se resemneaza în fata somajului deoarece simte, este convinsa chiar, ca posibilitatile de lucru nu lipsesc, ca ar putea fi create mii de activitati pentru a ne face viata mai buna. Pentru aceasta nu este nevoie decât de initiativa. Herbert Meyer în Razboiul contra progresului precizeaza: "locurile de munca nu sunt fenomene naturale. ele sunt produse artificiale, deoarece îsi datoresc existenta oamenilor care au stiut sa le creeze, iar metoda dupa care au fost create este una dintre cele mai riscante si mai complicate care pot exista. Ea cere un aport imens de inteligenta, abilitate, ambitie, bun simt si chiar putin din acea notiune complet demodata care este sansa".
Daca în ultimii 15 ani cele mai mari patru tari din Europa au pierdut 1 milion de locuri de munca, SUA, cu o populatie activa cu putin mai mica, au creat 28 de milioane locuri de munca (27 dintre ele în sectorul serviciilor). si aceasta numai datorita unor trasaturi clare ale culturii americane: spiritul întreprinzator, de parteneriat, difuzarea inovatiei si nu în ultimul rând asumarea riscului.
|