STANDARDIZAREA LA NIVEL NAŢIONAL
principiile si cadrul organizatoric ale activitatii de standardizare nationala;
reprezentarea si sustinerea intereselor economiei nationale în activitatile de standardizare internationale si europene;
● îmbunatatirea calitatii vietii;
● obtinerea unei economii globale de materiale, energie si efort uman;
● protectia vietii, sanatatii si securitatii persoanelor fizice, mediului înconjurator si aparararea intereselor consumatorilor;
● protectia consumatorilor, printr-un nivel de calitate al produselor si serviciilor adaptat necesitatilor si verificat corespunzator;
● recunoasterea internationala a produselor si serviciilor românesti;
● promovarea rezultatelor consolidate ale stiintei si tehnicii, tinând seama de gradul de dezvoltare al economiei;
● stabilirea unui sistem unitar de cerinte pentru certificarea conformitatii;
● înlaturarea barierelor tehnice din calea comer&# 22122g62w 355;ului international;
●reprezentarea intereselor economiei nationale în activitatile de standardizare internationale si europene;
● atributiile principale ale organismului national de standardizare.
Organismul national de standardizare este Asociatia de Standardizare din România(ASRO), o asociatie de drept privat, de interes public, fara scop lucrativ. Acest organism are urmatoarele atributii: stabileste principiile si metodologia potrivit carora se desfasoara, în tara noastra, activitatea de standardizare, elaboreaza si asigura implementarea programului de standardizare nationala, aproba standardele nationale, reprezinta interesele tarii în cadrul organismelor internationale si regionale de standardizare si în cadrul relatiilor de colaborere cu institutii similare din alte tari. Asigura, de asemenea, certificarea conformitatii produselor cu standardele nationale, acordând dreptul de utilizare a marcilor SR de conformitate cu aceste standarde. Participarea la lucrarile internationale referitoare la stabilirea procedurilor de evaluare a conformitatii cu standardele se asigura prin comitetul român RO-CASCO.
Elaborarea standardelor nationale si participarea la standardizarea internationala si europeana se realizeaza prin comitetele tehnice de standardizare. În prezent sunt organizate 334 de asemenea comitate, care cuprind, în medie, 10-15 reprezentanti ai partilor interesate: producatori, comercianti, institute de proiectare-cercetare, de învatamânt, asociatii sau organizatii profesionale, departamente guvernamentale etc.
Coordonarea si aprobarea standardelor nationale SR
Stabilirea principiilor si metodologiilor pentru standardele nationale
Coordonarea programelor de standardizare romanesti si armonizarea cu cele internationale ISO, IEC si indeosebi cu standardele europene EN, ENV, HD, ETS
Participarea si reprezentarea Romaniei in organizarea standardelor nationale, regionale si internationale
Certificarea conformitatii produselor si serviciilor cu standardele romanesti si atribuirea marcii de standard romanesc
Organismele din infrastructura de evaluare a conformitatii, participante în cadrul activitatii de standardizare, în Romania sunt :
Organismul national de acreditare - RENAR
Organismul national de standardizare - ASRO
Organisme de certificare pentru: Sisteme de management al calitatii/ mediului/ integrate; Produse/ servicii; Personal.
Laboratoare de încercari
Laboratoare metrologice
Organisme de inspectie
Relatiile dintre organismele cu preocupari în domeniul standardizarii cu ceilalti factori de decizie sunt prezentate în figura 1:
Fig. 1
ASRO este organismul national de standardizare. Asociatia de Standardizare din Romania este o persoana juridica româna de drept privat, de interes public, fara scop lucrativ, neguvernamentala, apolitica si care, in conditiile legislatiei privind standardizarea nationala in România, este organismul national de standardizare. Asociatia de Standardizare din România functioneaza în baza OG 39/1998.
