STUDIU DE CAZ - Analiza eficientei economice a investitiilor

STUDIU DE CAZ - Analiza eficientei economice a investitiilor

4.1. Prezentarea S.C. "BEGA-UPSOM" S.A.

Societatea comerciala "BEGA-UPSOM" S.A. Ocna-Mures a fost construita între anii 1984-1986 de catre societatea belgiana "Solvay&Co" si avea sa devina la sfârsitul secolului XIX si în primele decenii ale secolului XX singura unitate producatoare de soda din România si una din cele mai importante din Europa.

Amplasarea uzinelor de produse sodice din zona orasului Ocna-Mures a fost determinata de conditiile naturale prielnice: existenta unei surse stabile de apa (râul Mures), a unor zacamite de sare de calitate suprioara, existenta în vecinatate a unor zacaminte corespunzatoare de calcar, a unui nod feroviar important (Razboieni), precum si existenta fortei de munca necesara.

Uzina a intrat în functiune în anul 1986.

În anul 1991 a devenit S.C. "UPSOM" S.A. Ocna-Mures, prin preluarea integrala a patrimoniului fostului Combinat de Produse Sodice Ocna-Mures, transformare ce a avut loc în baza HG 1213/1990.

De-a lungul timpului, au avut loc o serie de lucrari de modernizare, mariri de capacitati, precum si obtinerea de noi produse.

Anul 2001 s-a încheiat din punct de vedere financiar cu urmatoarele rezultate:

Începând cu data de 03.04.2001, pachetul majoritar de actiuni proprietate a statului si administrate de Ministerul Finantelor Publice a fost achizitionat de S.C. "PETROBANAT HOLDING" S.R.L., apartinând firmei "BEGA GRUP" Timisoara, societate câstigatoare a licitatiei olandeze din data de 27.03.2001.

În baza hotarârii Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor din data de 18.06.2002, actionarul majoritar a devenit S.C. "BEGA" S.A. cu urmatoarele date de indentificare:

nume: BEGA S.A.;

numar înregistrare la ORC: J/35/99/01.03.1991;

cod fiscal: R1818890;

adresa: localitatea Timisoara, strada Bocsei, numarul 3, cod postal 1900, judetul Timis.

În urma modificarilor survenite, structura actionariatului la S.C. "BEGA-UPSOM" S.A. Ocna Mures este urmatoarea:

Scopul societatii este producerea si obtinerea de produse clorosodice si alte produse chimice, comercializarea acestora în conditii avantajoase si obtinerea de profit.

Obiectul de activitate al societatii este producerea de soda calcinata usoara, soda caustica solida si solutie, bicarbonate de sodium tehnic, alimentar si farmaceutic, silicat de sodiu solid si solutie, silicagel, silicat de potasiu, carbonat de sodium anhidru pentru uz fotografic si cinematografic, clorura de calciu tehnica, cristalizata, solutie 34%, oxid de magneziu tehnic si farmaceutic, carbonat de calciu florex, ambalaje metalice si din pânza cauciucata, produse prelucrate din polietilena, comercializarea de produse clorosodice si chimice.

Obiectul de activitate al S.C. "BEGA-UPSOM" S.A. a fost completat prin urmatoarele cereri de înscriere de mentiuni:

Prin cererea de înscriere de mentiuni numarul 377/2 14214w222o 6.05.1991: societatea poate efectua direct operatiuni de comert exterior, respectiv de import-export;

Prin cererea de înscriere de mentiuni numarul 583/26.02.1993:

fabricarea carbonatului de magneziu tehnic si farmaceutic pulbere antiincendiara E12, produse prelucrate din prolipropilena, oxigen îmbuteliat;

comercializarea en-gross si en-detail, prin magazine proprii sau ambulant în piete, târguri si oboare si a altor produse industriale, agro-alimentare;

prestarea de servicii de alimentatie publica;

efectuarea de prestatii pentru terti de natura mecanica;

aparate de masura si control;

constructii;

chimie-electrotehnica;

transport;

utilitati;

închiriere si intermediere cercetare si proiectare;

producerea si comercializarea de produse agro-alimentare, detergenti, produse de curatat, confectii metalice.

Prin cererea de înscriere de mentiuni numarul 2526/18.11.1993: multiplicarea si copierea de acte pentru terti, actiuni publicitare si produse proprii si pentru terti, producerea si livrarea catre terti a energiei electrice si termice, precum si a apei;

Prin cererea de înscriere de mentiuni numarul 2716/24.11.1994: organizarea de cursuri în vederea autorizarii ISCIR de catre personalul de specialitate din S.C. "BEGA-UPSOM" S.A. desemnat de ISCIR, pentru cursantii interni si terti;

Prin cererea de înscriere de mentiuni numarul 2827/07.12.1995: verificarea, repararea si încarcarea stingatoarelor de incendii cu praf antiincendiar si bioxid de carbon pentru uz intern si terti;

Prin cererea de înscriere de mentiuni numarul 1983/06.11.1997:

comercializarea produselor petroliere prin statii proprii sau închiriate, en-gross sau cu amanuntul;

operatiuni de intermediere pe baza de comision între parteneri români, straini, români si straini, privind marfurile si serviciile admise de lege a fi importate si exportate, fara limitare la un sector de marfuri si servicii;

operatiuni de intermediere pe baza de reprezentare, leasing, cooperare si prestari-servicii;

exploatarea produselor de cariera;

4.1.1. Indicatori economico-financiari

Principalele 5 produse si ponderea lor în vânzari:

soda calcinata - 62,8%;

soda caustica - 12,4%;

bicarbonat de sodiu - 7,7%;

silicat de sodiu solid - 2,6%;

produse prelucrate din polietilena - 1,1%.

Primii 5 furnizori cu care societatea are relatii de colaborare:

"SAUNA" Ocna-Mures;

"SIDERMET" Calan;

"SIDEX" Galati;

"POLY NOOR" Negresti-Oas;

"BENTOCALCAR" Deva.

Primii 5 beneficiari cu care societate are relatii de colaborare:

"GECSAT" Târnaveni;

"ALSTING" Alba;

"GEROMED" Medias;

"STIMED" Sighisoara;

"BADPS" Baia-Mare.

Piata interna

Cu exceptia sodei calcinate si a silicatului de sodiu unde exista doi producatori, precum si a sodei caustice unde exista patru producatori interni, restul produselor din nomenclatorul sau, S.C. "BEGA UPSOM" S.A. Ocna-Mures este singurul producator.

