sOMAJUL
Definirea somajului
Acest concept defineste un dezechilibru pe piața muncii în
cadrul căreia există un excedent de ofertă de muncă față de cererea
de muncă.
Cauzele șomajului sunt: ritmul de crestere economica bazat pe
productivitatea ridicata a muncii, care nu mai este capabil sa asigure o
ocupare deplina a fortei de munca; progresul tehnic, pe termen scurt,
este generator de șomaj; criza economica; modificarile de structura a
ramurilor si sectoarelor economice; imigrarea - emigrarea fortei de
munca; conjunctura economica si politica internationala nefavorabila.
Daca exista un excedent de cerere de munca, atunci se creeaza
un câmp de presiune în directia cresterii salariilor si apar conditii
pentru inflatie.
Formele somajului
Principalele forme ale șomajului sunt:
- somaj ciclic - generat de evolutia ciclului economic;
- somaj conjunctural - reprezinta efectul restrângerii activitatii
economice în unele ramuri, sectoare economice sub impactul unor
factori conjucturali;
- somaj structural - deriva din reconversia unor activitati
economice, din restructurari impuse de progresul tehnic;
- somaj tehnologic - reprezinta efectul introducerii noilor tehnologii;
- somaj sezonier - legat de restrângerea activitatii economice în
anumite anotimpuri ale anului, datorita conditiilor naturale, având un
caracter ciclic;
- somaj total - presupune pierderea locului de munca si
încetarea totala a activitatii;
- somaj deghizat - cuprinde acele persoane declarate si
înregistrate ca someri dar care presteaza anumite activitati fara
contract de munca;
- somaj voluntar - reprezentat de persoanele care refuza locurile
de munca oferite, care se transfera de la un loc de munca la altul din
diferite motive personale.
Indicatorii somajului
Nivelul șomajului se poate masura prin:
a) numarul de someri (indicator absolut);
b) rata somajului (indicator relativ)
RS =
activa populatia
someri de Numar
c) indicatori de ordin structural, care se refera la componenta
structurala a somerilor dupa nivelul de calificare, specialitati, meserii,
sex etc.
Consecintele somajului
Consecințele șomajului sunt urmatoarele:
a) pe plan național - somajul influenteaza dinamica marimi PIB;
societatea suporta costurile somajului pe seama contributiei la fondul
de somaj; existenta unui somaj de lunga durata poate genera acte de
violenta, infractiuni etc.; b) la nivel de individ/familie - somajul se
repercuteaza negativ asupra venitului; indemnizatia de somaj este mai
mica decât salariul; erodarea economiilor, daca ele exista; deteriorarea
calitatii fortei de munca în conditiile unui somaj de lunga durata.
Politici de combatere a somajului
Dintre politicile de combatere a șomajului se remarca: organizarea
de cursuri de (re)calificare pentru cei care vin pe piata muncii
fara o calificare corespunzatoare; stimularea agentilor economici în
extinderea activitatii economice; încurajarea investitiilor; acordarea de
facilitati întreprinderilor care angajeaza someri de lunga durata si
tineri; încurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica; dezvoltarea
serviciilor publice în limite rationale; extinderea ocuparii atipice.
Politica pasiva consta în asigurarea unui venit sigur somerului.
Acesta se numeste indemnizatie de somaj sau ajutor de somaj, fiind
acordat pe o perioada determinata de timp, reprezentând un procent
din salariul primit în ultima perioada de munca.
CONCEPTE-CHEIE șomajul; generator al șomajului; șomajul
voluntar; șomajul tehnologic; șomajul structural; șomajul involuntar;
consecințele (costul) șomajului; combaterea șomajului.
|