Principalele obiective ale Asociattei de Standardizare din România sunt:
Coordonarea si aprobarea standardelor nationale SR;
Stabilirea principiilor si metodologiilor pentru standardele nationale ;
Coordonarea programelor de standardizare românesti si armonizarea cu cele internationale ISO, CIE si indeosebi cu standardele europene EN, ENV, HD, ETS ;
Participarea si reprezentarea României in organizarea standardelor nationale, regionale si internationale;
Certificarea conformitatii produselor si serviciilor cu standardele românesti si atribuirea marcii de standard românesc.
ASRO este membru al organizatiilor internationale de standardizare ISO (Organizatia Internationala de Standardizare), CEI (Comisia Electrotehnica Internationala), IFAN (Federatia Internationala a Utilizatorilor de Standarde), si este afiliat la organizatiile europene de standardizare CEN, CENELEC si ETSI. Este membru participant la Comitetul Tehnic TC/ISO 52 si la toate comitetele tehnice ale CEI si UIT si este membru al Retelei de informatii ISO (ISONET). Are încheiate conventii bilaterale cu o serie de organisme de standardizare din alte tari: AFNOR (Franta), BSI (Marea Britanie), DIN (Germania), MTSZ (Ungaria), ON (Austria), UNI (Italia) etc.
Activitatea de standardizare este coordonata de 7 echipe de comisie:
Comisia pentru calitatea vietii;
Comisia pentru chimie;
Comisia pentru echipamente de baza;
Comisia pentru ingineria electrica;
Comisia pentru electronica si telecomunicatii;
Comisia pentru industria de baza;
Comisia pentru metalurgie;
Pentru a asigura compatibilitatea statutului si structurilor acestui organism cu cele europene, adunarea generala a ASRO este structurata în colegii, dupa cum urmeaza:
Colegiul organismelor acreditate, care poate cuprinde laboratoare si organisme de certificare si de inspectie acreditate, precum si organizatii fara scop lucrativ ale acestora;
Colegiul beneficiarilor, care poate cuprinde persoane juridice care sunt interesate în standardizarea nationala, cum sunt agentii economici, inclusiv întreprinderi mici si mijlocii, organizatii patronale, camere de comert si industrie, organizatii financiar-bancare si de asigurari, asociatii profesionale, federatii si confederatii sindicale, precum si altele, inclusiv asociatii fara scop lucrativ al acestora;
Colegiul consumatorilor, care poate cuprinde organizatii fara scop lucrativ de aparare a intereselor consumatorilor, ale persoanelor cu handicap, al apararii drepturilor omului, din domeniul protectie mediului si altele asemanatoare;
Colegiul cercetarii-dezvoltarii si inovarii, care poate cuprinde institutii de învatamânt, persoane juridice care au activitate preponderenta de cercetare-dezvoltare, centre de transfer tehnologic, de incubare si inovare, de dezvoltare locala si a întreprinderilor mici si mijlocii, altele asemenea, precum si asociatii fara scop lucrativ ale acestora.
ASRO va elabora si implementa programul de standardizare nationala pe baza solicitarilor primite din partea autoritatilor si a altor parti interesate în standardizarea nationala. În programul de standardizare nationala vor fi introduse, în mod prioritar, solicitarile autoritatilor, în special cele referitoare la cresterea calitatii, protectia vietii, sanatatii si securitatii persoanelor fizice, precum si a mediului înconjurator si apararea intereselor consumatorilor.
În acest fel, organismul national de standardizare se va transforma într-un organism modern si orientat, prin activitatile si serviciile pe care le va oferi, catre economia de piata.
Schimbarile intervenite în ultimii ani în România si modificarea relatiilor economice dintre parteneri, atât la nivel national, cât si european sau international, au avut drept consecinta firesca evolutia calitativa a activitatii de standardizare.
Activitatea de standardizare are la baza o serie de principii care, daca sunt aplicate, îi vor permite sa respecte mai bine regulile standardizarii europene si intenationale. Aceste principii se refera la urmatoarele:
● elaborarea si aprobarea standardelor nationale pe baza consensului partilor interesate;
● reprezentarea intereselor publice;
● caracterul voluntar al participarii la activitatea de standardizare nationala si al aplicarii standartelor nationale;
● accesul liber la elaborarea standartelor nationale pentru toate partile interasate;
● independenta fata de orice posibil interes specific predominant;
● respectarea regulilor standardizarii europene si internationale;
● dezvoltarea standardizarii nationale în corelarea cu evolutiei legislatiei.