Pentru soda calcinata si silicat de sodiu, volumul ofertei de la S.C. "BEGA UPSOM" S.A. reprezinta 1/3 din oferta totala, iar pentru soda caustica circa 20% din volumul ofertei totale. Principalii consumatori interni - industria sticlei, industria detergentilor, celuloza si hârtie, industria aluminiului precum si constructia de masini - s-au confruntat cu greutati economice an de an, precum si imposibilitatea platilor datorita blocajului financiar. Începând cu trimestrul al II-lea din anul 1995, cererea de produse sodice a cunoscut o crestere substantiala, dupa studiul de piata întreprins asupra produselor, aratând o crestere continua a cererii. Datorita asezarii geografice si a faptului ca principalii concurenti pentru produsele fabricate pe platforma societatii comerciale din alte zone, societatea S.C. "BEGA UPSOM" S.A. ocupa toata piata interna din Transilvania si Maramures, precum si o parte din piata Banatului si a Moldovei, întretinând relatii traditionale cu unitati din industria sticlei, industria metalelor neferoase, industria chimica, industria miniera, etc.. Preturile pentru piata interna practicate pentru produsele societatii au urmarit an de an rata inflatiei, precum si cresterea preturilor la materiile prime, materiale, combustibil.

Piata externa

Pe piata externa, principalii concurenti ai României sunt: Bulgaria, Polonia si concernul "SOLVAY" pentru Europa si China si pentru piata Asiei. Principalii consumatori pentru produsele din nomenclatorul societatii sunt pietele din Ungaria, Cehia, Italia, Nigeria, Iordania, Egipt, Grecia si Siria. Cu consumatorii traditionali ai produselor societatii cu destinatia export s-au mentinut relatii permanente fie direct, fie prin intermediul firmelor comisionare prin care se deruleaza contractele.

Principalii competitori ai societatii:

a)      soda calcinata

"USG" S.A. Râmnicu-Vâlcea;

"SOLVAY" Belgia;

"ANSAC" SUA;

"LANYKOVO" Polonia.

b)      soda caustica

"OLTCHIM" S.A. Râmnicu-Vâlcea;

"CHIMCOM-PLEX" S.A. Borzesti;

c)      silicat de sodiu

"USG" S.A. Râmnicu-Vâlcea

4.2. Fundamentarea tehnica si economica a necesitatii investitiei

Piata, ca sistem de reglare a schimburilor între agentii economici, constituie cadrul în care cererea si oferta îsi regasesc punctul de convergenta. Astfel cererea de marfuri si servicii sta la baza formularii optiunilor de investitii prin profil, structura si amploare.Prin intermediul cererii sunt puse în evidenta nevoile individuale si colective, fapt care genereaza oferta, inclusiv pe plan investitional.

Investitia pentru înlocuirea turbogeneratorului AKTR-4 este o investitie de procurare a unui utilaj în cadrul CET, care va conduce la cresterea productiei de energie electrica cu aceleasi cheltuieli materiale. Energia electrica este o utilitate în cadrul procesului de productie, ea poate fi cumparata sau produsa, costul ei influentând costul de fabricatie pe produs.

S.C. "BEGA UPSOM" S.A. este unul din principalii furnizori de produse clorosodice (soda calcinata) din Europa. Pentru a-si putea mentine pozitia pe piata, combinatul trebuia sa-si dezvolte tehnologia, respectiv sa reduca costurile specifice.

Investitia se recomanda ca necesara si profitabila în acelasi timp. Trebuie avut în vedere ca investitiile pentru energie si utilitati sunt prioritare în economia româneasca, costurile cu care se produc utilitatile sunt prea mari datorita tehnologiilor învechite conducând la costuri mari ale produselor finite, ceea ce le fac necompetitive pe piata.

Utilajul ce urmeaza a fi achizitionat va permite introducerea unei tehnologii performante, ceea ce va permite:

îmbunatatirea conditiilor de munca si cresterea productivitatii muncii;

sporirea potentialilor clienti.

Au fost luati în calcul factori care influenteaza investitia, precum:

capacitatea de productie;

cheltuielile de constructie si montaj;

costurile de exploatare anuale;

costul de transport

Incluzând în mijloacele fixe acest nou utilaj, S.C. "BEGA UPSOM" S.A. îsi concretizeaza eforturile în urmatoarele directii:

cresterea cantitatii si a calitatii produselor realizate;

crearea de noi sortimente;

cresterea productivitatii muncii;

reducerea consumurilor totale si, deci a pretului de vânzare.

Prin achizitionarea turbogeneratorului, pe lânga cele mentionate mai sus, exista si posibilitatea producerii de energie electrica pentru vânzare. Capacitatea generatorului fiind mai mare decât necesarul societatii, astfel societatea a revizionat un pret al energiei electrice mai mic cu 40% decât pretul practicat de "ELECTRICA" S.A.

4.3. Evaluarea proiectului de investitii cu ajutorul indicatorilor statici de evaluare a eficientei economice a investitiilor

Indicatorii statici de evaluare a eficientei economice si de apreciere a proiectelor de investitii sunt variati ca natura, mod de exprimare, capacitate informationala si semnificatie. Numeric variaza în functie de cerintele analizei, de complexitatea proiectului si de pretentiile analistului si investitorului. O reglementare în acest sens în tara noastra nu exista, iar autonomia decizionala în investitii accentueaza libertatea de alegere, fara a exclude riscul în folosirea, dupa caz, a unor indicatori valorici sau naturali.

În contextul enuntat este justificat sa încadram indicatorii statici de evaluare si apreciere a eficientei proiectelor de investitii în trei categorii, si anume: indicatori cu caracter general, indicatori de baza si indicatori specifici unor obiective sau ramuri de activitate.

Indicatori cu caracter general

Aceasta grupa de indicatori are rolul de a forma o imagine globala asupra obiectivului de investitii, respectiv sa dea o caracterizare generala despre obiectivul de investitii. Orice proiect de investitii trebuie sa cuprinda în mod obligatoriu asemenea indicatori.

Principalii indicatori cu caracter general sunt urmatorii:

a) Capacitatea obiectivului de investitii pare în cazul obiectivelor productive este reprezentata de capacitatea de productie, iar în cazul celor neproductive de elementele specifice de folosinta ale acestora. Capacitatea de productie exprima cantitatea maxima de productie care poate fi obtinuta într-o anumita perioada de timp, în conditii normale de functionare, cu un regim de utilizare a factorilor de productie si în anumite conditii de organizare a productiei si a muncii. Capacitatea de productie se exprima de regula prin volumul maxim de productie ce poate fi realizat (fizic sau valoric), dar se poate exprima si prin cantitatea maxima de materie prima ce poate fi prelucrata într-o anumita perioada de timp, atunci când relatia materie prima - produs finit nu este constanta (de exemplu, în industria zaharului, capacitatea de productie a unei fabrici de zahar se exprima prin cantitatea de sfecla de zahar ce poate fi prelucrata). În cazul obiectivelor de natura social culturala, capacitatea obiectivelor de investitie se exprima diferit, în functie de specificul acestora, cum ar fi: capacitatea unui spital prin numarul de paturi, capacitatea unei sali de teatru prin numarul de locuri, etc.

