Serviciile pentru populatie īnregistreaza o dinamica deosebita determinata de sistemul nevoilor, a veniturilor si a comportamentelor de consum. Īn tara noastra, aceste 848e418i servicii au evoluat dupa cum se poate vedea īn anexa nr. 16.4.4. p.528 si529. Grupa serviciilor pentru populatie este extrem de diversa, serviciile componente fiind destinate completarii paletei sortimentale a bunurilor de consum, satisfacerii unor nevoi care nu au corespondent īn produse sau crearii cadrului optim de utilizare īn consum a produselor. De aceea avem servicii independente si servicii asociate bunurilor.
Dezvoltarea serviciilor pentru populatie reprezinta o trasatura a majoritatii tarilor avansate din punct de vedere economic, serviciile detinānd o pondere īntre 35-55% din consumul final privat cu tendinta de crestere manifestata pe parcursul ultimelor trei decenii. Ţarile est-euponene īnregistreaza o pondere mai scazuta atāt din considerente ce tin de nivelul de dezvoltare economica cāt si datorita unei conceptii diferite cu privire la capacitatea serviciilor de a satisface trebuintele. Comparatia datelor statistice sufera īnsa datorita unor neconcordante de ordin metodologic, motiv pentru care se apeleaza la indicatorul "consum largit de servicii", adica volumul valoric al serviciilor comerciale (platite de populatie), al celor finantate de la bugetul public precum si prestatia comerciala (apreciata la 30% din cifra de afaceri a comertului cu amanuntul).
Serviciile pentru populatie, dupa Minciu[1] pot fi clasificate dupa cum urmeaza:
Dupa natura relatiilor economice si financiare ce intervin īntre prestator si beneficiar
servicii comerciale, platite de populatie (reparatii, transporturi, posta, telecomunicatii, turism, spalatorie si curatatorie, coafura);
servicii oferite cu titlu gratuit, finantarea lor realizāndu-se pe cale publica din bugetul de stat (īnvatamānt, cultura, sanatate, ordine publica, aparare).
Dupa caracterul beneficiarului:
servicii personale (individuale);
servicii colective (utilitati de ordin public).
Serviciile personale sunt vāndute pe piata consumatorului individual sau gospodariei, contra unui pret, indiferent de sursa de finantare, care poate fi privata sau publica (daca cheltuielile beneficiarului sunt ulterior rambursate printr-un regim de asigurari sociale). La rāndul lor, serviciile personale (individuale) pot fi:
a) servicii care privesc īn general bunurile:
servicii cu caracter locativ ( de ex. īnchirieri de locuinte sau de diverse bunuri);
servicii de reparatii si īntretinere (de ex. reparatii aparate de uz casnic, curatatoriile chimice);
b) servicii cu efect direct asupra persoanei:
servicii cu efect asimilabil investitiei īn capitalul uman (īnvatamānt, sanatate);
servicii asimilabile consumului: transporturi, telecomunicatii, turism.
Serviciile colective (utilitatile de ordin public) īnglobeaza toate prestatiile īn furnizarea carora participa statul fie prin aport financiar fie definind conditiile īn care sunt oferite. Ele sunt oferite cu titlu gratuit sau contra unei plati, īnsa aceasta nu acopera decāt o parte a cheltuielilor pe care le presupune prestarea lor si pot fi:
servicii personalizate (individuale): transport, telecomunicatii, īnvatamānt, sanatate;
servicii destinate colectivitatii īn ansamblul sau: aparare, protectia mediului, servicii culturale.
3. Dupa continutul activitatii:
servicii cu caracter industrial (asimilabil industriei prin tehnica de lucru si organizare): reparatii, restauratie, servicii de curatatorie;
servicii cu caracter neindustrial: posta, coafura, servici cultural-recreative.
4. Dupa nivelul lor de dezvoltare si importanta pentru consumul populatiei
servicii organizate ca ramuri distincte ale economiei: transporturi, telecomunicatii, sanatate, cultura, īnvatamānt.
servicii care functioneaza doar ca activitati separate īn cadrul unor sectoare, prestate de societati specializate īn acest sens (de ex. īnchirieri de bunuri sau locuinte).
Īn literatura de specialitate , serviciile pentru populatie sunt tratate pe doua mari grupe: servicii finantate de la buget si servicii comerciale.
Servicile finantate public sau furnizate consumatorilor cu titlu gratuit au o destinatie colectiva si īnscriu ca principal obiectiv satisfacerea nevoilor spirituale ale membrilor societatii: īnvatamānt, cultura, arta, sanatate, asistenta, oferite īn mod nemijlocit utilizatorilor, dar si o suita de prestatii de ordin general ca: aparare nationala, ordinea publica, protectia mediului.
