STRATEGII ECONOMICE SI FINANCIARE PRIVIND EVOLUTIA ACTIVITATII S.C. ELECTROAPARATAJ S.A.

STRATEGII ECONOMICE sI FINANCIARE PRIVIND EVOLUŢIA ACTIVITĂŢII S.C. ELECTROAPARATAJ S.A.

Analiza firmei Electropartaj

5.1 BUGETUL DE VENITURI sI CHELTUIELI - INSTRUMENT DE FUNDAMENTARE A PREVIZIUNILOR sI OPtIUNILOR STRATEGICE ALE FIRMEI

A.      Bugetul - instrument de conducere a întreprinderii

Activitatea întreprinderii trebuie sa se desfasoare permanent în cadrul relatiei de echilibru dintre cheltuieli si venituri. În aceste condtii problema care s-a ridicat în fata conducerii îndreprinderii a fost cea a gasirii unei metode care sa-i permita sa dimensioneze si sa controleze aceasta relatie de echilibru, iar pe aceasta baza sa raspunda la cerintele cresterii rentabilitatii si economisirii resurselor. A aparut în acest fel bugetul ca instrument de armonizare si eficientizare a relatiilor dintre cheltuieli si venituri.

Privit ca un instrument de previziune, bugetul este folosit pentru a dimensiona în termeni financiari si în conditii de eficienta economica, alocarea si utilizarea resurselor întreprinderii. Pe baza lui se previzioneaza pe o anumita perioada de gestiune obiectivele de realizat si cheltuielile necesare, veniturile de obtinut sau resursele financiare alocate. Tot prin buget se stabilesc competente si responsabilitati cu privire la gospodarirea eficienta a resurselor.

Bugetul în calitatea sa de instrument al conducerii activitatii economico-financiare are urmatoarele elemente specifice :

integrarea activitatilor de previziune, evidenta si control al cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor financiare;

descentralizarea procesului de conducere prin sectorizarea activitatilor întreprinderii pe centre de responsabilitate;

investirea fiecarui centru cu autoritate si responsabilitate în gestionarea resurselor pentru realizarea obiectivului previzionat;

abordarea activitatii fiecarui centru prin prisma relatiei dintre cheltuieli si venituri, iar pe aceasta baza antrenarea lui la cresterea rentabilitatii întreprinderii si economisirea resurselor.

B.      Functiile bugetului

În calitatea sa de instrument al conducerii activitatii economico-financiara, bugetul îndeplineste functia de previziune, control si de asigurare a echilibrului financiar.

Functia de previziune are la baza faptul ca bugetul reprezinta estimari financiare a nivelului de resurse, fonduri si cheltuieli pentru toate activitatiile economico-sociale ce se desfasoara în intreprindere. Prin buget se dimensioneaza veniturile, cheltuielile, si rezultatele financiare privind activitatea de exploatare a întreprinderii, resursele si cheltuielile pentru investitii, resursele si cheltuielile pentru activele circulante, celelalte resurse si cheltuieli ale întreprinderii precum si impozitele si accizele datorate bugetului de stat.

Functia de control se manifesta în momentul când se angajeaza si se efectueaza cheltuieli, se obtin venituri ca rezultate ale propriei activitati si se constituie fondurile necesare. În aceasta calitate, bugetul da expresie organizarii functiei de control a finantelor si se armonizeaza cu controlul financiar preventiv si ulterior privind angajarea si cheltuirea fondurilor întreprinderii. Functia de control a bugetului se exercita si prin urmarirea si analiza modului de executie a acestuia prin care se asigura: cunoasterea modului de realizare a sarcinilor prevazute, determinarea abaterilor, stabilirea cauzelor care au generat aceasta abatere, compartimentul car 16516x234q e trebuie sa actioneze pentru îmbunatatirea activitatii, etc.