Capacitatea obiectivului de investitii constituie un indicator de calcul a eficientei economice a investitiilor si nu de eficienta economica, el masurând efectul potential realizat prin intermediul procesului investitional.

b) Numarul de salariati ce vor fi ocupati la obiectivul de investitii, exprima marimea resurselor umane de care va beneficia obiectivul de investitii dupa punerea în functiune. Marimea acestui indicator este în functie de marimea capacitatii obiectivului de investitii, dar si în functie de parametrii calitativi ce caracterizeaza obiectivul de investitii (productivitatea muncii, nivelul tehnic al mijloacelor fixe, etc.). În mod asemanator cu primul indicator, numarul de salariati constituie un indicator de calcul al eficientei economice.

c) Costul productiei reprezinta un indicator ce cuantifica efortul din perioada de functionare a obiectivului de investitii, împreuna cu valoarea investitiilor formând efortul total necesar pentru edificarea si functionarea unui obiectiv de investitii.

Marimea sa este în functie de volumul productiei estimate a se obtine, el cuantificând în expresie baneasca consumul total de resurse necesar pentru a obtine un anumit volum al productiei.

Costul productiei constituie un indicator de volum, de calcul al eficientei economice a productiei. Raportat la volumul fizic al productiei se obtine costul unitar, care se raporteaza la volumul productiei exprimata valoric, eventual înmultit cu 1.000, se obtine cheltuieli la 1.000 lei productie, care de asemenea constituie un indicator de eficienta economica.

d) Valoarea productiei sau veniturile realizate, constituie un indicator ce masoara efectul efectiv obtinut ca urmare a unui anumit grad de utilizare a capacitatii de productie sau a obiectivului de investitii.

Aceasta valoare a productiei se stabileste pentru întreaga perioada de functionare a obiectivului de investitii, pe baza unor estimari privind productia fizica, preturile, piata, etc., în functie de valoarea productiei si costurile acesteia, determinându-se alti indicatori de calcul si de eficienta economica.

e) Profitul, indicator deosebit de important, esential pentru viabilitatea unui obiectiv de ivestitii si pentru cuantificarea eficientei economice a acestuia.

Profitul masoara efectul net obtinut în urma functionarii obiectivului de investitii, el obtinându-se prin scaderea din veniturile totale a costurilor de productie.

Se poate spune ca profitul ca indicator ne arata efortul facut pentru a obtine acest surplus de venituri. Ca atare, se poate spune ca el nu reprezinta un indicator de eficienta economica, ci un indicator de calcul al eficientei economice.

Astfel, raportând profitul la cheltuielile totale de productie se obtine rata rentabilitatii generale, care constituie, prin excelenta un indicator de eficienta economica.

f) Productivitatea muncii reprezinta un alt indicator cu caracter general, este un indicator de eficienta economica, el cuantifica eficienta cu care este utilizat principalul factor de productie si anume forta de munca.

g) Consumurile specifice la principalele materii prime, materiale, energie, combustibil, constituie un indicator de eficienta economica care masoara consumul la principalele resurse, pentru a obtine o unitate de produs finit.

Aceste consumuri se estimeaza pe baza unor norme de consum si pe aceasta cale se poate determina costul productiei.

Indicatori de baza

Aceasta grupa de indicatori se refera în exclusivitate la eficienta economica a investitiilor, altfel spus ei sunt indicatori care cuantifica efortul si efectele generate de realizarea si functionarea obiectivului de investitii.

În grupa indicatorilor de baza se gasesc deopotriva indicatori de calcul al eficientei economice a investitiilor, precum si indicatori propriu-zisi de eficienta economica a investitiilor.

a) Valoarea investitiilor sau volumul capitalului investit (I) reprezinta principalul indicator de calcul a eficientei economice a investitiilor, practic nici un indicator de eficienta economica a investitiilor nu poate fi construit fara a lua în calcul valoarea investitiilor.

Valoarea investitiilor constituie un indicator valoric care reflecta o anumita categorie de resurse utilizate în procesul investitional si anume cele necesare pentru realizarea unui obiectiv de investitii.

Resursele investitionale pot fi utilizate fie pentru a construi un nou obiectiv, fie pentru a dezvolta sau moderniza un obiectiv în functiune. Precizarea este importanta pentru ca în functie de caracterul lucrarilor de investitii sfera de cuprindere a acestui indicator poate sa difere.

Investitiile se materializeaza în mijloace fixe care pot fi active sau pasive. Între valoarea investitiilor si valoarea mijloacelor fixe puse în functiune teoretic ar trebui sa existe o egalitate, dar în realitate exista o diferenta în favoarea investitiilor, în sensul ca exista anumite categorii de cheltuieli de investitii care nu se transforma în mijloace fixe (cheltuieli cu pregatirea fortei de munca necesare noului obiectiv, cu supravegherea lucrarilor de constructii, etc.).

În continutul indicatorului valoarea investitiilor se include atât elemente care sunt de natura pur investitionala, cât si elemente care nu sunt de aceasta natura, dar prin extensie ele se includ în efortul total, servind în ultima instanta la diferentierea variantelor de investitii.

Elementele de natura investitionala sunt: investitia directa, investitia colaterala si investitia conexa, aceasta din urma incluzându-se în functie de cota de servire a investitiei directe.

Investitiile directe sunt reprezentate de valoarea obiectelor si a dotarilor care contribuie la realizarea scopului pentru care se construieste obiectivul, în timp ce investitiile colaterale constituie valoarea lucrarilor legate teritorial si functional de investitia directa (cai de acces, aductiuni de apa, energie, centrala termica, etc.).

Investitia conexa apare ca rezultat propagat în amonte sau în aval de investitia directa.

Elementele incluse în efortul total de investitii care nu sunt de natura investitionala se refera în principal la valoarea mijloacelor circulante necesare punerii în functiune a obiectivului, respectiv pentru functionarea acestuia o anumita perioada de timp.

În atare conditii, valoarea investitiilor poate fi obtinuta însumând elementele componente, astfel: I_t = I_d + I_col + I_con + M + C_s unde:

I_t - reprezinta investitia totala;

I_d - reprezinta investitia directa;

I_col - reprezinta investitia colaterala;

I_con - reprezinta investitia conexa;

M - reprezinta necesarul de mijloace circulante;

C_s - reprezinta cheltuieli suplimentare de investitii (proiectare, pregatirea fortei de munca necesara noului obiectiv, etc.)

b) Durata de executie a obiectivului de investitii (d)

Acest indicator exprima perioada de timp necesara realizarii obiectivului de investitii, respectiv perioada în care se consuma resursele investitionale, ele transformându-se în mijloce fixe.

În aceasta perioada de timp resursele investitionale ramân imobilizate, fara a produce efecte economice efective ci doar potentiale, respectiv o anumita capacitate de productie care pusa în functiune va permite obtinerea de efecte globale (productie) si nete (profit).

Dat fiind faptul ca în aceasta perioada nu se obtin efecte utile se impune ca sa se scurteze pe cât posibil durata de executie, pentru a diminua efectul negativ al imobilizarii fondurilor investite.

c) Durata de functionare (D_t) a obiectivului de investitii reprezinta ultima etapa din durata de viata a unui obiectiv de investitii, dupa durata de viata a unui obiectiv de investitii, dupa durata de proiectare si cea de executie.