Organismul national de standardizare, si anume Institutul Român de Standardizare, a fost transformat, începând cu 1 noiembrie 1998, într-o asociatie cu scop lucrativ, de drept privat si de interes public, a carei denumire este Asociatia de Standardizare din România (ASRO) având ca scop principal dezvoltarea standardizarii nationale, europene si internationale.
Aceasta transformare face ca standardizarea sa-si ocupe locul firesc: aproape de producatori si consumatori, adica aprope de beneficiarii sai, pentru a sprijini pozitionarea cât mai buna a economiei nationale la nivel international.
Printre atributiile mai importante ale ASRO sunt si urmatoarele:
●stabilirea principiilor si metodologiei standardizarii nationale,
tinând seama de regulile standardizarii europene si internationale;
● acordarea dreptului de utilizare a marcilor de conformitate cu standartele nationale, pentru produsele si serviciile conforme cu aceste standarte;
● asigurarea functionarii punctului de informare pentru standarte si reglementari tehnice;
● editarea, publicarea si difuzarea standardelor nationale, precum si adoptarea standartelor europene si internationale ca standarte nationale.
Procesul dinamic si evolutiv al standardizarii române este marcat de câteva realizari mai importante si anume :
OG nr. 39 din 30 ianuarie 1998 privind activitatea de standardizare nationala în România stabileste caracterul neobligatoriu al tuturor standartelor române.
Ordonanta hotareste ca standardele nu sunt obligatorii, dar ca documente normative cu caracter obligatoriu adoptate de autoritati pot sa faca referire la unele standarte sau la prevederi din unele standarte. Prin aceasta referire, continutul standartelor respective devine parte din reglementare si se aplica în conditiile stabilite de aceasta reglementare cu caracter obligatoriu.
Cerintele esentiale, introduse în legislatia UE prin Directive europene de armonizare tehnica si alte acte normative, pentru a-si obtine caracterul obligatoriu si la noi trebuie incluse în legislatia care preia aceste directive specificatiile tehnice concretizeaza tehnic cerintele esentiale, asa încât produsele sa poata fi realizate cu respectarea acestor cerinte privind protectia vietii, sanatatii si mediului înconjurator.
S-a stabilit o metodologie de lucru identica cu cea practicata în standardizarea internationala si au fost adoptate primele standarte identice cu standartele ISO, CEI, CEN. Organizarea si activitatea comitatelor tehnice, de standardizare, structura, continutul si regulile de redactare ale standartelor sunt stabilite prin standarte române- seria de standarte SR 1000 elaborate de comitatul tehnic de standardizare CTO "Principiile si metodologia standardizarii
S-a realizat o mutare a ponderii activitatii de standardizare la nivelul comitetelor tehnice de standardizare organizate si coordonate de organismul national de standardizare. În prezent, sunt organizate un numar de peste 300 de comitete tehnice care cuprind în medie cate 10-15 reprezentanti ai factorilor interesati: producatori; beneficiari; institute de cercetare, de proiectare, de învatamânt; asociatii sau organizatii profesionale si cele reprezentând consumatorii, departamente guvernamentale etc.
Un numar mare de standarde române contin prescriptii la nivelul prevederilor standardelor nationale din alte tari puternic dezvoltate si cu o îndelungata traditie în domeniu, cum sunt : Germania, Franta, Anglia, SUA, Italia.
Au fost înregistrate marcile nationale de conformitate cu standardele române.
A fost realizat punctul national de informare privind standardizarea, care reprezinta o prima etapa în realizarea fluxului international de informatii în domeniul standardelor, normelor si reglementarilor tehnice.