Functia de asigurare a echilibrului financiar a bugetului presupune folosirea acestuia în dirijarea si stapânirea relatiilor balantiere dintre cheltuieli si venituri. La nivelul întreprinderii, echilibrul financiar reflecta asigurarea resurselor financiare necesare pentru îndeplinirea obiectivelor si a actiunilor previzionate si respectiv obligatiunile de plata catre terti. Acest ehilibru trebuie previvionat si realizat prin buget atât pe total venituri cât si pe fiecare structura organizatorica sau activitate economica a întreprinderii.

Bugetul general al activitatii de investitii

Criteriul de construire al acestui buget este cel financiar.

În partea de venituri el da expresie surselor de finantare grupate pe categorii de investitii. Sursele de finantare în calitatea lor de venituri se formeaza pe urmatoarele cai: sume din valorificarea fondurilor fixe scoase din functiune, amortizarea fondurilor fixe ramase dupa deducerea obligatiunilor de plata ce revin întreprinderii pentru restituirea fondurilor primite pentru investitii, beneficiile repartizate pentru finantarea investitiilor.

Desigur, nu aceleasi surse se regasesc si pentru investitiile finantate integral din împrumuturi externe sau integral creditate.

În partea de cheltuieli a bugetului, toate cheltuielile sunt grupate pe categorii de investitii, iar în cadrul acestora, pe destinatii astfel:

cheltuieli finantate din fonduri proprii corelate cu mobilizarile (-) si cu imobilizarile (+);

cheltuieli privind rambursarea de credite;

dobânzi la credite pentru investitii, etc.

Pentru activitatea de investitii, obiectivul final care-si gaseste expresie în cadrul bugetului este cel al economisirii resurselor alocate, iar criteriul de eficienta prin care se manifesta acest obiectiv este cel al minimizarii cheltuielilor. Prin acest criteriu se traduce pe plan bugetar întregul sistem de indicatori prin care se fundamenteaza eficienta ecomomica a investitiilor.

Bugetul activitatii de încasari si plati

Prin continutul sau, acest buget da expresie relatiei de echilibru dintre încasari si plati si este folosit ca instrument de reglare a capacitatii de plata a întreprinderii. Se considera ca o întreprindere are capacitatea de plata daca are posibilitatea de a-si onora toate angajamentele exigibile la termenele si în volumul stabilit, si daca aceasta posibilitate devine realitate când încasarile existente în cont la momentul t sunt mai mari sau cel putin egale cu platile devenite exigibile la acelasi moment.

Relatia dintre încasari sî plati nu poate fi luata ca atare având în vedere punctele de discontinuitate prezentate în rotatia fondurilor gestionate de catre întreprindere, si pe aceasta baza aparitia disponibilitatilor si imobilizarile de mijloace banesti. Mijloacele banesti degajate din circuit într-o anumita perioada de gestiune si cele reintrate într-unul nou nu sunt egale ca volum, iar degajarea si reintrarea lor nu sunt simultane întimp. În consecinta, relatia de echilibru dintre încasari si plati trebuie abordata într-o perspectiva dinamica, în cadrul careia nesincronizarile sunt reglate din punct de vedere financiar, prin intermediul creditului bancar. Astfel, atunci când au loc eliberari temporare de fonduri banesti, întreprinderea are disponibilitati banesti, iar ele sunt folosite ca o sursa de creditare. În cazul unui gol temporar de mijloace banesti, el este completat pe calea creditarii directe.

În faza de întocmire a bugetului se poate stabili în ce masura întreprinderea, pe o anumita perioada de gestiune este nevoita sa apeleze la credite pentru refacerea capacitatii de plata.

Bugetul general al întreprinderii

Odata întocmite bugetele generale pe activitati, ele constituie principalul suport informational pentru elaborarea bugetului general al întreprinderii. Indiferent de modalitatea folosita pentru fundamentarea indicatorilor bugetari, o conditie a relevantei lor a aplicarii întocmai a legislatiei economico-financiare elaborate în acest sens.