Ea se deruleaza între momentul punerii în functiune a obiectivului de investitii si momentul scoaterii din functiune, în aceasta perioada obtinându-se efectele globale si nete de pe urma obiectivului de investitii.

Durata de functionare a unui obiectiv de investitii se stabileste în functie de duratele normale de functionare a mijloacelor fixe care compun obiectivul de investitii, aceste durate fiind prevazute în legea amortizarii capitalului imobilizat în active corporate si necorporate.

La determinarea duratelor normale de functionare se va avea în vedere duratele economice de functionare a mijloacelor fixe, justificate din punct de vedere etnic si economic, precum si duratele tehnico-economice stabilite de proiectanti si producatori prin cartile sau documentatiile tehnice ale mijloacelor fixe respective.

Durata de functionare a unui obiectiv de investitii se exprima în ani si în decursul ei obiectivul de investitii trebuie sa-si recupereze valoarea prin intermediul amortizarii inclusa în cheltuielile de exploatare.

În cazul unor mijloace fixe care se caracterizeaza printr-o utilizare sezoniera (în agricultura, de exemplu), durata normala de functionare se exprima în ani, dar si în ore de functionare. Aceasta se datoreste faptului ca în cadrul duratei normale de functionare care tine seama de uzura morala în mod deosebit, mijlocul fix trebuie sa functioneze si un numar determinat de ore pentru ca el sa fie uzat si din punct de vedere fizic.

În cazul obiectivelor productive, dupa punerea în functiune a acestora exista o perioada de timp în decursul careia obiectivul nu functioneaza la parametrii proiectati, ci sub nivelul acestora, respectiv cu costuri mai mari de productie si profit mai scazut. Aceasta reprezinta perioada de atingere a parametrilor proiectati, perioada ce influenteaza eficienta economica a investitiilor.

Durata de functionare a obiectivului de investitii constituie un indicator de calcul a eficientei economice a investitiilor.

d) Investitia specifica (I_s) reprezinta un indicator de eficienta economica a investitiilor si exprima valoarea investitiilor ce revin pe o unitate de capacitate sau productie, el constituind de fapt investitia unitara.

Indicatorul investitia specifica se calculeaza atât pentru constructii noi cât si pentru modernizari sau dezvoltari, de asemenea, pentru cazul când exista o singura varianta sau mai multe variante de investitie.

În cazul obiectivelor noi relatia de calcul este:

unde: I_s - reprezinta investitia specifica;

I - valoarea investitiei;

q - capacitatea obiectivului de investitii.

În practica, atunci când productia este eterogena, calculul investitiei specifice se face raportând valoarea investitiilor la capacitatea de productie exprimata valoric sau la volumul valoric al productiei.

Când se raporteaza valoarea investitiilor la volumul valoric al productiei putem stabili o relatie între investitia calculata în raport cu capacitatea fizica (I_s) si cea calculata în raport cu volumul valoric al productiei (I_sv), astfel:

unde:

q_m - reprezinta capacitatea de productie dupa modernizare (dezvoltare sau retehnologizare)

q_o - capacitatea de productie înainte de modernizare (dezvoltare sau retehnologizare)

Indicatorul exprima cât se investeste pe o unitate fizica, spor de capacitate rezultat în urma modernizarii, dezvoltarii sau retehnologizarii.

În mod asemanator cu cazul constructiilor noi si în acest caz se poate raporta valoarea investitiilor la sporul valoric de capacitate sau de productie.

În cazul compararii mai multor variante de investitii, investitia specifica se poate calcula cu ajutorul urmatoarei relatii de calcul:

unde: i si j reprezinta doua variante de investitii.

Sub aceasta forma, indicatorul exprima care este efortul suplimentar de investitie în varianta i fata de varianta j ce revine pe o unitate, spor de capacitate în varianta i fata de varianta j. Desigur, se poate raporta sporul de investitii si la sporul de capacitate exprimata valoric sau la sporul de productie exprimata valoric.

Se poate aprecia ca investitia specifica are o sfera larga de utilizare, în sensul ca se calculeaza atât în cazul obiectelor productive cât si în cazul celor din sfera social-culturala.

În multe situatii, acest indicator poate servi la dimensionarea volumului necesar de investitii, cunoscuta fiind valoarea investitiei ce revine pe o unitate de capacitate.

Totusi, indicatorul investitia specifica prezinta si anumite limite de care trebuie sa se tina seama în utilizarea lui.

Astfel, el surprinde doar partial efortul din perioada de executie concretizat în valoarea investitiilor, neluând în calcul si efortul din perioada de functionare reprezentat de costul de productie.

Ţinând cont de faptul ca valoarea investitiilor se reflecta în costurile de productie sub forma amortizarii, indicatorul investitia specifica poate fi utilizat în comparatia dintre variante numai când raportul nu reprezinta variatii mari de la o varianta la alta.

C_h - reprezinta costul anual al productiei;

a_h - reprezinta amortizarea anuala;

Q_h - reprezinta productia anuala.

În al doilea rând, desi surprinde numai efortul din perioda de executie, indicatorul investitia specifica nu tine cont de durata de executie.

În sfârsit, indicatorul investitia specifica surprinde doar efectul unui an reprezentat de capacitatea sau comparatia anuala, fapt ce face ca el sa poata fi utilizat în comparatia dintre variante numai atunci când acestea se caracterizeaza prin aceeasi durata de functionare.

e) Durata de recuperare a investitiei (D) este considerat unul dintre cei mai importanti indicatori de eficienta economica a investitiilor, deseori utilizat ca test final în luarea deciziei de investitii.

Constructia si utilizarea acestui indicator are la baza urmatorul rationament: daca pentru realizarea unui obiectiv de investitii s-a consumat un anumit volum de fonduri, iar dupa punerea în functiune a obiectivului acesta începe sa produca efecte nete si globale, pe investitor îl intereseaza în cât timp îsi va recupera capitalul investit din efectul net obtinut din functionarea obiectivului. Se impune precizarea în legatura cu sursa de recuperare a investitiei: aceasta o constituie efectul net (profitul) si nu efectul global, pentru ca o parte din efectul global trebuie sa serveasca la recuperarea efortului facut pentru obtinerea efectului global.

Indicatorul durata de recuperare a investitiei se poate calcula în mai multe moduri, respectiv daca este cazul obiectivelor noi sau a celor supuse modernizarii sau dezvoltarii, sau daca exista o singura varianta sau mai multe variante de investitie.

În cazul obiectivelor noi, relatia de calcul este urmatoarea:

unde: D - reprezinta durata de recuperare;

I_t - reprezinta efortul total de investitii;

P_h - reprezinta profitul anual.

În aceasta forma, indicatorul exprima perioada de timp în care investitia se va recupera din profitul anual obtinut.