Prin semnarea la 19 decembrie 1994 a Acordului European, Romania este tara asociata la Uniunea Europeana. Prin perspectiva acestui acord, România se angajeaza la pregatirea pentru integrare în piata interna a UE, ca o conditie a procesului de preaderare. Acest lucru înseamna în fapt alinierea la regulile si practicile în vigoare în cadrul pietei interne europene.
Integrarea în Uniunea Europeana, obiectiv prioritar al României, presupune, în mod evident, si perfectionarea activitatii de standardizare. Aceasta implica atât compatibilitatea institutionala, cat si realizarea unor mecanisme de piata compatibile si care sa asigure competitivitatea pietei interne.
Standardizarea româna are un rol important în asigurarea acestei compatibilitati. În acest sens se au în vedere doua directii principale de actionare:
■ realizarea compatibilitatii standardelor române cu cele europene în cadrul mai larg al compatibilitatii reglementarilor, deci armonizarea standadelor nationale cu cele europene;
■ realizarea compatibilitatii si structurilor organismului national de standardizare cu cele ale organismelor nationale de standardizare din tarile membre ale UE.
În vederea perfectionarii activitatii de standardizare se au în vedere urmatoarele preocupari:
Adoptarea standardelor europene ca standarde române, adoptare care sa se faca într-un ritm mai accelerat. Dintre domeniile urmarite cu prioritate în activitatea de adoptare a standardelor europene, cele mai importante se refera la: tehnologia informatiei, telecomunicatii, securitatea masinilor, securitatea jucariilor, securitatea recipientelor sub presiune, electrosecuritate si compatibilitate electromagnetica, asigurarea, conducerea si înbunatatirea calitatii. De asemenea, un accent deosebit se va pune pe preluarea standardelor ce contin metode de analiza si încercari de produse, pentru ca verificarea si garantarea calitatii acestora sa corespunda atât exigentelor factorilor interni, cât si cerintelor partenerilor externi, stiut fiind faptul ca numai rezultatele obtinute pe baza standardelor identice sunt comparabile.
O mai buna selectare a temelor care se introduc în programele de standardizare tinând seama de faptul ca economia nationala solicita si elaborarea de standarde pe baza ISO si CEI sau chiar unele teme proprii.
Programele de standardizare ale comitetelor tehnice sa reflecte directiile actuale catre care se îndreapta standardizarea internationala si europeana, cuprinzând subiectele de actualitate ca, de exemplu, cele referitoare la protectia si managementul mediului.
Dezvoltarea activitatii de elaborare si difuzare a versiunilor românesti identice cu ale ghidurilor ISO/CEI si a altor publicatii utile ale ISO si CEN.
Reducerea ciclului de elaborare si aprobare a standardelor, prin micsorarea decalajului între aprobarea standardului international sau european si adoptarea lor ca standarde române, precum si scurtarea perioadei între aprobarea standardelor române si momentul în care acestea devin aplicabile.
Cresterea ponderii în comitetele tehnice a beneficiarilor, a camerelor de comert, a organismelor de inspectie si reglementare, a autoritatilor statului, mergând pâna la ministere, pâna acum fiind prezenti mai mult producatorii sii institutiile;
Atragerea de utilizatori cu resurse care sa permita reprezentarea corespunzatoare a comitetelor tehnice la sedintele comitetelor CEN si ISO, precum si implicarea utilizatorilor cel putin în faza de ancheta publica.
Îmbunatatirea dotarii cu tehnica de calcul, care va permite editarea operativa a standardelor si a celorlalte publicatii, precum si dotarea cu mijloace performante de multiplicare care sa contribuie în mai mare masura la scurtarea ciclului de tiparire, flexibilizand sistemul de difuzare, evitându-se astfel întârzierile. De asemenea, se impune racordarea organismului national de standardizare la bazele de date ISO, CEI si CEN, respectiv la informatiile cele mai recente privind standardizarea, precum si dotarea comitetelor tehnice cu sisteme informatice performante, programe si dictionare la zi.
|