Din structura indicatorilor cu caracter propriu bugetul în mod deosebit se detasaza cei privind necesarul de mijloace circulante si resursele financiare, benficiul, prelevarile din valoarea productiei nete, etc. De fapt, acesti indicatori sintetizeaza si dau expresie cifrica celei mai mari plati din relatiile ecomonico-financiare ale întreprinderii si confera bugetului calitatea de instrument de asigurare a echilibrului financiar al întreprinderii.

Relatiile de echilibru financiar, prezentate si dimensionate prin bugetul general al întreprinderii, sunt specifice procesului de repartitie, ele nu exprima productia si repartitia resurselor angajate în circuitul unei întreprinderi. De exemplu, în cadrul bugetului, beneficiile ca termen principal al echilibrului sunt testate numai în masura în care marime lor raspunde la cerintele repartizarii pe destinatii legale. În ceea ce priveste producerea beneficiilor, ea nu se regaseste în relatiile de echilibru, implicit în bugetul general al întreprinderii. Pentru a dezvalui si relatiile de productie a fondurilor este necesar sa fie folosite în strânsa legatura cu relatiile finaciar si cele de echilibru economic. La aceasta cerinta raspunde reteaua de bugete privind activitatea curenta de productie.

În bugetul activitatii generale a Societatii principalii indicatori economico-financiar prevazuti pentru anul 2000, astfel:

Bugetul activitatii generale a S.C. "ELECTROAPARATAJ" S.A.

Tabel 5.1.1

Mii lei

Evolutia veniturilor totale, cheltuielilor totale, a cifrei de afaceri si a profitului brut în cele 4 trimestre ale anului 1999 în date comparabile

Grafic 5.1.1

Bugetul activitatii de productie a S.C. "ELECTROAPARATAJ" S.A.

Tabel 5.1.2

Mii lei

Cifra de afaceri pe care si-o propune societatea este de 363,000 milioane lei, reprezentând fata de realizarile anului 1999 o crestere de circa 17.5% si în acelasi timp livrarea integrala la intern si export a întregii productii fabricate ( 363 mil. Lei ). Cifra de afaceri este corelata cu o politica de preturi temperata care se situeaza sub rata de inflatie prognozata pentru anul 2000.

De asemenea ca procedura de încasare a creantelor se foloseste metoda lichiditatilor certe, procedeul compensarilor fiind admisibil într-o proportie inferioara perioadei 1999.

Structura preliminanta a produselor care se vor comercializa este urmatoarea :

- productia industriala 65%

- productia bunurilor de larg consum 7%

- productia pentru export 28%

Stuctura preliminanta a produselor 2000

Grafic 5.1.2

Rata rentabilitatii ca raport între profitul brut si total si cifra de afaceri este de 15%.

În cifre absolute, profitul brut prevazut a se realiza în 2000 este de 54,450 milioane lei.

Veniturile din exploatare reprezinta 97.6% din total venituri prevazut a se realiza în 2000.

Cheltuieli pentru exploatare detin 93.8% din total cheltuieli. Cheltuielile materiale reprezinta 51.6% din cheltuielile pentru exploatare, iar cheltuielile de personal 32.1%.

Cheltuielile cu asimilarea de produse noi si modernizarea celor existente însumeaza circa 12.75 miliarde lei ( 3,5% din cifra de afaceri ).

Programul de asimilare produse noi si modernizarea celor existente însumeaza circa 232 pozitii cu urmatoarea structura:

- produse industriale 120 pozitii

- bunuri de larg consum 62 pozitii

- modernizari 50 pozitii

În veniturile totale, veniturile din productia stocata reprezinta 45,750 miliarde lei, din care:

- semifabricate 33 miliarde lei

- matrite 10.5 miliarde lei

Ele se regasesc ca valoare în cheltuielile totale.