În cazul obiectivelor supuse modernizarii sau dezvoltarii, durata de recuperare a investitiei se calculeaza cu ajutorul formulei:

unde: P_hm - reprezinta profitul anual obtinut dupa modernizare;

P_ho - reprezinta profitul anual obtinut înainte de modernizare si exprima perioda de timp în decursul careia efortul total de investitii necesitat de lucrarile de modernizare sau dezvoltare se va recupera din profitul suplimentare obtinut ca urmare a efectuarii lucrarilor respective.

În cazul investitiilor destinate modernizarii, dezvoltarilor sau retehnologizarilor pot aparea anumite probleme specifice acestui tip de investitii si anume pe perioada executarii lucrarilor, procesul de productie poate fi întrerupt, ceea ce presupune o pierdere de profit, iar uneori anumite mijloace fixe trebuie scoase din functiune înainte de amortizarea lor integrala, ceea ce genereaza, de asemenea, o pierdere.

Aceste pierderi trebuie adaugate efortului total de investitie, diminuate cu o eventuala valorificare a mijloacelor fixe incomplet amortizate.

În aceste conditii, relatia de calcul a duratei de recuperare este de forma:

unde: P_p - reprezinta pierderi de profit ca urmare a întreruperii procesului de productie pe perioada executarii lucrarilor de modernizare, dezvoltare sau retehnologizare;

F_n - valoarea neamortizata a mijloacelor fixe scoase din functiune înainte de a se amortiza integral;

S_v - sume rezultate din valorificarea mijloacelor respective.

În cazul în care exista doua sau mai multe variante de investitii, analiza eficientei economice a acestora se face calculând durata de recuperare a investitiei suplimentare conform relatiei:

unde: i si j reprezinta doua variante de investitii.

În acest caz indicatorul durata de recuperare exprima perioada de timp în decursul careia investitia suplimentara necesara în varianta i fata de varianta j se va recupera din profitul suplimentar obtinut în varianta i fata de varianta j.

Analiza eficientei economice a investitiilor cu ajutorul indicatorului durata de recuperare se poate face într-un asemenea caz si calculând durata de recuperare pentru fiecare varianta în parte sau ordonând variantele în functie de valoarea investitiilor si calculând durata de recuperare a investitiei suplimentare a fiecarei variante fata de varianta de investitie cea mai mica, considerata varianta de baza.

Existenta unei perioade de atingere a parametrilor proiectati influenteaza durata de recuperare a investitiilor în sensul maririi acesteia, aspect reflectat în relatia de calcul a duratei de recuperare a investitiilor prin adaugarea la efortul total de investitii a unei marimi P" ce reprezinta profitul realizat în perioada de atingere a parametrilor proiectati:

Indiferent de modalitatile de calcul, indicatorul durata de recuperare a investitiei este un indicator invers de tipul efort asupra efect net, fiind preferabila varianta de investitie care reprezinta durata de recuperare cea mai mica.

f) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor (E) reprezinta ca mod de calcul inversul duratei de recuperare a investitiei iar ca si continut exprima profitul anual obtinut la un leu investit sau cât se recupereaza sub forma de profit dintr-un leu investit în decurs de un an.

În mod asemanator cu durata de recuperare si acest indicator reprezinta mai multe relatii de calcul în functie de caracterul investitiei sau de existenta unei singure sau mai multe variante.

Pentru obiective noi relatia de calcul va fi:

unde: E - reprezinta coeficientul de eficienta economica a investitiilor;

P_h - profitul anual;

I_t - investitia totala.

În cazul obiectivelor supuse modernizarii, dezvoltarii sau retehnologizarii indicatorul va avea urmatoarea relatie de calcul:

unde: P_hm - reprezinta profitul dupa modernizare;

P_ho - reprezinta profitul înainte de modernizare.

În acest caz indicatorul exprima sporul de profit obtinut la un leu investit în lucrari de modernizare, dezvoltare sau retehnologizare.

În sfârsit, în cazul compararii a doua sau mai multe variante coeficientul de eficienta economica se va calcula dupa relatia:

unde i si j reprezinta doua variante de investitie si exprima sporul de profit obtinut în varianta i fata de varianta j la un leu investitie suplimentara solicitata de varianta i fata de varianta j.

Coeficientul de eficienta economica a investitiilor fiind inversul duratei de recuperare ca mod de calcul, nu este necesara utilizarea simultana a celor doi indicatori în luarea deciziei de investitii, deoarece unei durate de recuperare minime îi corespunde un coeficient de inteligenta maxim.

De regula, la nivel de obiectiv de investitii, se utilizeaza în analiza eficientei economice a investitiilor indicatorul durata de recuperare a investitiilor, iar la nivel de ramura sau de economie nationala se utilizeaza indicatorul coeficientul de eficienta economica a investitiilor.

Indicatorul coeficientul de eficienta economica a investitiilor constituie un indicator direct, de tipul efect net, fiind optima acea varianta de investitie care se caracterizeaza printr-un coeficient maxim.

În conditiile în care indicatorul mai sus prezentat se calculeaza raportând profitul anual la valoarea investitiilor consideram ca ar fi mai conforma cu realitatea denumirea de rata de profitabilitate a investitiilor. Denumirea de coeficient este improprie deoarece indicatorul nu este o marime adimensionala ci exprima asa cum am aratat profitul anual obtinut la un leu investit.

g) Cheltuieli echivalente (K)

Pentru realizarea si functionarea unui obiectiv de investitii se utilizeaza doua categorii de resurse: resurse sub forma de investitii utilizate în perioada de executie a obiectivului si resurse sub forma de costuri de productie utilizate în perioada de functionare a obiectivului.

Evaluarea eficientei economice a investitiilor presupune luarea în calcul a tuturor resurselor utilizate, respectiv investitii si cost de productie.

Însumarea lor directa nu este posibila deoarece investitiile reprezinta resurse care se consuma o singura data iar costul productiei se repeta anual.

În aceste conditii este necesara echivalarea acestor resurse ca natura fapt care se reflecta în indicatorul cheltuieli echivalente sau recalculate:

K = I + C_h x D_f

unde: K - reprezinta cheltuieli echivalente;

I - reprezinta volumul investitiilor;

C_h - reprezinta costul anual al productiei;

D_f - reprezinta durata de functionare a obiectivului de investitii

Este evident ca indicatorul cheltuieli echivalente constituie un indicator de volum, el masurând efortul total necesar realizarii si functionarii unui obiectiv de investitii.

Fiind un indicator de volum, indicatorul cheltuieli echivalente nu poate fi utilizat în comparatia dintre variantele de investitii care se caracterizeaza prin capacitati de productie diferite si implicit si prin volum diferit al investitiilor si costurilor anuale de productie.

În scopul asigurarii comparabilitatii dintre variante si al costurilor unui indicator de eficienta economica a investitiilor se calculeaza indicatorul cheltuieli echivalente unitare sau specifice, conform relatiei:

Fata de acest continut se poate aprecia ca indicatorul cheltuieli echivalente unitare sau specifice este mai riguros în caracterizarea eficientei economice a investitiilor deoarece îmbina mai rational efortul din cele doua perioade din viata unui obiectiv: perioada de executie si perioada de functionare.