Īnvatamāntul datorita rolului sau īn dezvoltarea personalitatii umane, īn pregatirea viitoarelor generatii, este unul din cele mai importante servicii finantate de la buget. Este influentat si influenteaza la rāndul sau ritmul cresterii economice. Īntre īnvatamānt si dinamica sociala exista o relatie de interconditionare reciproca, iperativul fiind continua perfectionare si adaptare la nevoia sociala.
Importanta si dimensiunile serviciilor de īnvatamānt pot fi puse īn evidenta printr-o serie d indicatori ca:
sumele alocate de la buget sau procentul din PIB;
populatia scolara (evolutia si structura acesteia pe forme de īnvatamānt);
personalul didactic;
baza materiala.
Ocrotirea sanatatii cuprinde serviciile menite a veghea la starea de sanatate a populatiei si la mentinerea respectiv refacerea capacitatii de munca. Īn asigurarea starii de sanatate a populatiei (indicator cu un continut complex) participa serviciile medicale, cele din domeniul asistentei sociale precum si serviciile cu caracter sportiv si de cultura fizica. Īn aprecierea acestor servicii capata importanta indicatori ca:
sumele alocate de la buget sau procentul din PIB;
personalul medical, nivelul de pregatire si evolutia sa pe profesiuni;
baza materiala (de ex. numarul de locuitori ce revine la un pat de spital).
Serviciile din domeniul culturii si artei, reprezinta o alta categorie de servicii finantata de la buget. Destinate satisfacerii nevoii de frumos, de instruire si informare, de educatie continua si de petrecere placuta a timpului liber, ele se bucura de sprijinul statului care īntretine reteaua instittiilor cultural-artistice, promoveaza valorile culturale īn tara si strainatate si facilteaza accesul unor categorii sociale mai putin favorizate.
Aprecierea nivelului de dezvoltare a serviciilor finantate de la buget presupune utilizarea unui complex de indicatori care īnsa de multe ori se dovedesc insuficienti pentru a exprima toate efectele generate de prestarea lor. Perioada de dificultati economice pe care o traverseaza tara noastra creaza multe greutati īn domeniul acestor servicii finantate public.
Aceste servicii se adreseaza unor categorii foarte largi de nevoi si sunt prestate contra cost consumatorilor individuali sau gospodariilor. Ele cuprind:
transporturile si telecomunicatiile;
hoteluri si restaurante;
cafenele, baruri, cantine si alte unitati de preparare a hranei;
agentii de turism si asistenta turistica;
īnchirierea bunurilor personale si gospodaresti
activitatile recreative, culturale si sportive;
serviciile financiare;
serviciile juridice; serviciile de contabilitate;
activitati ale agentiilor de presa, etc.
Servicile comerciale sunt greu de masurat datorita eterogenitatii si a faptului ca functioneaza īn structuri organizatorice unitare cu cele destinate serviciilor pentru productie sau finantate public. Ca urmare abordarea lor are loc īntr-o maniera globala si redusa la exemple pe categorii de astfel de servicii.
Dezvoltarea servicilor comerciale pentru populatie este consecinta fireasca a evolutiei de ansamblu a economiei si trebuie analizata īn corelatie cu PIB, cu ponderea populatiei ocupate si rata somajului, nivelul preturilor, timpul liber, dotarea cu bunuri de folosinta īndelungata, etc. Pāna īn anul 1990 aceasta grupa de servicii a īnregistrat o curba ascendenta, dupa care se poate remarca un declin dar cu importante deosebiri pe tipuri de servicii.
Serviciile īn hoteluri si restaurante, reprezinta īnca grupa cea mai importanta (cu toate ca a īnregistrat o scadere semnificativa datorita declinului turismului intern) cu o pondere de 21% īn anul 1999 īn totalul serviciilor de piata prestate pentru populatie.
Grupa agentii de turism si asistenta turistica īn mod neobisnuit au īnregistrat īn special īn perioada 1990-1995 o crestere semnificativa siaceasta nu datorita prestatiilor turistice propriu-zise ci datorita dezvoltarii activitatilor anexe sau conexe turismului: rezervarea de locuri īn mijloacele de transport (ticketing), organizarea de calatorii, schimb valutar, etc.
Grupa activitati sportive si alte activitati recreative reprezinta grupa a doua ca importanta, cu o pondere de20,9% iar grupa activitatilor de radio si televiziune a īnregistat īn ultimii ani o crestere mare explicata prin dorinta mare de informare dar si prin diversificarea programelor, dezvoltarea posturilor private, cresterea numarului de abonati.
Alte grupe de servicii comerciale prestate populatiei detin ponderi mai reduse, numarul īntreprinderilor si cifra de afaceri a īntrreprinderilor īnregistrānd valori mai reduse dupa cum se poate observa īn anexa nr. P.534 Anuar
|