La veniturile financiare s-a prevazut suma de 9,750 milioane lei din care :

- la dobânzi 4,500 milioane lei

- din influenta cursului valutar 5,250 milioane lei

Cheltuieli financiare provin din :

dobânzi bancare platite ( la capitalul de lucru folosit de Societate din plafonul acordat - 3.75 miliarde lei ) 750 ilioane lei;

influenta de curs valutar negativa la aprovizionarile din import - 3,150 milioane lei

Veniturile exceptionale provin din vânzari de activ, iar cheltuieli exceptionale din casari nemortizate complet.

5.2 previzioanare evolutiei economico-financiare a S.c. electroaparataj s.a.

5.2.1 contul de rezultate previzionale

Contul de rezultate previzional s-a întocmit pe baza bugetului activitatii generale si a bugetului de productie pe anul 2000.

Contul de rezultate în date curente

Tabel 5.2.1.1

Contul de rezultate în date comparabile

Rata inflatiei previzionata pe anul 2000 este de 45%

Tabel 5.2.1.2

Evolutia rezultatului exploatarii, financiar si brut al exercitiului în date comparabile

Grafic 5.2.1.1

Concluzii :

Analizând contul de rezultate previzional, bilantul previzional si fluxul de rezultate previzionat pe anul 2000 în date comparabile se observa faptul ca se prognozeaza un usor regres fata de anul 1999. acest fapt nu se datoreaza societatii în sine, ci adaptarii ei la mediul economic, si datorita instabilitatii la nivel macroeconomic.

Veniturile totale prognozate scad cu 23% în anul 2000 fata de 1999 în date comparabile, si au urmatoarea structura:

Veniturile din exploatare au o pondere de 97.7% în total venituri. Acest indicator cunoaste o diminuare cu 21.4% fata de anul 1999, lucru care se datoreaza în special reducerii veniturilor din productia stocata.

Cifra de afaceri reprezinta 85.7% din veniturile din exploatare, si 85.7% din veniturile totale prognozate pe nul 2000. Evolutia fata de anul 1999 în date comparabile indica o diminuare cu 20%.

Veniturile financiare reprezinta 2.3% din veniturile totale. Valoarea prognozata pentru anul 2000 indica o micsorare cu 56.1%, datorita diminuarii semnificative a veniturilor din diferente de curs valutar.

Veniturile exceptionale au o pondere nesemnificativa în total venituri.

Cheltuielile totale prognozate pe 2000, în date comparabile, si au urmatoarea structura:

Cheltuielile pentru exploatare reprezinta 98.5% din cheltuielile totale si valoarea lor prognozata este cu 18% mai mica decât în 1999.

Cheltuielile financiare detin 1.2% din heltuielile totale, valoarea previzionata pentru 2000 fiind cu 38.9% mai mica decât în 1999.

Cheltuielile exceptionale sunt nesemnificative.

Rezultatul brut al exercitiului previzionat pentru 2000 în date comparabile are o valoare cu 40.5 mai mica ecât în 1999, datorita faptului ca veniturile totale scad mai repede decât cheltuielile totale.

5.2.2 BILANŢ PREVIZIONAL

Pentru previzionarea elementelor bilantului pe 2000 s-au calculat urmatoarele rate pe anii 1997,1998,1999, si apoi s-au previzionat pe anul 2000.

Tabel 5.2.2.1

Folosind datele obtinute din tabelul de mai sus, se determina valoarea previzionata a stocurilor, creantelor, disponibilitatilor si a datoriilor pe termen scurt.

Activele imobilizate pe anul 2000 s-au previzionat folosind urmatoarea relatie:

Ai_f= Ai_i+Investitii - Vânzari mijloace fixe - Amortizare

Unde:

Ai_f = Active imobilizate (Sold final)

Ai_i = Active imobilizate (Sold initial)

Capitalurile proprii s-au previzionat pornind de la repartizarea profitului. Astfel, 2,641,246,000.5 lei au majorat rezervele legale, 3,075,882,000 lei au intrat în fondul de participare a salariatilor la profit, iar restul de 27,716,371,000.5 lei a fost repartizat surselor proprii de finantare.