De multe ori o investitie specifica redusa poate însemna achizitionarea de mijloace fixe mai ieftine, dar si mai putin performante, fapt ce se va reflecta într-un cost unitar de productie mai mare. În aceste conditii este preferabil sa investim mai mult pe unitatea de capacitate, dar sa exploatam obiectivul cu un cost unitar mai redus de-a lungul unei perioade lungi de timp si în final efortul total specific sa fie mai redus.

Indicatorul cheltuieli echivalente, în formele prezentate mai sus (fie ca efort total, fie ca efort specific), contine dubla influenta a investitiilor, respectiv acestea se regasesc atât în primul termen din membrul drept al relatiei cât si în cel de-al doilea sub forma amortizarii inclusa în costurile de productie.

Acest aspect este usor demonstrat pornind de la relatiile:

Ch = Ch" + ah

unde: C"h - reprezinta costurile anuale de productie exclusiv amortizarea;

ah - reprezinta amortizarea anuala;

MF - reprezinta valoarea mijloacelor fixe puse în functiune;

D_f - reprezinta durata de functionare

Considerând valoarea mijloacelor fixe puse în functiune identica cu valoarea investitiilor, vom putea scrie:

iar mai departe:

I = ah * D_f

K = I + Ch * D_f = I + (C"h + Ah) * D_f = I + C'h x D_f + Ah * D_f

respectiv:

K = 2I + C'h * D_f

ceea ce demonstreaza dubla influenta a investitiilor. Pentru a elimina acest neajuns, indicatorul cheltuieli echivalente va fi calculat conform relatiei:

K = I + C'h * D_f

sau în forma comparabila:

Surprinzând efectul unui singur an (capacitatea anuala de productie) indicatorul cheltuieli echivalente unitare sau specifice nu poate fi utilizat în comparatia dintre variantele de investitie decât atunci când acestea au aceeasi durata de functionare.

h) Randamentul economic al investitiei (Re) este considerat de foarte multi autori ca fiind cel mai cuprinzator indicator de eficienta economica a investitiilor deoarece priveste procesul investitional în întregul sau, din momentul începerii lucrarilor de investitii pâna în momentul scoaterii din functiune ca urmare a expirarii duratei economice de functionare.

Indicatorul a fost propus de profesorul I. Romanu, care considera ca fondurile investite trebuie sa se compare nu numai cu profiturile anuale ci întregul volum de profit obtinut pe parcursul întregii perioade de functionare.

Dupa punerea în functiune a obiectivului urmeaza o perioada de atingere a parametrilor proiectati, în care costurile tind sa scada iar volumul productiei sa creasca, intrându-se apoi în regim normal (proiectat) de functionare. Spre sfârsitul duratei de functionare, datorita uzurii fizice a mijloacelor fixe costurile tind sa creasca iar volumul productiei sa scada, în momentul în care ele devin egale expira durata economica de functionare.

Constituirea acestui indicator s-a facut de catre autorul lui prin analogie cu randamentul din tehnica unde acesta reprezinta un raport între puterea utila si puterea atrasa. Admitând ca sinonimul puterii utile în cadrul procesului investitional îl constituie profiturile nete iar cel al puterii atrase îl constituie valoarea investitiilor, randamentul economic al investitiilor va fi dat de relatia:

unde: Re - reprezinta randamentul economic al investitiei;

P_n - reprezinta profituri nete (profituri obtinute dupa recuperarea investitiei pâna la sfârsitul perioadei de functionare);

I_t - reprezinta volumul total al investitiilor.

Indicatorul exprima profiturile nete obtinute la un leu investit si este un indicator direct de tipul efect net asupra efort.

Analizând valentele pe care le are indicatorul randamentul economic al investitiei se poate afirma ca în continutul sau se regaseste durata de recuperare a investitiei, astfel ca la o marime data a duratei de functionare, cu cât durata de recuperare este mai mica cu atât randamentul va fi mai mare. Indicatorul surprinde si durata de functionare a obiectivului, astfel ca la aceeasi durata de recuperare a investitiei, cu cât va fi mai mare durata de functionare, cu atât randamentul va fi mai mare.

i) Viteza de recuperare a investitiei (Vr) reprezinta un indicator de eficienta economica a investitiilor care rezulta din raportul dintre durata de functionare si durata de recuperare:

unde: Vr - reprezinta viteza de recuperare;

D_f - reprezinta durata de functionare a obiectivului;

D - reprezinta durata de recuperare a investitiei.

Indicatorul exprima de câte ori se cuprinde durata de recuperare în durata de functionare sau de câte ori s-ar putea recupera investitia în decursul duratei de functionare.

În realitate ea se recupereaza o singura data din profit în decursul duratei de recuperare si tot o singura data prin amortizarea inclusa în costurile de productie în decursul duratei de funtionare.

Se stie ca inversul duratei de recuperare a investitiilor reprezinta coeficientul de eficienta economica a investitiilor E, în acest caz viteza de recuperare putând fi scrisa sub forma:

Vr = D_f * E

Cunoscând coeficientul de eficienta al investitiilor care exprima profitul anual obtinut la un leu investit, se poate scrie:

Produsul D_f x Ph reprezinta de fapt profiturile totale (Pt), astfel ca viteza de recuperare poate fi scrisa sub forma:

ceea ce înseamna ca viteza de recuperare exprima profiturile totale obtinute la un leu investit.

În aceste conditii se poate deduce si legatura care exista între randamentul economic al investitiei si viteza de recuperare. Se observa ca dintre randamentul economic al investitiei si viteza de recuperare este unu, adica leul investit si recuperat sub forma de profit în decursul duratei de recuperare.

Astfel spus, în cadrul duratei de recuperare raportul profituri-investitii este 1, în sensul ca se obtine un profit egal cu volumul investitiilor.

Pe parcursul intervalului de timp scurs între expirarea duratei de recuperare si pâna la sfârsitul duratei de functionare raportul profituri-investitii reprezinta randamentul economic al investitiilor, iar pe parcursul perioadei de functionare raportul profituri-investitii constituie viteza de recuperare.

Indicatori specifici diferitelor ramuri si domenii de activitate

Indicatorii specifici de calcul si eficienta economica a investitiilor reflecta aspectele particulare ale eficientei economice a investitiilor în anumite ramuri si domenii de activitate rezultate din conditiile specifice în care îsi desfasoara activitatea acestea.

Respectivii indicatori completeaza modalitatile de caracterizare a eficientei economice alaturi de indicatori cu caracter general si cei de baza.

În vederea realizarii obiectivului de investitii s-a elaborat documentatia tehnico-economica, caracteristicile acesteia fiind prezentate în tabelul urmator:

Pentru atingerea parametrilor proiectati este neceara o perioada de timp de 7 ani în decursul carora profitul se realizeaza în proportie de:

10% în primii patru ani;

20% în urmatorii doi;

60% în cel de-al saptelea an.