Bilant provizional în date curente

Tabel 5.2.2.2

Bilant provizional în date comparabile

Rata inflatiei previzionata pentru anul 2000 este de 45%.

Tabel 5.2.2.3

Evolutia activelor imobilizate si a capitalurilor proprii în date comparabile

Grafic 5.2.2.1

Concluzii :

Activul, respectiv pasivul bilantier au valori diminuate cu 24.7% si au urmatoare structura.

Activele imobilizate detin 63.1% din activ, si s-au diminuat cu 25.6% fata de 1999.

Cea mai mare pondere din activele imobilizate o detin imobilizarile corporale : 99.9%. Acest indicator are o valoare prvizionata în 2000 cu 25.6% mai mica fata de 1999.

Structura Activului circulant în date comparabile 2000

Grafic 5.2.2.2

Activul circulant reprezinta 36.9% din activ, ceea ce înseamna o diminuare cu 23.1% fata de anul precedent. Activul circulant are urmatoarea structura :

Stocurile detin 33.4% din activul circulant. Pentru anul 1999 se previzioneaza o reducere a valorii acestui indicator cu 17.3%.

Creantele reprezinta 35.6% din activul circulant, ceea ce înseamna o diminuare cu 33.2% fata de 1999.

Valorile mobiliare de plasament au o pondere de 31%. Acest indicator se reduce în 2000 cu 17%.

Structura Capitalurilor proprii în date comparabile 2000

Grafic 5.2.2.3

Capitalurile proprii detin 89.6% din total pasiv. Valoarea previzionata a acestui indicator este cu 24.3% mai scazuta de anul precedent.

Capitalul social reprezinta 14.5% din capitalurile proprii si scade în 2000 cu 31% fata de 1999.

Alte fonduri detin 32.9% din capitalurile proprii, valoarea lor fiind cu 8.3% mai mica decât în anul precedent. Aceste fonduri reprezinta surse proprii de finantare si pot fi folosite numai în aceasta directie.

Rezervele au o pondere 3.7%, valoarea lor diminuându-se cu 12.1% în 2000 fata de 1999.

Structura Datoriilor în date comparabile

Grafic 5.2.2.4

Datoriile au urmatoarea structura:

Împrumuturi si datorii asimilate sunt previzionate a fi nule, societatea considerâand ca finantarea întregii activitati realizânduse din surse proprii.

Furnizori si conturile asimilate detin 30.4% din datorii. Valoarea acestui indicator în 2000 este cu 7.3% mai mare decât în 1999.

Alte datorii au o pondere de 68.1%, valoarea previzionata pentru anul 2000 scazând cu 22.8% fata de 1999.

Clienti - creditori reprezinta 1.5% din datorii.

5.2.3 FLUX DE NUMERAR PREVIZIONAL

Flux de numerar în date curente

Pentru elaborarea bilantului previzional s-au folosit datele din contul de rezultate previzional si din bilantul previzional.

Tabel 5.2.3.1

Flux de numerar în date comparabile

Rata inflatiei pe anul 2000 este de 45%

Tabel 5.2.3.2

Evolutia disponibilitatilor banesti în date comparabile

Grafic 5.2.3.1

Concluzii:

ul previzionat pentru anul 2000 are valoarea de 49,786,458,200 lei în date curente, ceea ce înseamna 34,335,372,800 în date comparabile. Valoarea pozitiva a acestui indicator evidentieaza majorarea valorii propietatii, cresterea capacitatii de finantare a investitiilor, îmbogatirea activului net real.

Cash-flow-ul generat de profilul activitatii, care are o valoare previzionata de 25,032,865,000 lei în date comparabile. El reprezinta 73% din valoarea totala a cash-flow-ului, si acest flux provine si reflecta rentabilitatea activitatii.

Cash-flow-ul din investitii are valoare de 9,302,507,800 lei ceea ce reprezinta 97% din total cash-flow. La rândul sau, cash-flow-ul din investitii are doua proveniente :

Variatia capitalului de lucru, si anume variatia stocurilor, variatia creantelor, variatia furnizorilor, variatia clientilor creditori si variatia altor datorii având valoarea de 16,975,392,700 lei.