PRODUCŢIA ANUALĂ:

Productia anuala = Capacitatea de productie * Gradul de utilizare al capacitatii

Productia anuala = 821.000 t * 0,85 = 697.850 t

VALOAREA PRODUCŢIEI ÎN COST DE PRODUCŢIE

Valoarea productiei în cost de productie = productia * costul unitar de productie

Valoarea productiei în cost de productie = 697.850 t * 3029 = 0,211378 lei

VALOAREA PRODUCŢIEI ÎN PREŢ DE VÂNZARE

Valoarea productiei în pret de vânzare = productia anuala * pretul de vânzare unitar

Valoarea productiei în pret de vânzare = 697.850 t * 3564 = 0,248713 lei

2.4. Calculul indicatorilor statici de eficienta a investitiilor

Valoarea investitiei

Acesta este principalul indicator de calcul al eficientei economice a investitiei.

Valoarea investitiei este un indicator valoric care reprezinta resursele utilizate în procesul investitional si anume cele necesare pentru realizarea obiectivului de investitii.

Valoarea investitiei = 96,9869 mil lei din care:

utilaje: 0,00717720 lei

C + M: 0,00175600 lei

alte cheltuieli: 0,00076548 lei

Durata de executie a obiectivului de investitii

Acesta reprezinta timpul necesar pentru înfaptuirea procesului investitional în ansamblul sau, respectiv perioada în care se consuma resursele investitionale.

Durata de executie se refera la perioada dintre momentul începerii lucrarilor la obiectivul de investitii si cel al punerii în functiune.

d = 1 an

Durata de functionare

Aceasta se deruleaza între momentul punerii în functiune a obiectivului de investitii si momentul scoaterii sale din functiune ca urmare a uzurii fizice sau morale.

D_f = 10 ani

Investitia specifica (I_s)

Acest indicator de eficienta economica a investitiilor reprezinta valoarea investitiilor ce revine pe o unitate de capacitate, constituind de fapt investitia unitara.

Pentru obiective noi relatia este:

Durata de recuperare (D)

Pentru realizarea unui obiectiv de investitii se consuma anumite fonduri.

Durata de recuperare reprezinta perioada de timp în decursul careia efortul total de investitii se recupereaza din efectul net obtinut în urma functionarii obiectivului de investitii.

în care: D - reprezinta durata de recuperare a investitiei;

I_t - reprezinta investitia totala;

P' - reprezinta profitul nerealizat în perioada de atingere a parametrilor proiectati;

P_hn - reprezinta profitul net anual

P' = 4*(1-0,1)*280,01+2*(1-0,2)*280,01+(1-0,6)*280,01 = 0,1568056 lei

Coeficient de investitie economica a investitiilor (E)

Acesta reprezinta profitul anual net obtinut la un leu investit sau cât se recupereaza sub forma de profit dintr-un leu investit în curs de un an.

Indicatorul arata ca 0,168 lei se recupereaza sub forma de profit dintr-un leu investit în decursul unui an.

Cheltuieli echivalente unitare (K)

Acest indicator exprima efortul total de investitii si de productie ce revine pe o unitate de capacitate.

Acesta este considerat cel mai cuprinzator indicator de eficienta economica a investitiilor deoarece priveste procesul investitional pe toata durata sa, din momentul începerii lucrarilor pâna în momentul expirarii duratei economice de functionare a obiectivului de investitii.

profituri nete la 1 leu investit dupa ce s-a recuperat leul investit.

În care: I_t - reprezinta investitia totala;

P_h - reprezinta profitul anual;

P' - reprezinta profitul nerealizat în perioada de atingere a parametrilor proiectati;

D - reprezinta durata de recuperare a investitiei

D_f - reprezinta durata de functionare

Acest indicator arata ca la un leu investit se va obtine un profit net de 0,6828 lei dupa ce se recupereaza leul investit pe parcursul duratei de recuperare.

Viteza de recuperare a investitiei (V_r)

Acest indicator arata de câte ori se cuprinde durata de recuperare în durata de functionare a obiectivului de investitii sau de câte ori s-ar putea recupera investitia în decursul duratei de functionare.

ori s-ar putea recupera investitia în decursul duratei de functionare

O alta relatie de calcul a vitezei de recuperare care decurge din cea de mai sus este:

în care: P_th - reprezinta profitul total net

I - reprezinta investitia totala, inclusiv profitul nerealizat ca urmare a existentei unei perioade de atingere a parametrilor proiectati.

TABEL CUMULATIV AL INDICATORILOR DE BAZĂ DE EVALUARE A EFICIENŢEI ECONOMICE A INVESTIŢIILOR

CAPITOLUL V

Concluzii si propuneri

Managementul în sine este un proces supus analizei perfectionate si eficacitatii sporite. Acest lucru se poate realiza prin stabilirea cu precizie a obiectivelor urmarite si asigurarea faptului ca procesele si structurile manageriale vin în sprijinul acestor obiective, având totodata înglobate în ele conceptul de schimbare.

Modalitatea optima de administrare a performantelor financiare presupune concentrarea asupra rezumatului informatiilor relevante si apoi analizarea în detaliu a zonelor ce necesita atentie.

Pentru a alege varianta optima de achizitie a fost necesara luarea în calcul a unei serii de factori, cum ar fi:

fondul de investitii disponibil;

regimul de lucru al utilajelor;

limitarea anumitor resurse.

Obtinerea efectelor scontate este conditionata de cunoasterea corecta a tuturor variabilelor economice implicate, de determinarea conjucturii viitoare a multitudinii de factori economici, financiari, social-politici, culturali care influenteaza investitiile.

Orice investitie este caracterizata de faptul ca reprezinta o cheltuiala imediata, în timp ce efectele vor aparea în perspectiva.

Investitia pe care o face SC "BEGA-UPSOM" SA presupune achizitia unui turbogenerator, utilaj de ultima generatie în aceasta ramura.

Performantele tehnice ale proiectului se situeaza la nivel mondial, asigurând conditii superioare de valorificare a investitiei. Produsele vor conferi, datorita tehnologiei moderne de producere, o buna calitate.

În conditiile unei economii de piata concurentiale, activitatea societatii trebuie sa se desfasoare profitabil. În luarea deciziei de investitie, se opteaza pentru acel proiect care ofera o rata de rentabilitate maxima. Eficienta investitiei este influentata de diferenta dintre rata profitului si cea a dobânzii.

În cazul acestui proiect de investitii, rata interna de rentabilitate economica este de 40,322%, ceea ce reprezinta în cazul fondurilor împrumutate nivelul maxim al dobânzii la care ar putea face fata proiectul de investitii.

Din acest punct de vedere, aprecierea eficientei economice a proiectului se face prin compararea rentabilitatii proiectului cu costul oportun al capitalului.