Variatia investitiilor, având valoarea de -7,672,884,900 lei.

Din analiza situatiei financiare a societatii Electroaparataj prevzioanele pentru anul 2000 se observa scaderea valorii indicatorilor conturilor anuale. Unul dintre cei mai semnificativi dintre acestia, rezultatul brut al exercitiului, are o valoare previzionata cu 40.5% mai mica decât în anul 1999, în date comparabile.

Aceasta situatie nu este cauzata de societate, care din analiza situatiei sale financiare pe anii 1997,1998,1999 demonstreaza stabilitate, echilibru financiar pe termen lung si pe termen scurt, lipsa îndatorarii pe termen mediu si lung.

Usoara involutie este generata de instabilitatea macroeconomica a tarii noastre, adaptarii societatii la mediu economic care prin diferiti factori exogeni ( sistemul de taxe si impozite, curs valutar, etc. ), influenteaza în mod negativ evolutia activitatii societatii Electroaparataj.

Cloncuzii si propuneri

Din aspectele analizate pe parcursul acestei lucrari se pot trage urmatoarele concluzii cu privire la S.C. "ELECTROAPARATAJ" S.A. :

echilibru financiar rezultat atât al deciziilor luate de întreprindere pe termen scurt ( gestiunea stocurilor, politica de credit comercial fata de clienti, relatiile de decontare cu furnizorii, etc. ), cât si pe termen scurt mediu si lung ( investitiile si acoperirea lor cu resurse de finantare permanenta );

independenta financiara fata de organismele de credit si financiare existente ( societatea nu apeleaza la credite pe termen mediu sau lung ), libertate de actiune cu privire la alegerea domeniului de activitate, datorita capacitatii de autofinantare pozitiva;

finantare permanenta buna a societatii;

solvabilitate generala buna, datoriile pe termen scurt fiind integral acoperite de disponibilitati;

tendinta de crestere a averii nete a actionarilor, ca rezultat al gestiunii economice sanatoase.

Amenintarile cu care se confrunta S.C. "ELECTROAPARATAJ" S.A. sunt cele care caracterizeaza întregul mediu economic national, si anume cresterea cursului $ cesterea inflatiei, etc..

Anul 1999 a reprezentat din punct de vedere al mediului economiei românesc al doilea an consecutiv de descrestere economica :

Produsul Intern Brut a scazut cu 6.6% în 1998 fata de 1997, si cu 7.3% în 1999 fata de 1998;

Productia industriala a înregistrat o scadere cu 5.9% în 1997fata de 1998 si cu 10.5% în 1999 fata de 1998;

Volumul investitiilor ( constructii ) a scazut cu 11.5%

În sfera serviciilor s-a înregistrat o scadere cu 6.3% în 1999 fata de 1998;

Consumul final a scazut cu 3.7% în 1999 fata de anul precedent.

În aceste conditii adaptarea la mediul economic se caracterizeaza prin stabilitate macroeconomica, afecteaza negativ evolutia activitatii S.C. "ELECTROAPARATAJ" S.A.

Propunerile privind activitatea S.C. "ELECTROAPARATAJ" S.A. pentru perioada urmatorilor 3-4 ani, în vederea mentinerii si cresterii nivelului de performanta vizeaza în principal investitiile. Se impune efectuarea unor cheltuieli investitionale semnificative în principal pentru reînnoirea parcului de masini si utilaje, în domeniul cercetarii-dezvoltarii, în domeniul restructurarii si reorganizarii, în domeniul economisirii diverselor categorii de consumuri energetice si asimilate.

Singurele surse convenabile de investitii le constitue sursele proprii si o eventuala majorare de capital, momentul optim pentru asemenea decizie fiind cel mai probabil a doua parte a anului 2000 ( apalarea la credite pentru investitii în conjunctura actuala se considera a fi riscanta ).