Întelegerea notiunii de cost oportun al capitalului se face prin luarea în considerare a functiilor pe care le îndeplineste:

pragul de rentabilitate pe care trebuie sa-l depaseasca capitalul alocat pentru investitii,

rata minima de rentabilitate a capitalului investit.

Atât indicatorii statici cât si cei dinamici indica faptul ca investitia realizata de SC "BEGA-UPSOM" SA este atât oportuna cât si eficienta.

Valoarea investitiei de 96.9869 RON va putea fi recuperata într-un timp mediu, pe baza profiturilor ce le va aduce noul utilaj pus în functiune. Pe parcursul duratei de functionare a obiectivului de 10 ani, investitia s-ar putea recupera de 1,68 ori. În decurs de 1 an dintr-un leu investit, se recupereaza 0,688 RON sub forma de profit. Altfel spus, pe parcursul perioadei de recuperare, la un leu investit se va obtine un profit net de 2,72 RON dupa ce se recupereaza leul investit.

Indicatorii statici de apreciere a eficientei economice a proiectului de investitii au o relevanta mai mica decât cei dinamici, pentru ca primii nu iau în calcul efectul economic al factorului timp, efect surprins cu ajutorul analizei dinamice.

În cadrul acesteia, s-au recalculat randamentul economic si durata de recuperare a investitiei, ambele în forma dinamica. Randamentul economic în forma dinamica este de 5,73 lei profituri totale la 1 RON investit; valoarea sa este mai mica decât în forma statica datorita faptului ca o suma disponibila în trecut va avea o valoare mai mica atunci când este adusa în prezent.

Durata de recuperare în forma dinamica este de 4,10. Analiza s-a facut atât din punct de vedere economic cât si financiar.

Primul indicator, raportul venit-cost, este supraunitar în ambele situatii, îndeplinind astfel conditia de eficienta, indicând ca obiectivul de investitii are capacitatea de a-si recupera cheltuielile de investitii si de a genera profit.

Analiza economica - RVC = 1,108;

Analiza financiara - RVC = 1,03.

Venitul net actualizat este cel de-al doilea indicator analizat; el permite compararea încasarilor totale obtinute pe întreaga durata de functionare a obiectivului de investitii cu cheltuielile totale de investitii si de exploatare aferente aceleasi perioade, indicând capacitatea obiectivului de a produce profit.

În ambele cazuri conditia de eficienta ca VNA sa fie pozitiv este îndeplinita.

Analiza economica - VNA = 267.064 RON

Analiza financiara - VNA = 111.065 RON

Cei mai importanti indicatori dinamici de apreciere a eficientei proiectului de investitii sunt rata interna de rentabilitate economica (RIRE), respectiv rata interna de rentabilitate financiara (RIRF).

Rata interna de rentabilitate exprima capacitatea investitiei de a furniza profit pe întreaga durata de functionare a obiectivului, respectiv profitul net la un leu efort total.

Analiza economica - RIRE = 40,322%;

Analiza financiara - RIRF = 30,94.

Indicatorii economico-financiari permit caracterizarea în detaliu a unitatii economice, permitând utilizatorului multiple modalitati de interventie si actiune pentru cresterea valorii întreprinderii, în functie valoarea si continutul acestor indicatori. Astfel, analiza economica surprinde profitul corespunzator tuturor resurselor angajate, indiferent de provenienta lor si de beneficiul rezultatului. Analiza financiara ia în considerare atât provenienta resurselor de finantare cât si beneficiul rezultatelor.

Astfel, aceasta investitie este rentabila nu doar pentru ca analiza proiectului de investitii o demonstreaza, ci si deoarece prin realizarea acesteia societatea poate acapara un segment mai mare din piata de desfacere careia i se adreseaza.

Mai mult, SC "BEGA-UPSOM" SA detine avantajul dat de existenta unei ample retele de distributie, atât pe plan intern cât si pe plan international.

La modul ideal, situatiile de management financiar ar trebui sa prezinte un sumar al informatiilor financiare privitoare la componentele cheie "atât din conturile de profit si pierderi, cât si din bilantul contabil".

Pe lânga gestionarea cifrelor si elementelor absolute, tot atâta atentie trebuie acordata raporturilor dintre ele pentru a optimiza performanta de utilizare a resurselor.

BIBLIOGRAFIE

1. Anghel, E., Ion, Investitii straine directe în România,Editura Expert, Bucuresti, 2002

2. Anghelache, G., Dardac, N., Staicu, I., Piete de capital si burse de valori, Bucuresti, 1994

3. Bunduchi, M., Eficienta economica a investitiilor. Note de curs, Cluj-Napoca, 1978

4. Camasoiu, I., Investitii si factorul timp, Editura Politica, Bucuresti, 1981

5. Cistetecan, M., Lasar, Economia, Eficienta si finantarea investitiilor, Editura Economica, Bucuresti, 2002

6. Cistetecan, Lasar, Economia, eficienta si finantarea investitiilor, Editura Economica, Bucuresti, 2002

7. Cocris, V., Isan, V., Economia afacerilor, Editura, Graphis, Iasi, 1995

8. Gherasim, Toader, Zait, Dumitru, Eficienta sistemelor de productie, Editura Universitatii ,,Alexandru Ioan Cuza", Iasi, 1991

9. Horovitz, Marcu, Cai si modalitati de crestere a eficientei investitiilor,Editura Politica, Bucuresti, 1983

10. Ionita, Ion, Radu, Victor, vasilescu, Ion, Botezatu, Mihai, Studiu de fezabilitate pentru fundamentarea eficientei proiectelor de investitii, Academia de studii economice, Bucuresti,1993

11. Negrtoiu, Misu, salt înainte.dezvoltarea si investitiile staine directe, PRO Expert, Bucuresti, 1996

12. Popa, Ana, Anghel, Nicolae, Cristea, Mirela, Eficienta investitiilor, Editura Universitatea, Craiova, 20000

13. Popa, Ana, Anghel, Nicolae, Piete de capital si eficienta investitiilor,, Editura Dova, Craiova, 1996

14. Prelipceanu, Gabriela, Fundamentele economice ale investitiilor, Editura Universitatii Suceava

15. Radu Despa, Eficienta investitiilor, Editura Universitara, Bucuresti, 2005

16. Ratiu-Suciu, Camelia, Investitii si relansarea economica, ASE, Bucuresti, 1997

17. Romanu, I., Vasilescu, I., Managementul investitiei, Editura Margaritar, Bucuresti, 1997

18. Simionescu, Aurelian, Eficienta economica a investitiei, Universitatea Petrosani-Litografia, 1996

19. Staicu, Florea, Pârvu, Dumitru, Dimitriu, Maria, Stoian, Marian, Vasilescu, Ion, Eficienta economica a investitiilor, Eficienta economica a investitiilor, Editura Didactica si Pedagogica, 2000

20. Staicu, Ion, Gestiune financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1994

21. Stoica, Maricica, Indicatori de apreciere a eficientei bancare, ,,Economistul", Nr. 119/11-12 sept., 1998